Connect with us

ACTUALITATE

EXCLUSIV/Ars cu acid sulfuric pe tot corpul, Ovidiu Baboș s-a „încăpățânat” să trăiască. Ajuns nevăzător, a început o nouă viață

Publicat


În timp ce unii oameni renunță la tot, chiar la viață uneori, clujeanul Ovidiu Baboș este exemplul concret al omului care, deși lovit crunt de destin, nu s-a lăsat învins.

Ajuns nevăzător, a început, la 27 de ani, o altă viață. O viață pe care nu și-o imaginase nici în ruptul capului cu câteva ore înainte de accident.

Ovidiu Baboș, în martie 2008, la aproape 3 ani de la accidentul de la Izvoru Crișului. Foto: Clujeanul

A trecut prin numeroase intervenții chirurgicale la ochi, abdomen, pe spate, mâini și picioare. Apoi a luat-o de la zero: a învățat din nou să meargă, să citească și să scrie, să facă lucruri pe care un om fără probleme nici nu le-ar băga în seamă.

Cluj24.ro vă prezintă o lecție de viață emoționantă și tulburătoare, în același timp, al cărei „actor” este unul din semenii noștri.

Cumplitul accident

Dimineața zilei de 24 mai 2005, aproape de ora 6.00. Ovidiu Baboș (27 de ani) se afla cu prietenul său, Ștefan Lung, într-o dubă Peugeot, la câțiva kilometri de Izvoru Crișului, venind dinspre Ungaria.

Veneau de pe un drum lung și obositor: se întorceau din Germania, de unde aduceau marfă pentru firma la care lucra Ștefan, și se-ndreptau spre casă, la Cluj.

Ovidiu condusese de când au plecat din Germania, dar înainte de intrarea în țară, pe la Borș, Ștefan i-a luat locul. Băuse cafele și Red Bull mai tot drumul și se simțea într-o formă foarte bună.

Cei doi făcuseră o mică pauză la Negreni, unde au mâncat și au băut câte o cafea. După care, cu Ștefan la volan, au plecat spre Cluj.

La nici doi kilometri de hanul de la Izvoru Crișului, mașina în care se aflau cei doi a fost scăpată de sub control, a intrat pe contrasens și s-a izbit violent de o autoutilitară care transporta 3.600 de litri de acid sulfuric de la Turda pentru o firmă din Ungaria.

Șoferii au murit pe loc

Bilanțul a fost tragic: șoferii celor două mașini au murit pe loc. Catapultat din duba Peugeot, Ovidiu a fost găsit într-o baltă de acid sulfuric. Tânărul a agonizat multă vreme și, inconștient fiind, s-a tăvălit în conținutul chimic.

Polițistul constatator, pompierii, dar și martorii care-au apărut imediat după cumplitul accident rutier nu și-au dat seama inițial care era natura transportului, ci doar după ce au remarcat că hainele și adidașii lui Ovidiu au început să se topească.

A stat în comă patru săptămâni

Ovidiu Baboș a fost transportat și internat la Chirurgie I din cadrul Spitalului Județean Cluj, salonul de Arși. Șansele sale de supraviețuire erau extrem de mici. Practic, când a ajuns pe patul de spital, corpul său era numai rană vie.

„Diagnosticul medicilor a fost foarte grav: politraumatisme, arsuri chimice pe față, cap, picioare și pe spate, plagă contuză de 20 de centimetri la cap, rană la gamba dreaptă, șoc congestional”, rememorează după 16 ani, pentru cluj24.ro, Ovidiu Baboș.

Viața lui Ovidiu a atârnat mult timp de un fir de ață. A stat în comă medicamentoasă indusă patru săptămâni.

Când s-a trezit, era tot înfășurat în pansamente, iar ochii erau acoperiți de feșe, la fel ca Ralph Fiennes în filmul „Pacientul englez”.

Fără mari șanse de supraviețuire

Cele patru luni de spitalizare și perioada post-spitalizare au însemnat pentru Ovidiu și familia sa multă suferință. Părinții și fratele său, Lucian, au făcut cu rândul „de serviciu” la Chirurgie I, salonul de Arși.

L-au vegheat, i-au dat să mănânce și i-au cumpărat pansamente ultrasterile, medicamente etc.

Mulți dintre medicii clujeni, chiar dintre cei mai optimiști, nu i-au dat mari șanse de supraviețuire.

Nu însă și prof. Constantin Ciuce, care, împreună cu prof. Dragoș Pieptu, de la Iași, unul dintre cei mai buni specialiști în chirurgie reparatorie, au realizat supraomenescul: i-au făcut transplant la picioare, mâini, față, cap și spate. L-au „reparat” pe dinafară.

În total, Ovidiu a avut nevoie de zece operații de transplant. De exemplu, medicii i-au luat bucăți de piele de pe picioare, spate sau abdomen și i le-au transplantat pe față și pe scalp.

Lupta pentru lumină

Supraviețuitorul accidentului rutier de lângă Izvoru Crișului a fost externat după patru luni de spitalizare și zece operații de transplant de piele, dar a rămas cu un mare handicap: acidul sulfuric îi afectase în totalitate vederea. Însă tânărul nu s-a lăsat bătut.

Voia să-și recapete văzul, iar pentru asta s-a interesat în stânga și-n dreapta cine l-ar putea ajuta. În căutarea „luminii”, a aflat, în octombrie 2007, că în Salzburg, Austria, există o clinică oftalmologică specializată în chirurgie reparatorie cu un personal medical de înaltă clasă.

I s-a spus că are nevoie de un transplant de cornee la ochiul drept. După intervenție, a început să întrezărească puțin câte puțin.

„Vedeam puțin cu ochiul drept. Practic, vedeam forma celui cu care vorbeam și distingeam culorile”, își amintește Ovidiu Baboș.

Intervenții la clinicile din Cluj, Salzburg, Londra și Moscova

Dar situația a început să înrăutățească din pricina unei infecții care îi provoca dureri insuportabile de cap și de ochi. Iar cauza era legată de faptul că ochii îi fuseseră arși de acidul sulfuric.

Medicii erau foarte rezervați, iar unii dintre ei, resemnați.

În următorii ani, Ovidiu a fost de opt ori la clinica din Salzburg, o dată la o clinică din Londra și o dată la o clinică din Moscova. Și asta pentru a încerca să vadă, măcar puțin, cu ochiul drept, că stângul era pierdut.

Costuri uriașe

Intervențiile chirurgicale la care a fost supus Ovidiu la Cluj, Salzburg, Londra sau Moscova, plus tratamentele pe care trebuia să le ia au fost extrem de costisitoare.

De exemplu, o zi de spitalizare la clinica din Salzburg costa 600 de euro, costuri care n-au inclus prețul valvei și al protezei. La acestea, s-au adăugat costurile de deplasare pentru el și însoțitor.

Pentru a putea face față acestor cheltuieli, părinții lui Ovidiu au vândut o garsonieră cu 28.000 de euro, iar o parte din banii obținuți au fost cheltuiți în primele luni după vânzare.

Mișcați de situația în care se afla, dar și de lupta sa teribilă pentru a vedea cât de cât și pentru viață, la urma urmei, oameni cu suflet l-au ajutat financiar pe Ovidiu, printre ei aflându-se și conducătorii firmei la care acesta a lucrat până la accident.

Sumele strânse n-au fost mari, dar s-au dovedit și un stimulent emoțional pentru a continua lupta.

10 ani de procese

Însă nu totul a fost un drum lin și optimist. Trecând, nu simplu, nu ușor, peste situația în care se afla, Ovidiu a trebuit să îndure un alt calvar: lupta în instanță cu societatea din Turda care transporta acidul sulfuric și care nu se considera responsabilă de suferința și felul în care a ajuns Ovidiu în urma accidentului rutier.

A fost nevoie de 10 ani de procese, de mulți nervi și bani cheltuiți, de avocați care ori l-au trădat, vândut ori nu și-au dat interesul pentru clientul lor. Într-un final, în 2017, Ovidiu a avut câștig de cauză.

„În ultima parte a procesului, am fost apărat de o avocată foarte bună, Mihaela Fodor. Ea a descâlcit ițele acestui proces întortocehat și greoi. Cu ea am câștigat”, povestește supraviețuitorul accidentului din mai 2005.

Nu mai voia să iasă din casă

În paralel cu „munca” sa de Sisif, Ovidiu nu s-a lăsat învins în plan personal. Probabil că cicatricile de pe față, de pe cap, mâini și picioare i-au îndepărtat pe unii dintre prietenii săi. Asta l-a mâhnit foarte tare.

Știa că „pe din afară” era altfel decât până la accident, dar sufletul îi rămăsese același, cald și prietenos. Pentru o perioadă, a intrat în depresie. Nici din casă nu mai voia să iasă.

„Ziceai că sunt un zombie! Nu mai aveam chef de nimic, nici măcar să ies la o plimbare, iar când o făceam, rar, ce-i drept, trebuia să-i iau însoțitori pe mama, pe tata, ori pe fratele meu, Lucian”.

A învățat să scrie și să citească la „Pontes”

Însă a găsit prieteni la Asociația de nevăzători „Pontes”, din Cluj. Acolo a învățat să meargă fără însoțitor, doar cu ajutorul bastonului.

Tot la „Pontes”, avându-i drept „dascăli” pe Florin Rădulescu și pe Emanuel Boboiu, membri ai asociației, a învățat să scrie la calculator și să citească folosind programul Jaws, prin care o „voce” îi transmite conținutul fișierului deschis.

În 2007, a început cursuri de masaj printr-o asociație din Cluj, în fapt doar niște elemente de bază, pentru că tips-urile meseriei le-a învățat de la două din prietenele sale de la „Pontes”.

Deși nevăzător, Ovidiu n-a dat deoparte educația și, după accidentul din mai 2005, și-a reluat studiile, doi ani mai târziu, la Facultatea de Business din cadrul UBB.

A absolvit cursurile în 2010, fiind licențiat în Managementul Afacerilor. A-nceput, mai apoi, un master la Facultatea de Științe Politice și Administrative, dar a renunțat la el în primul an. Își deschisese, cu un an înainte, un cabinet de masaj și nu putea face față pe ambele „fronturi”.

Un zâmbet

Viața a început, parcă, să-i zâmbească lui Ovidiu. La sfârșitul lui octombrie 2014, a cunoscut-o pe Lăcrămioara. Era seara de Halloween, iar Ovidiu – deși spune că nu era un fan al petrecerilor, iar al Halloween-ului nici atât, a fost să vadă cum e și să simtă prezența oamenilor.

Acolo a întâlnit-o pe „Lăcri”, cum o alintă el. Au vorbit, au dansat puțin și … Sărbătoarea de Anul Nou au petrecut-o la Cavnic, Maramureș. „A fost cel mai frumost Revelion din viața mea!”, rememorează Ovidiu.

Octombrie 2014. Ovidiu și Lăcrămioara, la prima lor întâlnire. Foto: Arhiva personală

Bianca, odorul lor neprețuit

După 8-9 luni, au făcut nunta, iar în octombrie 2015 s-a născut Bianca, odorul lor neprețuit.

Ovidiu, soția sa, Lăcrămioara, și fiica lor, Bianca. Foto: Arhiva personală

La cabinetul de masaj deschis în 2009, Ovidiu a angajat două persoane.

„Au fost vremuri destul de bune, aș putea spune. Aveam clienți din rândul angajaților de la multinaționale și era foarte OK. Aveam, la un moment dat, patru angajați, dintre care două erau prietenele mele de la Pontes, cele care m-au învățat meseria asta”, povestește, pentru cluj24.ro, Ovidiu Baboș.

Lovit din nou

Dar viața i-a amintit, pentru a câta oară?, că are suișuri și coborâșuri. Ceea ce n-a reușit competiția ori concurența de pe piața Clujului, au făcut-o … politicienii! În 2018, guvernanții de atunci (Viorica Dăncilă de la PSD era premierul în funcție – n.r.) au tăiat unele drepturi pe care societățile cu statut de „unitate protejată”, așa cum era a lui Ovidiu și Lăcrămioara, le aveau.

Activitatea firmei, la jumătate din cauza legislației

„Eu sunt nevăzător. Cu ochiul drept văd doar cât să mă descurc, cu cel stâng nu văd deloc. Deci sunt o persoană cu handicap. Pe de altă parte, firma noastră a angajat persoane cu dizabilități, sunt nevăzătoare ca și mine, de aceea am putut beneficia de statutul de <unitate protejată>. Însă după intervenția Guvernului, în 2018, când au schimbat legislația, ne-a mers din ce în ce mai rău. Am pierdut clienți, apoi a mai fost și perioada asta cu pandemia. Acum, din cei patru angajați, am rămas doar cu doi”, explică Ovidiu.

O luptă continuă

Chiar dacă viața n-a fost o bonă pentru cel care a supraviețuit ca prin miracol accidentului de la Izvoru Crișului, ba l-a încercat de multe, de foarte multe ori, dându-i croșee sau upercuturi în plex, Ovidiu s-a ridicat și luptă în continuare: pentru sănătate, pentru familie, pentru viitor.

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Deputat de Cluj Băltărețu: Deschiderea podului peste Arieș la Turda, mai repede decât era prevăzut

Publicat

De

Deputatul USRPLUS Cluj Viorel Băltărețu a anunțat că a𝐜𝐜𝐞𝐥𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐀𝐫𝐢𝐞𝐬̗ a fost subiectul central al discuției cu reprezentanții ARL și DRDP și a precizat că, în acest moment, 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐝𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐱𝐢𝐦𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐨 𝐥𝐮𝐧𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐞𝐝𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐃𝐑𝐃𝐏 𝐨 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞.
”Sper că după analiza costurilor suplimentare – reprezentate de o mobilizare dublă a macaralei -, specialiștii DRDP vor înțelege că acestea sunt nesemnificative în comparație cu beneficiile pentru cetățeni, în cazul deschiderii anticipate a podului.
Mai mult, e și în interesul constructorului să finalizeze lucrarea înainte de venirea iernii, pentru a evita eventualele amânări ale lucrărilor din cauza condițiilor meteo nefavorabile”, a spus Băltărețu.
Acesta a dat asigurări că accelerarea lucrărilor nu se va face în detrimentul calității acestora.

Cerere către primarul din Turda

”DRDP a întocmit cereri către CNAIR pentru repararea și asfaltarea bucății de drum cuprinse între pod și intersecția cu str. Armatei. Săptămâna viitoare, voi fi la CNAIR București, pentru a susține aceste cereri.
În aceste condiții – care cred că sunt realizabile – de finalizare anticipată a podului și asfaltare a bucății suplimentare de drum, solicităm dlui primar Matei să facă demersurile pentru repararea și asfaltarea sectorului de drum național (aflat în administrarea municipiului Turda) de la sensul giratoriu la pod”, a mai spus deputatul clujean.
Potrivit acestuia, e foarte important să se profite de această perioadă în care traficul e închis și să fie asfaltată toată secțiunea, sincronizându-se cu restul lucrărilor, pentru a nu prelungi disconfortul cetățenilor.
Inițial, termenul avansat pentru redeschiderea circulației pe podul peste Arieș era 22 decembrie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate