Royal Albert Hall din Londra a oferit duminică scena potrivită pentru prima apariție a britanicei Emma Răducanu pe teren propriu, după uimitorul ei triumf de la US Open. Ea s-a prezentat în fața propriilor suporteri, jucând un meci demonstrativ împotriva româncei Elena Gabriela Ruse.

Devenită una dintre cele mai comercializabile sportive din lume, Emma Răducanu a fost atracția numărul unu într-un eveniment demonstrativ care a propus și alte nume interesante.

A fost primul ei meci pe teren propriu din iulie, de la debutul ei de vis de la Wimbledon, încheiat cu un abandon în turul al patrulea, în fața australiencei Ajla Tomljanovic, din cauza unor dificultăți respiratorii.

De data aceasta, a fost un meci lejer, mai mult un schimb de lovituri cu prietena și partenera ei de antrenament Ruse, aflată pe locul 85 în lume. Cele două au încântat spectatorii prezenți în sala veche de 150 de ani, cu câteva raliuri și glume captivante, un tânăr fan strigând „Emma, vrei să te căsătorești cu mine”.

Pentru a completa spectacolul, Ruse i-a dat racheta unui băiat de mingi care a făcut câteva schimburi cu Răducanu și chiar a câștigat un punct în fața acesteia, cu o lovitură ingenioasă.

Ruse a evitat să-i strice petrecerea lui Răducanu, iar favorita gazdelor s-a impus cu 6-3, 7-6.

Munca serioasă încep din nou pentru Răducanu și pentru noul ei antrenor Torben Beltz, britanica urmând să se pregătească pentru turneul australian care se apropie și de la care fanii au mari așteptări.

„A fost extraordinar să joc acasă, în fața tuturor celor de aici”, a declarat Răducanu, citată de Reuters. „Mi-am început pre-sezonul săptămâna aceasta, marți. Am făcut mult fitness, dar nu atât de mult tenis, așa că am avut emoții când am venit să joc în fața tuturor.”

Un an pe care ea îl descrie ca fiind „suprarealist” se pare că se va încheia cu câștigarea prestigiosului premiu BBC Sports Personality.

Iar despre perspectivele sale pentru anul viitor, Răducanu a spus că încă mai are multe de învățat.

„Așteptările mele de la mine sunt să continui să mă perfecționez, vreau să privesc înapoi la sfârșitul anului și să văd că am făcut progrese în diferite domenii”, a spus ea.

„Știu că va fi nevoie de multă răbdare pentru a ajunge acolo unde vreau să fiu. Este vorba de a construi robustețe din punct de vedere fizic. Va fi primul meu an calendaristic complet în circuit, va fi o experiență deosebită să joc un program integral. Sunt încă destul de tânăr. Voi învăța și voi deveni mai bună”.

(sursa: Mediafax)

Europarlamentarul Corina Crețu a declarat, sâmbătă, că banii pentru spitalele regionale de urgență din România sunt deja aprobați ȘI transferați către Guvernul României. 

„Acum, banii pentru spitalele regionale sunt deja aprobaţi şi transferaţi către Guvernul României, rămânând în continuare beneficiar Ministerul Sănătății”, a anunțat Corina Crețu, cu referire la exercițiul financiar european care s-a încheiat anul trecut.

Pentru ca proiectele să fie deblocate, europarlamentarul recomandă ca la exercițiul financiar următor să fie schimbat beneficiarul, Ministerul Sănătății, cu autoritățile locale și județene.

Ieri a avut loc o nouă explozie controlată eșuată la Dej, pe platforma fostului combinat de celuloză și hârtie.

Terenul a fost cumpărat de un investitor din Sibiu, care vrea să amenajeze depozite frigorifice.

Clădirea vizată doar s-a înclinat. În schimb s-au produs pagube la mai multe firme din apropiere, care au rămas fără geamuri.

Investitorul a renunțat la ideea exploziilor și va dărâma construcțiile de sus în jos, mecanizat.

În 2011 a avut loc o altă explozie eșuată la Dej, la unul din cele mai înalte turnuri din România.

„Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuieşte toate neajunsurile”, spunea Arsenie Boca. Pe 28 noiembrie se împlinesc 32 de ani de la moartea sa. Sunt făcute demersuri pentru trecerea sa în rândul sfinţilor. În imagini sunt Patericul, dăruit de Arsenie Boca şi de Serafim Popescu poetei şi monahiei Zorica (Teodosia) Laţcu (arhiva Cluj24) şi două dintre picturile sale controversate.

Arsenie Boca, părinte, pictor, vizionar

Arsenie Boca (29 septembrie 1910, 28 noiembrie 1989), părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist). Este considerat de către unii cel mai mare duhovnic român al secolului XX, iar la mormântul său de la Mănăstirea Prislop se perindă zilnic mii de pelerini.

A fost stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus și apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită personalității sale, veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea.

A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 km de București), precum și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul din altarul Bisericii Sfântul Elefterie din București.
Episcopia Devei și Hunedoarei a anunțat joi, 5 septembrie 2019, aprobarea documentației necesare pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca întocmite de Comisia specială teologică a Mitropoliei Ardealului.

„S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de disciplină monahală. De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989″, anunţa Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28 octombrie 2019.

Mitropolitul Ardealului: Arsenie Boca va fi canonizat când vrea acesta şi Dumnezeu

În urmă cu două zile, mitropolitul Ardealului, ÎPS Laurenţiu Streza, preşedintele Comisiei sinodale de canonizarea a sfinţilor români, a declarat că părintele Arsenie Boca va fi canonizat când vrea acesta şi Dumnezeu.

Întrebat de tineri în timpul unei conferinţe online când va fi canonizat părintele Arsenie Boca, mitropolitul Ardealului a răspuns: „Ştie Dumnezeu. Noi când facem previziuni din acestea, nu am darul premoniţiei, nu ştiu. Va vrea Dumnezeu! Când vrea Dumnezeu şi când vrea şi părintele (Arsenie Boca n.r.) şi va fi. Noi nădăjduim”.

ÎPS Laurenţiu Streza a explicat că se adună în continuare dovezi ale minunilor înfăptuite de părintele Arsenie Boca, însă a atras atenţia că nu este cazul să se exagereze unele vorbe ale sale.

„Este adevărat că părintele a spus că nu mai merge mult, nu mai rabdă Dumnezeu mult, dar nu i-a pomenit niciodată numele lui Ceauşescu, pentru că era foarte atent cu reacţia oamenilor, cu senzaţionalul. (…) În momentul de faţă nu are nevoie de mistificările unora. Unele sunt chiar aşa mistificări, că l-a văzut unul aici şi l-a văzut şi dincolo. (…) unele sunt caraghioase, pur şi simplu caraghioase şi pe noi nu ne-au amuzat, ci ne-au întristat, deci comisia de cercetare, de canonizare a fost pur şi simplu uimită de unele afirmaţii, dar aşa sunt oamenii. Dar cele bune întotdeauna au trecut peste celelalte, au răzbătut. Aşa se cerne şi rămân numai lucrurile adevărate şi folositoare”, a explicat ÎPS Laurenţiu Streza.

Zorica Laţcu şi Patericul

*Zorica (Teodosia) Laţcu (17 martie 1917, 8 august 1990), poetă, traducătoare şi monahie. A fost preparator principal la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj şi a colaborat la Dicționarul limbii române al lui Sextil Pușcariu. A fost considerată cea mai bună poetă interbelică. În 1948 a intrat în monahie cu numele Teodosia. Era apropiată şi îndrumată de Arsenie Boca, acestuia dedicându-i volumul „Poemele Iubirii“. De asemenea, a fost apropiată de Valeriu (Bartolomeu) Anania şi de Lucian Blaga.

„Cuvintele, pe care nu le-am spus/ Sunt tot atâtea trepte ce coboară/ Cu sufletul tot mai adânc m-am dus/ Pe treptele tăcerii ca pe-o scară/ Ca-ntr-un cuprins de peşteră boltit/ M-am coborât în lumea nerostirii/ Şi-n cutele de piatră i-am gătit/ Acolo-n fund, un ascunziş Iubirii”, scria Zorica (Teodosia) Laţcu.

*Patericul este una dintre cărţile de seamă ale Bisericii Ortodoxe, dupa Sfânta Scriptură şi alături de Filocalie, scrierile şi Vieţile Sfinţilor. „Patericul” vine din greacă, „patir”, adică „tată”, „părinte duhovnicesc”. Este un gen de literatură duhovnicească, foarte răspândit în ortodoxie, care cuprinde scurte istorisiri şi cuvinte de folos duhovnicesc. Faptele sfinte menţionate în carte sunt scrise pe scurt, sub formă de „apoftegme” (fraze scurte, proverbe, sentinţe). Primele culegeri de asemenea apoftegme au apărut în pustiul Egiptului, în sec. al IV-lea.

*Serafim Popescu (1912, 1990), stareţ al Mănăstirii Sâmbăta, apropiat al lui Arsenie Boca şi ucenic al mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului.

Picturi controversate ale lui Arsenie Boca

Părintele Arsenie Boca a realizat în anul 1968 o pictură despre care se zice că ar fi prevestit evenimentele importante ale secolului XX.

Pictura interioară a bisericii din Drăgănescu, operă care a stârnit aprigi controverse, a fost interpretată şi de duhovnicul de la Mănăstirea Petru Vodă, Iustin Pârvu.
La biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Drăgănescu (Giurgiu) Arsenie Boca a lăsat moştenire una dintre cele mai frumoase picturi interioare ale ortodoxiei, considerată „Capela Sixtină” a României. El a venit aici după ce i s-a interzis să mai slujească la altar, nefiind admis decât ca pictor bisericesc. Pictura bisericii surprinde cele mai importante evenimente din Noul Testament. Toate frescele sunt completate cu mesaje sugestive care îndeamnă omul la pocăinţă, însă îi arată şi slăbiciunile sau păcatele.

„Drăgănescu este o expresie a artistului. Dar este o greşeală pe care Dumnezeu i-a iertat-o, pentru mulţimea uriaşă a faptelor lui bune din restul vieţii sale. Sunt convins că s-a pocăit de acele picturi, dar n-a mai fost vreme să schimbe ceva”, a explicat Iustin Pârvuieşirea părintelui Arsenie Boca din canoanele picturii bisericeşti bizantine.

(MaAv)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News