ACTUALITATE
Emil Boc explică de ce s-a înfuriat pe un clujean la comisia de urbanism: ”Vreți casă, faceți creșă!”
Primarul Emil Boc a explicat, joi, de ce s-a înfuriat la ședința Comisiei de Urbanism desfășurată marți, când i-a transmis unui clujean: ”Vreți casă, faceți creșă!”.
Acesta a ridicat tonul și a respins un Plan Urbanistic Zonal pentru 11 clujeni asociați, care doreau să-și realizeze case individuale.
”Nu mi-e ușor să țin spatele în Comisia de Urbanism și să nu mă enervez, să nu fac prin atitudinea mea un apel la rațiune și la toți arhitecții din acest oraș și beneficiari astfel încât să înțeleagă că acest oraș este un oraș pentru oameni, nu pentru profit și că vrem ca orașul să fie respirabil, locuibil, de calitate, de viitor, nu oraș de ghetouri. Asta înseamnă să ai, în fiecare zonă care se extinde, bulevarde, apă, canalizare, școală, drumuri asfaltate, creșă, grădiniță, centru de cartier, să nu umble lumea de nebună dintr-o parte a orașului în alta, să găsească loc la o creșă sau grădiniță.
Să poată să-și găsească fiecare aceste elemente fundamentale în ecosistemul în care trăiește. Acestea sunt lucruri fundamentale și le cere legea, nu le impun eu. Dacă le spun, înseamnă să fiu omul rău, dar voi fi omul rău. Trebuie să păstrez echilibrul în oraș, să nu o ia razna totul. Este adevărat că sunt multe presiuni, e un oraș căutat, dar dacă și eu mă dau de-o parte, ce se va întâmpla?”, a declarat primarul Emil Boc.
Cea mai apropiată creșă e la 5 kilometri
Un spin de fapt ar fi fost lipsa de interes a beneficiarilor pentru realizarea acestei facilități, în condițiile în care cea mai apropiată creșă e situată la 5 km.
”Se poate construi numai dacă totul este pregătit ca infrastructură. Dacă la ăla cu 20 de locuințe îi spun că se poate, vine altul și spune că la celălalt s-a putut. Așa se creează mini cartiere în zonele de extensie și apoi te miri că nu ai asfalt, bec, canalizare, fosă septică, că nu este școală numai la 5 km, apoi tot la Primărie vii și spui că aceste lucruri lipsesc în orașul de cinci stele.
Le-am spus investitorilor privați să se asocieze, să pună mână de la mână și să facă creșă, școală, grădiniță. Pentru că de fapt acolo nu e doar o casă, ci sunt mai multe, cuplate și cu alte proiecte similare din Sopor și Borhanci”, a mai afirmat Emil Boc.
Primarul consideră că în aceste cazuri este vorba și despre o problemă a deontologiei profesionale, deoarece arhitecții întind proiectele pe ani de zile, în speranța că Primăriei îi va scăpa ceva și vor primi avizele necesare. ”În loc să facă proiecte cum trebuie, să fie aprobate rapid, unii arhitecți ai Clujului îi sfătuiesc pe oameni să ceară mai mult, poate poate vor mai primi ceva”, a mai spus Emil Boc.
În cazul de față alternativa era restrângerea proiectului sau obligația realizării creșei.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Mircea Comşa, sociolog, doctor în sociologie și conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a realizat o serie de analize pentru a decripta imaginea pe care o are comunismul în societatea actuală.
Acestea au fost realizate pe baza datelor dintr-un sondaj realizat de IRES la finalul anului 2024.
Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune
De asemenea, sociologul vrea să vadă și modul în care comunismul ne influențează prezentul.
“Să măsori ceva ce nu este vizibil, palpabil, e destul de complicat. Întotdeauna te întrebi dacă ceea ce măsori chiar este ceea ce ai și vrut să măsori. Cu aceste limite în minte, am inclus în cercetarea IRES de la finalul anului 2024 o întrebare prin care am încercat să măsor imaginea populației cu privire la perioada comunistă, mai exact ultimii 10 ani ai acesteia” arată Mircea Comș.
Pentru aceasta, el a formulat 42 de afirmații inspirate din discursurile publice cu privire la viața din perioada comunistă. În varianta finală a chestionarului au fost păstrate 22 de afirmații. Din cele 22 de afirmații, pentru această analiză, profesorul a reținut cinci.
“Fericirea oamenilor”
Profesorul a prezentat și formularea întrebării, și afirmațiile selectate.
“Din câte știți sau ați auzit, următoarele afirmații despre ultimii 10 ani de comunism din România, adică perioada 1980-1989, sunt adevărate sau false?
Alimentele erau mai sănătoase
Oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc
Majoritatea oamenilor erau fericiți
Oamenii se ajutau unii pe alții
Majoritatea oamenilor citeau mult
“După cum se poate observa în graficul de mai jos, cu o singură excepție, afirmația cu privire la fericirea oamenilor, 80-90% dintre respondenți consideră că afirmațiile respective cu privire la perioada comunistă sunt adevărate”, explică Mircea Comșa.
Cele cinci afirmații selectate, arată sociologul, par să măsoare același concept, ceva ce am putea numi imaginea pozitivă a comunismului sau idealizarea comunismului, lucrurile bune din perioada comunistă, aspectele pozitive din perioada comunistă.
“Pentru a avea o confirmare suplimentară, dintr-o perspectivă diferită, am analizat statistic relațiile dintre cele 22 afirmații, iar rezultatul obținut susține existența unui concept diferit, definit de cele cinci afirmații (restul afirmațiilor definesc deprivarea de diferite tipuri; voi discuta despre deprivare în următoarea analiză).
Pornind de la această constatare, am combinat răspunsurile la cele cinci întrebări și am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă). Putem numi acest concept și indicatorul asociat „imaginea comunismului: lucrurile bune”, spune Mircea Comșa.
Românii tind să idealizeze perioada comunistă
Concluzia socilologului este că populația României tinde să idealizeze perioada comunistă.
De asemenea, acesta spune că se observă că, având în vedere criteriile considerate, majoritatea populației, respectiv 88% evaluează pozitiv perioada comunistă, iar 43% dintre respondenți au scorul maxim (1), deci consideră că toate cele cinci afirmații sunt adevărate.
Cei născuți după 1996 au un nivel mai redus al idealizării
Pentru a vedea dacă apar diferențe în funcție de caracteristicile respondenților, sociologul clujean a analizat variația indicatorului în funcție de o serie de caracteristici folosind un model de regresie multiplă.
Apoi, pe baza modelului de regresie, a calculat valorile prezise ale idealizării pentru fiecare dintre caracteristicile considerate.
“La modul general, citim datele astfel: ‘Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, în medie, categoria x1 (de exemplu bărbat) idealizează perioada comunistă mai mult/puțin comparativ cu categoria x2 (de exemplu femeie)’. Putem observa că nivelul de idealizare a perioadei comuniste nu diferă (sau diferă foarte puțin) în funcție de gen, mediu de rezidență și direcția percepută în care merge țara.
Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal. Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal”, a concluzionat sociologul Mircea Comșa.
EVENIMENT
VIDEO. FOTO. Cei mai buni rideri din lume, spectacol plin de adrenalină la Campionatul Mondial SuperEnduro de la Cluj
Cei mai talentați rideri din lume au turat motoarele și au intrat în competiție, sâmbătă, la Cluj-Napoca.
Campionatul Mondial SuperEnduro, un spectacol cu trasee dificile și extreme a avut loc la Sala Polivalentă BTarena din Cluj-Napoca.
Cei mai buni rideri din lume s-au întrecut la Cluj-Napoca
Este al doilea an consecutiv când acest eveniment are loc în Cluj-Napoca, iar “emoția și energia sunt garantate”, spun organizatorii.
Pe lângă spectacolul cu motoare, plin de adrenalină, cei care au participat la show au putut interacționa cu sportivii, au primit autografe și au aflat poveștile de viața ale riderilor.
De asemenea, publicul a avut parte de cascadorii spectaculoase, dar și alte momente care definesc frumusețea acestui sport extrem, iar BTarena a fost plină.
Un adevărat test de ambiție
Renumit pentru obstacolele brutale din lemn, Grand Prix-ul României este un adevărat test de ambiție care pune la încercare atât abilitățile tehnice și psihice, cât și rezistența fizică a piloților de top. Spectatorii au asistat la o competiție cu adevărat intensă, unde fiecare secundă contează.
EVENIMENT
Mircea Miclea: Din când în când trebuie să simplificăm viața. Asta îmi sfătuiesc pacienții când trăiesc perioade complicate
Mircea Miclea, psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, face o paralelă între tehnologie și viață.
Mai exact, a spus Mircea Miclea la podcastul Contraste de pe Cluj24, moderat de Florin Danciu, așa cum arată acum tehnologia, care a reușit să simplifice lucrurile, așa trebuie să arate și viața noastră. Cel puțin câteodată.
Mircea Miclea: Din când în când trebuie să simplificăm viața. Asta îmi sfătuiesc pacienții când trăiesc perioade complicate
Putem face față unei complexități enorme, spune Mircea Miclea care a dat exemplul unui telefon mobil, care este “o sculă extrem de complexă”.
“Are zeci de mii de linii de cod în spate. Putem face față unei complexități pentru că s-a creat o interfață simplă, niște iconi pe care noi dăm cu degetul și utilizăm complexitatea asta prin intermediul unei interfețe simple. Mai clar spus, putem face față managementului complexității dacă creăm interfețe simple, dacă simplificăm lucrurile. Și atunci, prin intermediul unei interfețe simple noi putem face față complexității. Asta arată tehnologia. Dar asta trebuie să arate și viața noastră. Din când în când, trebuie să simplificăm viața”, spune Mircea Miclea.
Cum face Mircea Miclea față realității
Profesorul Mircea Miclea a explicat că oamenii tind să complice lucrurile și pentru orice li se întâmplă dau două sau trei interpretări, fac tot felul de analize.
“Și dintr-o complexitate, că viața este complexă, facem o complexitate și mai mare. Și atunci sucombăm sub complexitatea vieților noastre pe care noi înșine le complicăm. Soluția e invers. De a simplifica, de a spune care sunt lucrurile care contează cu adevărat. Și atunci putem să facem fața mai ușor vieții noastre complexe. Vă dau exemplu personal. Am stat în diverse medii, am condus oameni mulți, oameni puțini, adesea, în situații extrem de dificile. Sunt atât de complexe lucrurile într-o realitate volatilă în care trebuie să iei decizii majore și impactul este pe sute de mii de oameni, mii de oameni. Știți ce făceam ca să fac față realității? Simplificam.
La finalul zilei mă întrebam două lucruri, am preluat lucrul acesta de la Immanuel Kant. Kant are o carte de etică, se numește ‘Critica rațiunii practice’. În cartea aceea, la un moment dat scrie ‘Pe măsură ce trece timpul, două lucruri mă minunează și îmi umplu sufletul de fericire: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine. Pe piatra lui de mormânt a rămas scris doar ‘cerul înstelat și legea morală’. Așa că am devenit kantian. Simplificam totul.
La finalul zilei mă întrebam două lucruri. Primul: am dus astăzi lupta cea bună sau nu? Am fost de partea binelui? Apropo de legea morală. Și a doua întrebare: mă mai pot bucura de faptul că plouă, că a venit primăvara, (când lucram la Cotroceni, aveam un măceș care înflorea primăvara acolo, și mă uitam să vedem dacă mi-a înflorit măceșul), mă mai pot bucura de cerul înstelat? Da sau nu? Și cu asta basta. Doar două variabile contau. Și atunci viața devenea suportabilă”, a mai spus Mircea Miclea.
Astfel, a precizat el, când pacienții lui trăiesc perioade extrem de complicate, asta îi sfătuiește, să simplifice.
“Să nu înceapă să analizeze excesiv, că atunci complică realitatea și managementul complexității se poate face mai eficient simplificând complexitățile, nu complicând complexitățile”, a mai spus Mircea Miclea.
Întregul interviu îl pteți urmări pe pagina de Youtube Cluj24.
Sâmbătă, pe Cluj Arena, liderul „U” Cluj a întâlnit lanterna roșie, Gloria Buzău, în etapa a 22-a a Superligii de fotbal. După un joc mai puțin reușit, mai ales în prima parte, clujenii înving cu emoții, 2-1, goluri marcate de Nistor (84 și 90, ambele din penalty), respectiv Matos (min.35).
Echipe de start:
„U” Cluj (4-4-2): Gertmonas – Oancea, Van der Werff, I. Cristea, Chipciu – Simion, Nistor, Bic, Oaidă – Blănuță, Thiam
Rezerve: D. Moldovan, R. Boboc, Masoero, Mitrea, Ov. Popescu, D. Codrea, V. Rață, A. Artean, Silaghi, Bota, Bettaieb, Miranyan
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
„U” Cluj – Gloria Buzău, 2-1. Liderul câștigă cu EMOȚII după două penalty-uri
Gloria Buzău (4-2-3-1): D. Lazar – Ciranni, Puerto, Cestor, Dumitraşcu – L. Mihai, D. Tavares – Budescu, Ișfan, I. Gheorghe – R. Matos
Rezerve: Greab, Dobrosavlevici, Turda, Ferraresso, Vito, S. Pîrvulescu, Al. Jipa
Absenți: –
Antrenor Eugen Neagoe
Stadion Cluj Arena
Arbitru Cătălin Roman (Timișoara). Asistenți Andrei Constantinescu (București), Constantin Ghiciulescu (Lugoj)
Arbitru VAR Istvan Kovacs (Carei). Asistent VAR Marius Omuț (Satu Mare)
Deși părea că va fi un joc la îndemâna clujenilor, n-a fost chiar așa. Liderului nu i-a ieșit mai nimic în prima repriză, cu excepția unei lovituri de cap a lui Blănuță în min.9, în timp ce buzoienii au fost mai incisivi și mai periculoși. Ca dovadă și scorul la pauză, 0-1, gol marcat de Matos în min.35.
Clujenii au jucat foarte slab, Chipciu nefiind în ziua lui bună, ratând numeroase pase și preluări.
În repriza a doua însă, „U” mărește presiunea la poarta lui Lazar, ajungând la un moment dat să joace cu 4 atacanți. După câteva șuturi pe poarta Buzăului a lui Artean și Boboc și o bară a lui Nistor în min.78, vine și egalarea. Același Nistor înscrie din penalty, în min.84, după un fault a lui Cestor asupra lui Miranyan.
Peste doar 6 minute, același Nistor își aduce echipa în avantaj, 2-1, după un nou penalty acordat pentru un fault al lui Ișfan asupra lui Van der Werff.
Clujenii înving greu, după un joc în care și-au luat cam de sus adversarii.
Notele Cluj24:
Gertmonas 7 – Oancea 5, Van der Werff 6, Cristea 6, Chipciu 5 – Simion 6, Nistor 8, Bic 6, Oaidă 5 – Blănuță 6, Thiam 6,
Boboc 7, Artean 6, Bettaieb 6, Miranyan 6
Pop Ioana
martie 17, 2021 la 10:55 pm
Cu părere de rău, Clujul s-a transformat într-un ghetou! Dacă luăm exemplu cart. Bună-Ziua care s-a dezvoltat haotic, cu proiecte de case între blocuri, străzi extrem de înguste, multe lipsuri, putem trage concluzia că s-a construit în funcție de „pilele” pe care le au arhitecții la Primărie! Și așa este in tot orașul! S-a construit mult și de proastă calitate! Păcat că nu se respectă nimic! Acuma s-a trezit E.Boc că nu mai aprobă P.U.Z.-uri pt. dezvoltarea noilor cartiere. Totul este de fațadă!
Irimies
martie 18, 2021 la 10:43 pm
Dar cei care construiesc blocuri nu trebuie sa facă creșe? Domnul primar întrece toate masurile… Pt case trebuie creșă și pt blocuri nu. Sau construit blocuri lângă baza sportiva Gheorgheni și nu sunt creșe, nici la casele construite pt armata și vândute pe pile… În oraș trebuie atenție cu autorizațiile nu la periferii.