Clujenii au la dispoziție 10 noi spații securizate de parcare a bicicletelor, cu o capacitate totală de 500 de locuri. În prezent, municipalitatea oferă 1.427 de locuri de parcare pentru biciclete în toate cartierele Clujului.

Parcările moderne sunt dotate cu sisteme de supraveghere video, iluminat inteligent și acces controlat prin carduri de proximitate.

10 noi parcări securizate la Cluj-Napoca

Primăria Cluj-Napoca a recepționat în acest an 10 noi parcări securizate pentru biciclete amplasate în următoarele locuri din oraș:

• str. Bihorului 19 (cartier Grigorescu);
• str. Ștefan Mora 8 (cartier Grigorescu);
• str. Donath 3 (cartier Grigorescu);
• str. A. Vlahuță 28 (cartier Grigorescu);
• str.Trotușului 4 (cartier Mărăști);
• str. Godeanu 2 (cartier Mănăștur);
• str. Vidraru 3 (cartier Mănăștur);
• Aleea Moldoveanu 4 (cartier Mănăștur);
• str. Mehedinți 41 (cartier Mănăștur);
• str. Aurel Suciu 20 (cartier Gheorgheni).

Fiecare container pentru biciclete are o capacitate de aproximativ 50 locuri. Acestea sunt independente din punct de vedere energetic, fiind dotate cu panouri fotovoltaice, regulatoare de încărcare, invertoare și acumulatori. Accesul se face cu carduri de proximitate.

Dotări pentru siguranța bicicletelor:

• camere de supraveghere video;
• echipamente de stocare a imaginilor video;
• corpuri de iluminat LED cu senzori crepusculari;
• yale electromagnetice;
• cititor carduri de proximitate.

Cererea pentru obținerea unui loc de parcare pentru bicicletă poate fi depusă online, pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca.

„Parcări sigure pentru biciclete” este un proiect propus, votat și implementat în cadrul procesului de bugetare participativă.

Aeroportul Internațional Cluj ar putea deveni primul din România care atrage finanțare prin Bursa de Valori București. Această strategie ar permite obținerea a până la 300 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportului.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a anunțat marți, în cadrul unei conferințe de presă, intenția de a atrage finanțare privată pentru dezvoltarea Aeroportului Internațional Cluj, printr-o emisiune de obligațiuni pe Bursa de Valori București (BVB). Această inițiativă este inspirată de succesul obligațiunilor județene emise anul trecut.

„Noi, anul trecut, am făcut o operațiune de emitere de obligațiuni județene, care au dus la un real succes. În două sau trei zile, s-au cumpărat obligațiuni pe piață de aproape 70 de milioane de euro. A fost unul dintre cele mai mari succese ale Bursei de Valori din București. Din acei bani, cu o parte am cofinanțat creditele pe care le avea Consiliul Județean și le-am închis, iar cu o parte am continuat cu drumurile.

Am avut o discuție cu directorul Aeroportului, care a avut o discuție cu directorul Bursei de Valori București, domnul Hanga. S-au întâlnit, m-am întâlnit și eu cu ei, am făcut schimb de documente contabile, pentru a se verifica capacitatea financiară a Aeroportului. Dorința mea ar fi ca, pe Bursa de Valori București, într-o formulă transparentă, să atragem finanțare din mediul privat, prin bursă, pentru Aeroport”, a declarat Alin Tișe.

„E clar că banii de la Guvern nu vor mai veni”

Fondurile atrase ar permite dezvoltarea infrastructurii necesare pentru creșterea capacității până la 20 de milioane de pasageri, inclusiv devierea Someșului și prelungirea pistei de decolare-aterizare, fără a mai aștepta fonduri de la Guvern.

„Să nu apară din nou că Tișe vrea să vândă Aeroportul. Nu. Este cea mai modernă și transparentă formă de finanțare și ar fi primul aeroport din România care ar apela la această finanțare pe Bursa de Valori București. Aeroportul ar emite un număr de obligațiuni pe care Bursa să le tranzacționeze, prin care s-ar împrumuta de pe piață, iar acești bani ar putea fi folosiți fără să mai stăm cu mâna întinsă la Guvern.

E clar că banii nu vor mai veni pentru prelungirea pistei, nici măcar cei pentru terminarea Someșului, iată, nu vin. E nevoie de bani pentru terminarea Someșului, de mutarea podului și a conexiunii cu centura actuală, un nou pod mare, prelungirea pistei actuale, un terminal cargo, un nou terminal pentru zborurile spre New York, până la 20 de milioane de pasageri. Trebuie să continuăm să extindem terminalul actual de pasageri, care nu e suficient pentru ce ne dorim”, a mai arătat președintele Consiliului Județean Cluj.

Aeroportul ar putea obține sute de milioane de euro

O emisiune de obligațiuni ar putea aduce între 200 și 300 de milioane de euro, este de părere președintele Alin Tișe, fără a afecta proprietatea Aeroportului.

„Nu ne trebuie mâine, ce avem acum merge până la 5 sau 7 milioane de pasageri, dar dacă am reuși să atragem capital privat printr-o emisiune de obligațiuni pe care Aeroportul ar putea să o facă și în mod transparent, pe Bursă, să poată fi tranzacționate aceste obligațiuni, vă pot garanta că aeroportul ar putea lua de pe piață până la 200-300 de milioane de euro numai din emisiuni de obligațiuni, pentru că astăzi el este profitabil, după mulți ani. De când s-au finalizat terminalele, am intrat într-o variantă în care Aeroportul e pe profit”, a explicat Tișe.

„Aeroportul nu mai poate rămâne la faza de regie”

Consiliul Județean, în calitate de proprietar al Aeroportului, va garanta acest proces, iar potrivit oficialului, această metodă de finanțare ar permite Aeroportului să la o nouă etapă de dezvoltare, fără a depinde de fonduri guvernamentale.

„Dorința mea ar fi, după modelul de succes al Consiliului Județean, să putem intra cu Aeroportul într-o nouă etapă de dezvoltare, în care să atragem bani de pe bursă fără să afectăm proprietatea acestuia. Aeroportul nu mai poate rămâne la faza de regie, forma de organizare este nepotrivită și legea cere transformarea.

Prin această atragere de bani de pe bursă, în mod transparent, aeroportul ar putea intra într-o etapă incredibilă de dezvoltare și ar putea atinge ținta de cel puțin 20 de milioane de pasageri. Consiliul Județean trebuie să fie garantul, fiind proprietarul aeroportului. Am toată deschiderea pentru ca acesta să intre într-o nouă etapă”, a conchis președintele CJ Cluj.

Studenții Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au obținut patru medalii de argint și de bronz la Balcaniada Studențească de Matematică SEEMOUS 2025 desfășurată în perioada 4-9 martie 2025 la Universitatea “Fan S. Noli.” din Korçë (Albania).

„Cele două medalii de argint au fost obținute de Andrei Nicoară (anul II la specializarea Matematică informatică) și Marian Dumitriu (anul II la specializarea Informatică), în timp ce bronzul le-a revenit studenților Márton Benedek (anul I la specializarea Matematică informatică, linia maghiară) și Alex-Petru Săveanu (anul I la specializarea Inteligență artificială).

Patru MEDALII pentru studenții UBB Cluj la Balcaniada de Matematică 2025 din Albania

„Îi felicit pe toți membrii lotului care a reprezentat UBB la Balcaniada de Matematică din Albania. E un efort de echipă care ne face cinste, dar ne și obligă pentru viitor. Colegii și studenții noștri au reușit în fiecare an să demonstreze calitatea foarte ridicată pe care o are Facultatea de Matematică și Informatică a UBB și sperăm ca aceasta să continue să crească în anii care urmează”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.

Lotul studenților de la Facultatea de Matematică şi Informatică a UBB, ȋnsoțit și coordonat la competiție de Robert Pop, a fost format din Andrei Nicoară – specializarea Matematică informatică, anul II de studiu, Marian Dumitriu – specializarea Informatică, anul II de studiu, Márton Benedek – specializarea Matematică informatică (linia maghiară), anul I de studiu, Alex-Petru Săveanu – specializarea Inteligență artificală, anul I de studiu, Luca Tăşădan – specializarea Informatică, anul I de studiu. Studenții olimpici ai UBB sunt coordonați de dr. Lukács Andor, dr. András Szilárd, drd. Tőtős György, drd. Baja Zsolt, Claudiu-Gabriel Pop – student în anul III și Robert Pop – student masterand”, se arată în comunicatul UBB Cluj.

9 persoane, 6 bărbați și 3 femei, cu vârste între 19 și 34 de ani sunt cercetate la Cluj pentru trafic de droguri de risc și mare risc.

6 traficanți au ajuns 30 de zile după gratii, iar alți 3 sunt arestați la domiciliu.

Rețea de traficanți de droguri, destructurată la Cluj

Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj – Napoca, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, au documentat activitatea infracțională a 9 persoane (6 bărbați și 3 femei) cu vârste cuprinse între 19 și 34 de ani, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc.

Din probatoriul administrat a rezultat că, la începutul anului 2024, patru dintre persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii unor sume importante de bani din comercializarea de droguri și substanțe psihoactive.

Vindeau droguri cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei gramul

Astfel, una dintre persoanele cercetate, de 31 de ani, lider al grupării de criminalitate organizată ar fi avut rolul de a procura și depozita substanțele interzise, precum și de a coordona membri angrenați în vânzarea și încasarea sumelor de bani aferente. Ulterior, la grupul infracțional organizat ar fi aderat alți membri care ar fi acționat pe palierul de execuție, ocupându-se de comercializarea substanțelor interzise.

Cercetările au reliefat că, în perioada 2024 – martie 2025, persoanele cercetate ar fi deținut, manipulat și vândut cristal (3-CMC, drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă) cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei pentru un gram.

O parte importantă a cantităților deținute a fost indisponibilizată pe parcursul investigațiilor.

Percheziții la Cluj-Napoca, Jucu, Bonțida și Cojocna

În urma a 6 percheziții efectuate, la data de 17 martie 2025, la locuințele persoanelor cercetate, în municipiul Cluj-Napoca și comunele Jucu, Bonțida și Cojocna, au fost descoperite și ridicate cantități de 3-CMC (drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă), obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei și euro, precum și alte mijloace de probă.

La data de 17 martie 2025, procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea celor 9 persoane cercetate, pentru 24 de ore.

Au ajuns în arest

La data de 18 martie 2025, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă a 6 dintre persoanele cercetate și măsura arestului la domiciliu pentru alte trei persoane, pentru 30 de zile.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Gherla, Secției de Poliție Apahida, Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj, jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile ”Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca și lucrătorilor din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj.