E toamnă nebun de frumoasă la Cluj! O plimbare pe malul Someșului, prilej de liniște și senin în suflet

Toamna la Cluj are o lumină specială, care poartă în ea întotdeauna o calmitate, un senin, o strălucire mai aparte poate decât în alte părți, spunea clujeanul Horia Bădescu, autorul poeziei „De Juventute”, ajunsă celebră prin versul din titlul articolului.

Toamna îmbracă orașul într-o lumină optimistă. Dacă te plimbi dinspre Podul Garibaldi spre cel care desparte Mănășturul de Grigorescu, vei remarca o priveliște superbă: copacii trec de la un galben imperial, la ruginiul nostalgic ca să prindă, spre final, nuanțe arămii.

În aceste zile de sfârșit de octombrie, parcă nici Someșul nu mai e așa de poluat. Iar cârdurile de rațe și perechea de lebede întregesc acest tablou idilic.

Și Parcul „Iuliu Hațieganu” parcă freamătă: copiii aleargă pe terenul de fotbal sub îndrumările antrenorilor și privirile pline de speranță ale părinților. Iar la orele amiezii, soarele e tare blând. Și-ți vine să-ți spui: da, măi, așa e, o toamnă nebun de frumoasă la Cluj!

Și dacă tot am vorbit de poezia clujeanului Horia Bădescu, vă invit să o recitim:

„De Juventute”:

Ascultă cum cântă întâiele brume,
dezmăţ de culori e-n copacii ursuzi.
Acum te poţi pierde pe străzi fără nume,
e toamnă nebun de frumoasă la Cluj.
Acum bate-n turnuri o oră regală,
din vechi manuscripte vocabule ies,
e-un ceas când oraşul în haine de gală
începe să cânte <sumus dum juvenes!>.

O stea poţi purta noaptea asta pe umăr
poţi iubi, poţi vorbi cu prietenii duşi,
poţi uita anii care se-adună la număr;
e toamnă nebun de frumoasă la Cluj!

Poemul „De Juventute”, scris de Horia Bădescu și care conține faimosul vers „E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”, a fost publicat în volumul „Cântece de viscol” în urmă cu 45 de ani.

Tudor Știrbu