EVENIMENT
Dreptul la AZIL – dreptul la siguranță în vreme de război
În contextul în care Federația Rusă a lansat o invazie militară de proporții în Ucraina, la 24 februarie 2022, sute de mii de ucraineni au fost împinși să fugă în țările vecine, căutând protecție internațională. În cele ce urmează vom prezenta pe scurt dispozițiile legale în vigoare ce reglementează posibilitatea de formulare a unei cereri de azil în România de către cetățenii ucraineni și acordarea statutului de refugiat ca urmare a acceptării cererii depuse.
• Cum se poate depune o cerere de azil? Care este autoritatea competentă să primească o asemenea cerere?
• Care sunt drepturile și obligațiile solicitanților de azil pe perioada derulării procedurii?
Ce este azilul? Cine poate depune o cerere de azil?
„Dreptul de azil este un drept fundamental al omului, garantat prin articolul 18 din Carta drepturilor fundamentale a UE, iar acordarea lui persoanelor care îndeplinesc criteriile stabilite în Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților constituie o obligație internațională pentru statele membre UE.” afirmă Maria Vasile, avocat colaborator Iordăchescu & Asociații.
Toate persoanele care aleg să abandoneze țara de origine din cauza opresiunilor sau a unor vătămări grave au dreptul să solicite protecție internațională.
Conform art. 9 din Legea 122/2006 privind azilul în România, statutul de refugiat se acordă pe perioadă nedeterminată.
Cum se poate depune o cerere de azil? Care este autoritatea competentă să primească o asemenea cerere?
„Cererile de azil se depun personal de către cetățenii străini aflați pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat. În ceea ce privește minorii, cererea de azil trebuie depusă de către reprezentanții lor legali, cu excepția minorilor ce au împlinit vârsta de 14 ani care vor putea depune personal cererea de azil. Este inadmisibilă o cerere formulată în afara teritoriului României.” continuă Av. Maria Vasile.
Formularul-tip se găsește AICI și poate fi completat de solicitant cu sprijinul funcționarului sau de către funcționarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care, conform susținerilor sale orale, solicitantul nu știe să scrie. Formularul poate fi completat în limba română sau într-o limbă pe care solicitantul o înțelege.
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:
• structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
• structurile Poliției de Frontieră Române;
• unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
• structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.
Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri și cazare a solicitanților de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timișoara, Centrul Galați, Centrul Rădăuți, Centrul Maramureș și Centrul Giurgiu.
Care este procedura de acordare a dreptului de azil?
„O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voință, exprimate în scris sau oral, în fața autorităților competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecția statului român. Solicitantul de azil este obligat să depună odată cu formularul-tip toate documentele pe care le deține și care au relevanță pentru situația sa personală, urmând să primească un document temporar de identitate pentru solicitanții de azil.” Av. Maria Vasile.
Ulterior depunerii cererii de azil, se va parcurge o procedură în care autoritățile române întreprind verificări și activități specifice în vederea stabilirii datelor personale ale solicitantului, precum și ale membrilor săi de familie.
Procedura cuprinde următoarele etape: repartizarea pentru soluționarea cererii ofițerului de decizie, intervievarea solicitantului, analizarea motivelor invocate de solicitant, precum și a dosarului depus de către acesta, luarea unei decizii și comunicarea acesteia către solicitant.
Care sunt drepturile și obligațiile solicitanților de azil pe perioada derulării procedurii?
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România cuprinde, printre altele, următoarele drepturi ale solicitanților de azil:
• dreptul de a rămâne în România până la expirarea unui termen de 15 zile de la finalizarea procedurii de azil;
• dreptul de a fi asistat de un avocat în orice fază a procedurii de azil;
• dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, un interpret apt să realizeze o comunicare corespunzătoare;
• dreptul de a fi informat, în momentul depunerii cererii sau ulterior, într-o limbă pe care o înțelege, cu privire la procedura de urmat, drepturile pe care le are și obligațiile ce îi revin;
• dreptul la protecția datelor cu caracter personal;
• dreptul de a i se elibera un document temporar de identitate, a cărui valabilitate va fi prelungită periodic de Oficiul Român pentru Imigrări;
• dreptul de a participa la activități de adaptare culturală;
• dreptul de a fi cazat în centrele de primire și cazare până la încetarea dreptului de a rămâne pe teritoriul României, pentru cei care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru întreținere;
• dreptul de a primi gratuit asistență medicală primară și tratament corespunzător;
• dreptul de a primi acces la piața forței de muncă în condițiile prevăzute de lege pentru cetățeni români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.
Totodată, legislația română prevede și o serie de obligații ce se impun solicitanților de azil, printre care se numără următoarele:
• obligația de a prezenta autorităților competente informații complete și reale cu privire la persoana și la cererea sa de azil;
• obligația de a depune toate documentele pe care le are la dispoziție și care au relevanță cu privire la situația sa personală;
• obligația de a răspunde la solicitările organelor cu atribuții în domeniul azilului;
• obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără autorizarea Oficiului Național pentru Refugiați;
• obligația de a respecta legile statului român, precum și măsurile dispuse de organele române competente în materie de azil.
Care este situația cetățenilor ucraineni aflați pe teritoriul României care nu formulează o cerere de azil?
Guvernul României a adoptat un act normativ în data de 27.02.2022 care prevede acordarea a numeroase ajutoare către cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina și intră în România și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. Astfel, aceștia vor beneficia, în cadrul taberelor temporare de cazare și asistență umanitară sau în alte locații de cazare stabilite de comitetele județene pentru situații de urgență, de asigurarea următoarelor utilități de primă necesitate pe perioada staționării temporare:
• hrană;
• îmbrăcăminte;
• materiale de igienă personală;
• asistență medicală primară și tratament corespunzător, asistență medicală de urgență, precum și asistență medicală și tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care le pun viața în pericol iminent, prin sistemul național de asistență medicală;
• dreptul de a fi incluși în programele naționale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile, în situațiile de risc epidemiologic.
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Bărbat mort, după ce a fost lovit de o mașină în Iclod. Medicii au aplicat manevre de resuscitare, fără succes
Pompierii din cadrul Punctului de Lucru Gherla au intervenit, joi, pe DN 1 C, în apropierea localității Iclod, unde s-a produs un accident rutier, fiind vorba despre un pieton accidentat.
”Bărbatul de aproximativ 60 de ani a fost găsit în stop cardio-respirator, s-au aplicat manevre de resuscitare, dar din păcate a fost declarat decesul acestuia.
La misiune au luat parte paramedicii SMURD, dar și un echipaj SAJ Cluj”, arată ISU Cluj.
Vom reveni cu detalii de la Poliție, care cercetează ce s-a întâmplat.
CULTURA
FOTO. Omenie de Crăciun. Donație pentru Centrul de Îngrijiri Paliative ”Sfântul Nectarie” din partea medicilor clujeni
Colegiul Medicilor și Colegiul Stomatologilor Cluj au donat, de Crăciun, Centrului de Îngrijiri Paliative ”Sfântul Nectarie” Cluj-Napoca suma de 6.000 lei provenită din vânzarea unor lucrări de artă de la Salonul de Iarnă al Medicilor, eveniment care a avut loc în perioada 2-15 decembrie la Bastionul Croitorilor în cadrul Zilelor Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu”.
”În cei aproape 11 ani de funcționare, Centrul <<Sfântul Nectarie>> a asistat gratuit un număr de peste 6500 pacienți, provenind din 37 de județe ale țării.
Anul acesta, Centrul <<Sfântul Nectarie>> a demarat procedurile pentru înființarea Centrului de Îngrijiri Paliative Pediatrice <<Sfântul Hristofor>>, în localitatea Sânnicoară.
La ora actuală, se lucrează intens la construcția spitalului, care este este o investiție majoră de interes regional și național prin care asociația dorește să răspundă cât mai bine nevoilor prezente, pentru acest tip de îngrijire al copiilor”, arată reprezentanții medicilor clujeni.
Clujenii care doresc să sprijine proiectele centrului derulate de Centrul ”Sfântul Nectarie” o pot face prin donații care pot fi trimise la Asociaţia „Sfântul Nectarie” Cluj – Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie’’ cod fiscal 29749324, cont IBAN RO08BTRL01301205C66031XX lei, deschis la Banca Transilvania.
Clujul este județul cu cele mai multe concursuri de alergare din România, cu 31 de astfel de competiții organizate în acest an, arată o statistică realizată de clujeanul Vlad Cărbune.
Potrivit acestuia, în anul 2024 au avut loc 268 de evenimente de alergare (mai multe decât în 2023), distribuite pe județe conform hărții de mai jos, cele mai multe – 31, având loc în județul Cluj, cu 11,5% din total, urmat de București – 25, și Brașov – 21.
Metodologia clasamentului
Vlad Cărbune a preczat că a inclus în realizarea clasamentului evenimentele de alergare din România la care înscrierile au fost publice, deschise pentru oricine, și ai căror organizatori au ținut o evidență a participanților.
”Am inclus și evenimentele care au avut pe lângă cursele de alergare și curse de bicicletă, dar separate. Nu am inclus concursurile de triatlon, duatlon sau de orientare. Nu am inclus antrenamente, evenimente amicale ocazionale sau evenimente locale recurente săptămânal.
Ne asumăm o marjă de eroare de 1-2 evenimente / județ, pe care din diverse motive e posibil să nu le fi identificat/ descoperit la timp (dacă apar astfel de evenimente, ele vor fi adăugate aici).
În topul orașelor, am considerat concursul ca având loc în oraș, chiar dacă el s-a desfășurat în mare parte într-o pădure sau zonă adiacentă orașului sau în zona metropolitană”, a precizat autorul clasamentului.
Acesta i-a menționat pe cei de la Runners Club, care au organizat o parte consistentă dintre aceste concursuri, unele cu participare internațională semnificativă, dar și grupurile de amatori (cum sunt cei de la Alergători Începători Cluj), care încurajează, respectiv reflectă un stil de viață sportiv al clujenilor.
”Anul acesta – 2024 – un singur județ a rămas fără niciun concurs oficial de alergare: Teleorman”, a precizat Vlad Cărbune.
Printre cele mai cunoscute concursuri de alergare din Cluj se numără Maratonul Internațional Wizz Air, Crosul Companiilor, Crosul Divelor etc.
Vlad Cărbune este fotograf, videograf, designer digital, marketer online, creator de site-uri, copywriter, sportiv, freelancer, dar și alergător amator.
Experții avertizează că medicamentele pentru slăbit, precum Wegovy sau Mounjaro, pot duce la pierderi de masă musculară și osoasă, pe lângă grăsime, scrie revista Science Alert, citată de Mediafax.
Aceste medicamente acționează prin reducerea poftei de mâncare, însă experții atrag atenția asupra unor riscuri.
Cercetările arată că până la o treime din greutatea pierdută nu este grăsime, ci masă „fără grăsime”, adică mușchi și oase. Această pierdere este similară cu cea observată în diete drastice sau după intervenții chirurgicale bariatrice.
Mușchii și oasele joacă un rol crucial în sănătatea generală. Mușchii ajută la controlul glicemiei, iar o masă musculară scăzută poate crește riscul de diabet de tip 2. Oasele, la rândul lor, sunt esențiale pentru activitățile zilnice, iar pierderea masei osoase poate crește riscul de fracturi.
Dezechilibru în organism
Deși mecanismele exacte ale pierderii de masă fără grăsime nu sunt pe deplin înțelese, se presupune că totul se datorează unui dezechilibru între descompunerea și refacerea proteinelor musculare și a masei osoase.
Pentru a menține masa musculară și osoasă în timpul tratamentului cu medicamente GLP-1, experții recomandă o dietă bogată în proteine și exerciții fizice, în special antrenamente de rezistență.
Activități simple, precum urcatul scărilor sau mersul rapid, pot contribui, de asemenea, la păstrarea masei musculare.