Doru Pop: Pe străzile Străzile Traian și Decebal, unde se construiește în veselie, sunt casele evreilor deportați la Auschwitz

Zona străzilor Traian și Decebal din Cluj-Napoca este una care se află în plin proces de restructurare urbană. Tot mai multe hoteluri, blocuri și spații de birouri se construiesc în locul vechilor case. O parte dintre aceste proprietăți au aparținut evreilor deportați la Auschwitz, atrage atenția conferențiarul Doru Pop, de la UBB Cluj-Napoca.

”Astăzi la Cluj se construiește într-o veselie. Zeci de apartamente se construiesc printre casele de pe străzile Decebal, Traian și altele din zonă. Ce nu știu cumpărătorii acestor locuințe este faptul că unele dintre acestea sunt făcute pe locul caselor evreilor deportați la Auschwitz. Zecile de „aitiști” din generația „yupee” care se vor muta în casele lor inteligente nu vor auzi strigătul celor pieriți în Shoah, pentru că în orașul minune nu se mai aude glasul lor.

Beneficiarii Holocaustului sunt cei care au ocupat cele 1412 locuințe rămase goale la Cluj, ce fuseseră locuite de cei 13.400 de locuitori care se declarau israeliți la recensământul din 1930. Din aceștia s-au mai întors doar 152 în 1945, conform arhivei Carmilly-Weisman. Așa cum arată datele furnizate de comunitatea evreiască din oraș, în 1990 mai trăiau la Cluj doar 512 de supraviețuitori.

Ce s-a întâmplat cu bunurile lor imobiliare?

Putem să ne facem o idee din informațiile culese de istoricul Gidó Attila (în Două decenii. Evreii din Cluj în perioada interbelică), care sunt șocante dacă le vedem în brutalitatea lor seacă. Pe actuala stradă Traian au rămas 41 de case „goale”, pe Decebal erau 40 de locuințe abandonate, pe Paris erau 40, pe Mărășești erau 40, iar pe Horea erau 26, iar în actuala piață Mihai Viteazul erau 22. Și tot așa mai departe…

De fapt procesul de golire a orașului de evrei începuse mult mai devreme. Deși evreii erau prezenți la Cluj încă din 1578 – știm acest lucru datorită numărului mare de negustori pe care Dieta maghiară a încercat să-i împiedice să intre în oraș – ei au fost considerați „străini”. Însă evreii au primit dreptul oficial de a se așeza în Transilvania încă din 1625, în urma edictului dat de prințul Gabriel Bethlen.

Și viața comunității evreiești din Cluj era extrem de bogată. Prima sinagogă din Cluj a fost construită în 1850 și tot la Cluj industriașul de origine evreiască Farkasházy Fischer Vilmos a construit cea mai mare fabrică de porțelanuri din Ungaria, înființată încă din 1874. La Cluj exista o societate filarmonică numită Goldmark, compusă din membrii sinagogei neologe de pe Horea. Tot aici funcționa o asociație sportivă numită Haggibbor (încă din 1920). Aici Jenő Janovics a creat primele studiouri de cinema din zonă. La studiourile Corvin din Cluj au lucrat printre alții și autorul celebrului Casablanca, numit Kertesz Mihaly (Michael Curtiz), dar și Alexander Korda (născut Keller)”, spune Doru Pop.

Citește mai departe AICI