VIDEO. Doru Pop: Astăzi, genul ăsta de discursuri și explicații care frizează ridicolul au devenit normale și acceptabile

Universitarul clujean Doru Pop, profesor de teoria comunicării la Facultatea de Teatru și Film a UBB, a fost invitat la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de Florin Danciu și a încercat să explice ce se întîmplă in România și cum a fost posibil rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale. 

Aveți mai jos cîteva din opiniile sale.

„Dacă vrem să explicăm ce se întâmplă în România, însă trebuie să ieșim cumva în afara contextului românesc și să ne uităm un pic la nivel mondial, la nivel global. Pentru că ce se întâmplă în România acum e de fapt una dintre ultimele piese de domino care au început să pice în întreaga lume. Deci cei care cred că ce se întâmplă în România e un fenomen, un epifenomen original, nu e nimic original. S-a întâmplat în Statele Unite.”

„Asistăm la o fragilizare a unui tip de inteligență. Într-adevăr, la nivel mondial, IQ-ul global scade. Și nu scade doar în țările acestea marginale, care au un sistem de învățământ la rândul lui fragil. În România e e justificată scăderea inteligenței. Rezultatele PISA arată că 42% dintre tinerii din România citesc, dar nu înțeleg ce citesc.

Deci nu se întâmplă doar în sistemele astea de învățământ fragile ele însele. Se întâmplă în Norvegia, de exemplu. Sunt studii pe termen lung, pe decenii întregi, care arată că indicatorul de inteligență, celebrul IQ, a scăzut cu 3-4 puncte procentuale, inclusiv în Norvegia. În Statele Unite, de exemplu, coeficientul de inteligență matematică, care măsoară capacitatea oamenilor care trec prin sistemul de învățământ să facă cele mai simple calcule, a scăzut cu 13 puncte.”

Debilizare globalizată

„E evident că, la nivel mondial, asistăm la această formă de pierdere de încredere în inteligența, să zicem, tradițională, bazată pe rațiune, bazată pe dovezi și argumente, să zicem, științifice empirice, bazate pe științificitatea discursului, astea începe să se estompeze, să se erodeze.

Și în locul acestei forme de inteligență, la nivel mondial, încă o dată, asistăm la înlocuirea gândirii raționale cu un alt tip de gândire și eu aș explica ce se întâmplă și în România pe fondul acestei debilizări globalizate.”

”Gândiți-vă la faptul că pe Twitter postezi 260 de caractere, de litere. Pe TikTok sunt câteva zeci de secunde de informație. Ori e o mutație la nivel, încă o dată, global, nu doar în România, o mutație dinspre discursul, cum era discursul tradițional în presă, articole lungi, cu explicații, vorbim doar de presă.

Ce să mai vorbim de restul interacțiunilor umane care erau bazate pe un fel de argumentație rațională, cu probe, cu explicații complexe în general. Cu trimiteri, cu referințe, cu bibliografie. Pe nimeni nu mai interesează bibliografia. Și pe fondul ăsta, pe fondul acestei supersimplificări a interacțiunilor între noi, ca oameni, ca indivizi, a apărut fascinația pentru tipul ăsta de discursuri, pentru tipul ăsta de explicații, care în alte epocii, să zicem, în urmă, nu cu 100 de ani, dar în urmă cu 20 de ani, ar fi fost rizibile.”

Explicații normale și acceptabile

„Explicațiile din categoria Pământul e plat. N-ai fi îndrăznit să spui așa ceva pentru că râdea lumea de tine.”

„Astăzi, genul ăsta de discursuri și genul ăsta de explicații care frizează ridicolul au devenit normale și acceptabile și s-a normalizat această formă de gândire debilă, încă o dată, dar de gândire debilă nu în sensul de idioțenie neapărat, de handicap, ci de debilizarea discursului încă o dată rațional, argumentativ și așa mai departe.”

„Asistăm de fapt la o degradare continuă, la o debilizare a leadership-ului politic și la un fel de scădere a așteptărilor, a nivelului de așteptare pe care îl avem de la reprezentanții sistemului politic. Adică uneori o numim impostură sau generalizarea imposturii, dar nu e doar atât.

E chiar un fel de predispoziție, un fel de predilecție a mecanismelor de selecție socială către genul acesta de indivizi cum e Nicolae Ciucă, care era evident că nu întrunește calitățile unui lider politic. Nivelul lui de inteligență, dincolo de faptul că este sau nu absolventul unor instituții superioare, nu denotă capacitatea unei gândiri complexe.”

„Dacă îl comparăm pe Ciolacu cu Năstase vedem aceeași prăbușire, aceeași debilizare, la nivelul PSD-ului.”

Opțiuni debile

„Întrebarea este dacă va fi în stare electoratul, care e acum pus să aleagă între un candidat și un alt candidat, dacă nu cumva opțiunile acestui electorat vor merge tot către opțiuni debile. Adică nu raționale, nu bazate pe argumente, nu bazate pe criterii foarte precise, ci mai degrabă pe un set de argumente care sunt primordiale. Care sunt undeva în adâncul conștiinței individuale!”

„Yuval Harari spune că diferența dintre ceea ce credem noi că este democrație și discursul rațional este faptul că atunci când noi alegem în sistemele democratice, noi de fapt nu alegem rațional. Noi nu alegem pe cine trebuie.

Alegem pe cine am dori și dorința nu este legată de rațiune, nu este legată de conștiință. Dorința este legată de viscere, de emoții adeseori inexplicabile.”

„Algoritmii care sunt în spatele fostului Twitter, algoritmii din spatele TikTok, din spatele Facebook-ului sunt creați ca să cultive un anumit tip de reacție viscerală, cultivă conflictul, violența, reacția agresivă. Și sigur că nu e o conspirație. Nu e cineva, un grup de masoni care ne dirijează existențele. Este rezultatul direct al modului în care socializăm unii cu alții.”

Întoarcerea retrograzilor

„Faptul că există un fel de dispreț față de modul în care funcționează partidele este dat de modul cum funcționează partidele însele. Care-i scopul unui partid politic, iarăși în sens modern, în sens tradițional? Scopul acestor instituții ale modernității era selectarea celor mai buni membri din grupurile respective.

Adică ca să ajungi în fruntea unui partid în urmă cu 50 de ani, presupunea să fi ce avea mai bun bazinul electoral al partidului respectiv. Dacă ne uităm la partidele noastre, ele funcționează tot ca niște instituții debile.”

.„Și, de fapt, asistăm la întoarcerea retrograzilor. La întoarcerea unor grupuri sociale care se simt și s-au simțit nereprezentate. Asta a fost și la Brexit. Este în Statele Unite coalizarea evanghelicilor americani în jurul lui Trump.

Ortodoxia și neoprotestantismul merg împreună

Vedem în România, apropo de Georgescu, coalizarea grupurilor neoprotestante împreună cu unele grupuri ortodoxe care e de o incompatibilitate a gândirii. Iarăși e gândire debilă.

Ortodoxia și neoprotestantismul n-ar trebui să meargă împreună. În orice lume normală, dacă ai fi spus cuiva că s-ar produce o astfel de alianță împotriva naturii, ar fi zis că nu se poate așa ceva. Ca și țăranul lui Marin Preda care vede girafa și zice că nu există!”.