În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Protocolul coaliției de guvernare a partidelor pro-europene PSD, PNL, UDMR și minoritățile naționale prevede o structură a Guvernului cu 16 ministere, premierul aparținând PSD. Precedentul Executiv avea 18 ministere.

Astfel, din cele 16 ministere, 8 ministere revin PSD, 6 ministere PNL și 2 ministere UDMR.

Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru, dintre care una pentru PSD – viceprim-ministru fără portofoliu și câte o funcție de viceprim-ministru cu portofoliu pentru PNL și UDMR, după cum urmează:

Prim-ministru    PSD

Viceprim-ministru – fără portofoliu      PSD

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii   PSD

Ministerul Justiției      PSD

Ministerul Apărării Naționale       PSD

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului      PSD

Ministerul Sănătății    PSD

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale PSD

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale      PSD

Ministerul Culturii      PSD

Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Interne   PNL

Ministerul Educației și Cercetării PNL

Ministerul Afacerilor Externe      PNL

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene      PNL

Ministerul Energiei     PNL

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor       PNL

Viceprim-ministru, Ministerul Finanțelor      UDMR

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației    UDMR

Fiecare minister va avea de regulă 2 secretari de stat, cel mult 4 secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Antonescu, candidat comun

”Formațiunile membre ale Coaliției politice vor constitui o majoritate parlamentară și se angajează să susțină învestirea Guvernului, și să acorde votul în vederea desemnării Președintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Național Liberal și Președintele Camerei Deputaților, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

În perspectiva alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, formațiunile politice semnatare au convenit, prin consens, desemnarea unui candidat unic al Coaliției politice în persoana domnului George Crin Laurențiu Antonescu, propunere ce urmează să fie validată în forurile statutare ale formațiunilor membre ale Coaliției”, se mai arată în document.

Crin Antonescu va fi candidatul comun al alianței formată din PSD, PNL, UDMR şi Grupul minorităților. Informația a fost confirmată în mod oficial. Propunerea va fi aprobată de fiecare partid al alianței.

PSD, PNL, UDMR şi Grupul minorităților au convenit să aibă un candidat comun la președinție în persoana lui Crin Antonescu, a anunțat Ilie Bolojan, liderul interimar al liberalilor

Această decizie urmează să fie votată în forurile de conducere ale fiecarui partid.

Crin Antonescu va fi CANDIDATUL comun. Propunerea va fi aprobată de fiecare partid al alianței

Partidele din alianța de guvernare au discutat despre candidatul unic în timp ce negociau și structura viitorului Guvern.

„În acest moment avem un acord politic. Cum este normal, el este premergător unei coaliții de guvernare și a unei majorități parlamentare. Fiecare dintre semnatarii acestui acord politic au înțeles semnalul românilor de la alegerile generale”, a spus Marcel Ciolacu, luni dimineața, la Parlament.

El a mai spus că este de „datoria noastră este, în primul rând, să apărăm valorile democratice, să apărăm parcursul și locul României în Europa, în NATO și, în unul ultimul rând, să apărăm valorile și identitatea națională”.

Liderul social democrat a recunoscut că acesta „nu va fi un mandat ușor pentru viitorul guvern, dar așteptarea românilor, de asemenea, este pentru reforme, pentru transparență, pentru reducerea cheltuielor bugetare și, nu în ultimul rând, așteptarea mediului de afaceri este pentru predictibilitate și sustenabilitate financiar”.

Marcel Ciolacu a confirmat că PNL, PSD, UDMR și reprezentanții minorităților își asumă „acest lucru și, la final, fiecare dintre noi își va pune ultima semnătură pe acordul politic”.

Președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că liberalii au acceptat să intre în alianța de guvernare deoarece România trebuie să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă. Declarația a fost făcută imediat după semnarea protocolului de coaliție.

Declarația a fost făcută luni, la Parlament, alături de partenerii de coaliție.

„PNL a semnat aceste protocol de coaliție pentru ca țara noastră să aibă un guvern stabil într-o perioadă dificilă (…) să menținem cheltuielile bugetare într-o limită rezonabilă, pentru a continua reformele”, a declarat liderul interimar al PNL.

În ceea ce privește desemnarea unui candidat unic Ilie Bolojan a declarat că „am convenit ca acest candidat să fie Crin Antonescu”.

Foto: Facebook

Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii achitate în luna noiembrie 2024 a fost de 1,2 miliarde de lei, anunță Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS)

În luna trecută, au beneficiat de acest ajutor de sta 3.569.328 de copii.

Suma medie a alocației pentru copii este mai mică la Cluj decât în alte județe. Câți beneficiari sunt în județ

Potrivit datelor ANPIS, suma medie plătită a scăzut uşor, de la 336,31 de lei în octombrie, la 336,18 lei per beneficiar, în noiembrie.

La Cluj sunt 123.361 de copii care au primit, în noiembrie, alocație de stat.

Astfel, la Cluj sunt mai puțini copii față de județul Iași – 199.821 de beneficiari, județul Suceava – 135.465 de beneficiari sau Constanța – 124.281 de beneficiari.
Cei mai mulţi copii sunt din Bucureşti, respectiv 365.434.



Care este alocația medie la Cluj

Potrivit ANEPIS, suma medie plătită a avut cea mai mare valoare în judeţele Botoşani, de 343,77 lei, Caraş-Severin, de 343,36 lei, Sălaj, 339,92 lei, Timiş, de 339,75 lei și Ilfov, de 339,67 lei

De abia apoi urmeză Clujului, aici suma medie plătită fiind de 339,61 lei.

Alocaţia are caracter universal şi este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, dar care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat la sfărșitul săptămânii prognoza de toamnă 2024.

Raportul, arată economistul Radu Georgescu, indică o înrăutățire semnificativă a evoluției economiei românești.

CNSP: Încetinire a creșterii economice de la 1%

CNSP estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,8%, în prognoza de vară, la 1%, pe fondul unul declin accelerat al activităţii, în special în industrie şi agricultură, arată analistul clujean Radu Georgescu.

O valoare identică a creșterii PIB o indică o analiză ING Bank, care estimează pentru 2025 un avans al economiei de 2,6% iar CNSP prognozează o creștere de 2,6%.

“În ciuda creșterilor populist-electorale de salarii și pensii din acest an, consumul nu a reușit să compenseze hibele economiei. Mai mult el a adâncit deficitul de cont curent, prin creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost afectate de problemele cu care se confruntă economiile din zona euro, în special Germania”, spune Radu Georgescu.

BNR menține euro sub 5 lei

BNR nu lasă euro să depășească pragul de 5 lei, pentru a nu accentua tensiunile social-politice existente după alegerile de la sfârșitul acestui an, arată economistul Radu Georgescu.

Săptămâna trecută, tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul 4,973 – 4,977 lei.

Joi, majorarea ofertei de valută a coborât cursul euro la 4,9749 lei, pentru ca a doua zi să urce la 4,9764 lei.

Indicele ROBOR la trei luni a stragnat

Vineri, creșterea cererii de lei din partea companiilor, a ridicat valoarea indicelui ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,97 la 5,98%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91% iar cel la 12 luni la 6,02%.

În prima jumătate din 2025 este de așteptat ca indicii ROBOR să se mențină la valorile de la finalul acestui an, în condițiile în care se anticipează creșterea inflației, arată economistul clujean.

„Analiza ING Bank prognozează o scădere în mai multe etape a dobânzii de politică monetară pe parcursul anului viitor de 0,75 puncte procentuale de la 6,5%, în prezent, la 5,75%”, spune Radu Georgescu.

Prețul dolarului a crescut

Euro și-a întrerupt tendința descendentă față de dolar din ultimele zile, după ce s-au publicat datele referitoare la evoluția indicelui PCE, cel mai urmărit de Fed, a crescut în noiembrie la 2,4%, față de 2,3% în luna precedentă.

Rezerva Federală a decis la jumătatea săptămânii să reducă dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de măsură consecutivă, iar oficialii ei au declarat că ritmul de scădere din 2025 va fi unul mai restrictiv.

Moneda unică a scăzut de la 1,0524 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0343 – 1,0448 dolari, la sfârșitul ei, când a închis piața americană la 1,0431 dolari.

În piața locală cursul monedei americane a crescut vineri la 4,7908 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut

Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat în ultimele zile, iar cursul francului a crescut vineri la 5,3538 lei, câștigul la nivel săptămânal fiind de circa 1,2%. În schimb, media lirei sterline a scăzut la sfârșitul săptămânii de la maximul istoric de 6,0430 lei la 5,9910 lei, arată Radu Georgescu.

Prețul gramului de aur a coborât la sfârșitul săptămânii de la 402,9466 lei la 401,4137 lei. Deprecierea a venit pe fondul reducerii cererii de metal galben, care a împins uncia în jos la 2.588,20 – 2.637,10 dolari.
Bitcoin a avut un raliu constant de creștere, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, și a atins marți un maxim istoric de 107.780 dolari. A urmat un val de agresiv de marcări ale profitului, stimulate de anunțul făcut de Fed că în 2025 va opera mai puţine reduceri ale dobânzilor, ceea ce a împins vineri criptomoneda sub pragul de 93.000 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 95.850 și 97.360 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 3.294 – 3.398 dolari.