În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un român pasionat de automobile vechi și-a transformat Dacia 1300 într-o mașină electrică, aceasta fiind parcată, luni, în centrul municipiului Cluj-Napoca, pe Bulevardul Eroilor. 

„Modelul Dacia 1300 convertit la mașină electrică, având un motor de 40KW și o baterie de 20KWh.

A rezultat o putere de 41 CP. Mașina atinge o viteză maximă de 110 km/h într-o singură treaptă. Are o cutie de viteze mecanică, care provine de la o Dacia Papuc diesel.

Mașina a fost omologată la RAR (totul a fost în regulă), ieșind cu o autonomie de 155 km. Conversia a costat 26.000 euro + TVA”, scrie în descrierea făcută pe grupul de Facebook Car spotting.

Mașina are și numere verzi de înmatriculare, iar proprietarul a ținut să scrie că este vorba de o ”Dacia 1300 electrică”.

Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin au intervenit, luni seară, la un accident rutier petrecut pe raza localității Sânpaul. În accident au fost implicate trei autoturisme, însă din fericire nu au existat victime încarcerate.

”O femeie de aproximativ 20 de ani a fost transportată la spital pentru investigații suplimentare de către echipajul SAJ. La misiune a luat parte o autospecială cu modul de descarcerare de la Garda Aghireșu”, arată ISU Cluj.

Locuitorii cartierului Între Lacuri își exprimă nemulțumirea față de amenajarea recentă a parcului de câini din zonă, arătând că acestea afectează siguranța și confortul animalelor.

Potrivit unor sesizări înregistrate pe aplicația MyCluj, în parc a fost amplasat un număr excesiv de elemente de joacă raportat la suprafața disponibilă, lucru care limitează semnificativ spațiul liber destinat mișcării câinilor și crește riscul de accidentări.

„V-ați bătut joc de parcul de câini! Numărul de elemente de joacă este prea mare pentru un țarc aşa de mic, ceea ce reduce spațiul de joacă al cățeilor şi creşte riscul de accidentări; iarna devin alunecoase din cauza înghețului iar vara vor fi prea încinse. Pe lângă asta, «meseriaşii» care au lucrat la montaj au aruncat pământul dislocat pe una din puținele zone unde mai era iarbă”, a declarat un locuitor din zonă.

„Vă solicit să reconsiderați numărul și tipul de elemente de joacă din tarcul pentru câini. Multe dintre obiectele actuale reduc semnificativ spațiul de joacă și sunt dificil de utilizat, iar unele pot reprezenta un pericol pentru câini, riscând răniri. În locul acestor elemente, propunem să fie plantați 3-4 copaci, care vor oferi umbră, vor crea un mediu mai natural și mai sigur, fără a limita spațiul de joacă al câinilor”, se arată în altă sesizare.

Stăpânii de câini cer copaci și umbră în parcuri

Rezidenții solicită intervenții rapide pentru eliminarea unor obstacole și reducerea numărului de elemente de joacă, dar și plantarea de copaci, care să ofere umbră și să creeze un mediu mai natural pentru câini și stăpânii lor. Ei mai solicită primăriei să se consulte cu comunitatea locală înainte de a face asemenea modificări, pentru a evita decizii care generează nemulțumiri.

„Dacă țarcul ăsta are nevoie de ceva, atunci acel ceva este UMBRĂ (a se citi nişte copaci sănătoşi, nu plastic sau nu ştiu ce alte mizerii). Ar fi frumos să eliminați (din) obstacolele acelea şi, pe viitor, să vă consultați cu oamenii din zonă înainte să luați decizii care mai mult încurcă decât ajută”, a adăugat acesta.

Până în prezent, reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca nu au oferit un răspuns oficial la aceste sesizări, figurând pe platforma Primăriei ca fiind „în lucru”.

Investiție de 320.000 de lei

Amintim că Primăria Cluj-Napoca a instalat aparate de mișcare și antrenament pentru căței în cartiere. Valoarea investiției este de aproximativ 320.000 lei.

Primul loc de joacă pentru câini cu aparate pentru exerciții de agilitate a fost realizat de Primăria Cluj-Napoca în cartierul Grigorescu – zona Cora. Întrucât aceste spații au fost apreciate de stăpânii de câini, Primăria a extins investiția la alte 7 locuri de joacă pentru căței, în următoarele zone: Detunata, Baza Sportivă Gheorgheni, Aleea Slănic, Cetățuie, Anina, Piața 1 Mai, Colina.

Boboteaza, celebrată la 6 ianuarie, marchează finalul sărbătorilor de iarnă și este una dintre cele mai importante sărbători creștine.

Cunoscuta și ca Botezul Domnului, această zi comemorează botezarea lui Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul în apele Iordanului, un moment esențial în tradiția creștină, care simbolizează nașterea spirituală a Mântuitorului.

Credințe și obiceiuri de Bobotează, în satele clujene din vechime

Se credea că dacă înspre Bobotează plouă sau ninge, anul va fi unul bun, roditor.

„Dacă spre noaptea de Bobotează nu bate vânt, se va face pâine”, spuneau bătrânii. „În astă zî sfântă”, mai ziceau oamenii satelor, „nu e bine să împrumuți jar, dar nici alte lucruri din casă.

Și copii nu trebuie hrăniț’ afară, ca “să nu să împrăștie familia și gospodăria”, arată specialiștii clujeni de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

“Toate apele capătă puterea și sfințenia Iordanului”

Totodată, era credința că dacă te scalzi de Bobotează, scapi de boli. Așa că unii oameni se îmbăiau în „produhul” (copcă) tăiat în gheața râului, în noaptea Bobotezei, în special fetele și femeile.

Cu tot gerul de afară, alergau spre casă rostind rugăciuni. Apoi, dimineața, mergeau la biserică încredințați că au scăpat de necazuri, deoarece „în acea noapte, toate apele capătă puterea și sfințenia Iordanului, în care s-a botezat Iisus”.

Potrivit specialiștilor clujeni, la slujba de la biserică, fetele duceau lumânări, iar când preotul „ieșea cu darurile”, lua în mână o singură lumânare.

Se credea că fata care a dus lumânarea respectivă, va fi iubită și apreciată în sat, arată etnologul Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, care a fost editat de CJCPCT Cluj.

Riturile de „ursită” sau de „orândă” nu lipseau nici de Bobotează

În satul tradițional, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj, o serie de practici și obiceiuri se întâlneau și în Ajunul Bobotezei. Nu puține erau însă riturile de „ursită” sau de „orândă”, practicate de fete.

Astfel, elementele religioase erau împletite cu cele magice, într-o unică dorință de a-și cunoaște destinul, de a afla cu cine se vor mărita.

Turta de Bobotează, frământată cu apă și sare

În unele zone, fetele care doreau să își cunoască „orânda”, ajunau, adică nu mâncau nimic până seara. Apoi își preparau o turtă din făină de grâu sau de mălai, frământată cu apă și sare.

“Trebuia măsurat fiecare ingredient, așa că se puneau nouă măsuri de făină, nouă de apă și nouă de sare. Turta era coaptă fie în cuptor, fie pe plita sobei. Jumătate din ea era mâncată afară, după asfințitul soarelui, stând pe tăietorul de lemne. În timp ce mânca, fata trebuia să fie atentă din ce parte a satului latră câinii, crezând că din acea direcție, de pe acea uliță, o să-i fie viitorul soț.

Cealaltă bucată de turtă, alături de un fir de busuioc furat din ‘struțu’ popii’ atunci când a fost cu crucea, fata o punea sub pernă, ca să își viseze mirele dorit”, spune etnologul Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat de CJCPCT Cluj.

Mai era o practică, aceea de a pune seara, în ajun, în „produhul” din gheața râului, un fir de busuioc luat de la umblatul preotului cu crucea. Dimineața, fetele verificau busuiocul și se uitau dacă s-au prins fire de păr de animal pe crenguță. Și în funcție de ce ce se lega de busuioc, prevestea cât de bogat va fi mirele.

Foto: CJCPCT Cluj – Botezul Domnului, Icoană pe sticlă – Nicula, județul Cluj/colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei