Connect with us

ACTUALITATE

Diferenţe între românii şi maghiarii din Transilvania. Încredere diferită în instituţii. Maghiarii se definesc rar de stânga

Publicat


Un studiu al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) arată că maghiarii din România şi din Ungaria se autodefinesc rar ca fiind de stânga, şi mai mult de dreapta. Diferenţele dintre români şi maghiari sunt mult diferite în unele cazuri.

„Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului european de valori”

„Legat de stânga-dreapta şi conţinutul ei este iarăşi una interesantă. Aici mi se pare că este vorba mai degrabă de o diferenţă la nivelul denumirii sau autoidentificării, modului în care se autodenumeşte omul, că sunt de stânga, sunt de dreapta. Vedem că o autoidentificare de stânga este destul de rară, mai ales în rândul maghiarilor din România, dar şi în Ungaria”, a declarat Istvan Szekely, politolog la ISPMN.

Potrivit acestuia, printre altele, încrederea maghiarilor şi românilor este diferită în ceea ce priveşte instituţiile.

Diferenţe importante

„Din cele prezentate azi, se conturează o diferenţă destul de importantă în privinţa încrederii. Şi nu numai a încrederii generalizate, ci şi a încrederii faţă de anumite instituţii. (…) Instituţiile în care maghiarii au încredere nu sunt aceleaşi instituţii în care românii au cea mai mare încredere. Doar un exemplu foarte elocvent, cu forţele armate, care are 80% încredere în rândul românilor şi doar de 42% în rândul maghiarilor. În schimb, la maghiari am văzut o valoare mai ridicată în biserici”, a mai spus Istvan Szekely.

ISPMN a prezentat studiul „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului euopean de valori”. În cadrul anchetei sociologice European Values Study au fost aplicate chestionare pe eșantioane mari în 42 de țări din Europa.

“Scopul era ca să putem plasa, comparativ, diferitele elemente legate de valori, preferinţe ale maghiarilor din România într-un orizont european mai larg, respectiv într-un context regional mai restrâns, respectiv în ceea ce priveşte nivelul de preferinţe comparativ cu Ungaria şi comparativ cu media naţională”, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, directorul ISPMN, Istvan Horvath.

„Încredere, capital social

Nivelul de încredere generală al maghiarilor din Transilvania se apropie cel mai mult de cel al maghiarilor din Ungaria (27,6%, respectiv 28,5% cred că oamenii sunt în general de încredere). Chiar dacă la prima vedere aceste valori pot părea destul de scăzute, ele sunt considerabil mai ridicate decât nivelul de încredere al populației din România (13,2% cred că oamenii sunt de încredere).

Acest nivel de încredere extrem de scăzut plasează România printre ultimele țări din Europa, chiar și în regiunea postsocialistă. Valorile din Ungaria și cele caracteristice maghiarilor din Transilvania se află printre cele mai ridicate în categoria de referință postsocialistă, însă rămân mult în urma valorilor din majoritatea statelor vest-europene.

În privința nivelului de încredere, Variabilele socio-demografice importante sunt statutul  ocupațional, nivelul de educație, tipul localității și ponderea populației maghiare. Comparativ cu media de 28% la nivel național, procentul persoanelor care au încredere în oameni se prezintă astfel: 39% dintre studenți, 46% dintre persoanele cu studii superioare, 41% dintre locuitorii orașelor mijlocii, 33% dintre persoanele care trăiesc în localități în care maghiarii sunt minoritari și 35% dintre persoanele care trăiesc în localități în care ponderea maghiarilor este la un nivel scăzut.

Minoritatea maghiară nu este singura minoritate din Europa care se caracterizează printr-un nivel de încredere mai ridicat decât populația majoritară a țării respective. Acest lucru este valabil și pentru albanezii din Macedonia de Nord, pentru musulmanii din Bulgaria, cât și în cazul vorbitorilor de suedeză din Finlanda, cu deosebirea că în Finlanda atât minoritatea cât și majoritatea au mai multă încredere în oameni, iar diferența dintre cele două se încadrează în marja de eroare (72,2%, respectiv 74,7%)

Dar nivelul de încredere al minorităților nu îl depășește întotdeauna pe cel al majorității, precum în cazul  minorităților rusofone din Estonia și Lituania. Se pare că fenomenul este în legătură cu nivelul capitalului social, în sensul în care minoritățile care dispun de o rețea instituțională mai întinsă, mai dezvoltată, au mai multă încredere în oameni.

Încredere mare în biserică

Alături de nivelul de încredere general, EVS a măsurat și încrederea în 17 instituții. În cazul maghiarilor din Transilvania trebuie remarcat nivelul semnificativ mai ridicat de  încredere în biserică, atât față de Ungaria cât și în raport cu media din România. Astfel, 78% dintre maghiarii transilvăneni au încredere totală sau parțială în biserică, față de 42% din populația Ungariei și 70% din cea a României. Sindicatele reprezintă cealaltă instituție în cazul căreia nivelul de încredere este cel mai înalt în rândul maghiarilor transilvăneni (față de români sau maghiarii din Ungaria), însă aici nivelul de încredere este mult mai scăzut, de doar 32%.

Instituțiile în cazul cărora nivelul de încredere al maghiarilor din Transilvania este mult mai scăzut decât cel al românilor sunt următoarele: forțele armate (42% vs. 80%), sistemul de învățământ (52% vs. 70%), UE (39% vs. 49%) și sistemul juridic (38% vs. 47%). Procentele referitoare la încrederea în UE și sistemul juridic sunt probabil influențate și de opiniile despre corupție și campaniile anticorupție, teme care în ultimii ani nu s-au bucurat de prea multă simpatie în rândul  maghiarilor transilvăneni.

„Încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților”

Merită menționate și diferențele dintre România și Ungaria în privința încrederii în instituțiile politice alese (parlament, guvern și partidele politice), în sensul în care nivelul de încredere este mai scăzut în România decât în Ungaria. Maghiarii transilvăneni seamănă mai mult cu populația românească sub acest aspect. Astfel, doar 16% dintre maghiarii din Transilvania au încredere în parlament, 13% în guvern și 12% în partidele politice.

De regulă, încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților, cu excepția vorbitorilor de suedeză din Finlanda, o minoritate foarte bine integrată, respectiv a musulmanilor din Bulgaria. Însă diferența cea mai mare dintre minoritate și majoritate se înregistrează în România. Aici, trebuie să menționăm că, armata este instituția care se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul românilor. Relația se inversează în cazul bisericii, adică de regulă încrederea în biserică este mai mare la minorități, excepțiile fiind din nou vorbitorii de suedeză din Finlanda și rusofonii din Lituania.

Diferențele par să fie mai mari în cazurile în care clivajul religios se suprapune cu cel etnic, cele două falii întărindu-și efectul în mod reciproc. Concret, diferența este cea mai mare în Macedonia de Nord și Bulgaria, unde avem de-a face cu minorități musulmane și o majoritate creștin ortodoxă, după care urmează Estonia și România, unde linia de demarcație dintre majoritate și minoritate este întărită de apartenența la creștinismul de tip occidental, respectiv oriental. Lituania pare însă a fi excepția, aceasta fiind similară cu Estonia și România din perspectiva clivajului religios, însă aici încrederea în biserică este puțin mai ridicată în rândul majorității.

EVS a conținut și o baterie de întrebări cu privire la apartenența la organizații, fiind enumerate 11 de tipuri specifice de organizații. Astfel, am analizat și apartenența la fiecare tip specific de organizație, însă cel mai important indicator utilizat de noi arată dacă o persoană este sau nu membră într-o organizație oarecare.

Calitatea de membru este mai răspândită printre maghiarii transilvăneni decât printre români sau maghiarii din Ungaria. Această pondere relativă mai mare se datorează în primul rând apartenenței la o organizație religioasă: 40% dintre respondenții maghiari spun că sunt membri într-o organizație de acest tip (probabil mai mulți au semnalat de fapt apartenența lor la o biserică), în comparație cu 21% dintre români și 17% dintre maghiarii din Ungaria.

Pe de altă parte, valorile caracteristice maghiarilor sunt semnificativ mai scăzute decât cele ale albanezilor din Macedonia de Nord și ale vorbitorilor de suedeză din Finlanda, unde o proporție mult mai mare sunt membri în organizații (59%, respectiv 85%). Însă, diferența cea mai mare raportată la majoritate se înregistrează în cazul comunității maghiare din România (22 de puncte procentuale). Trebuie să menționăm și faptul că, dintre toate minoritățile incluse în studiu, afilierea la organizații religioase este cea mai răspândită în cazul minorității maghiare (71%).

Interes și activitate politică și publică

Interesul maghiarilor pentru politică este relativ scăzut, 37% dintre respondenți afirmând că sunt interesați de politică. Această pondere este mai mare decât media pe țară (32%) însă se află mult sub media din Ungaria (46%), care la rândul ei este scăzută în raport cu o serie de state din Europa de Vest, de exemplu, Germania, Norvegia, Danemarca. În comparație cu alte minorități, maghiarii se situează undeva la mijloc, însă diferența (în favoarea minorității) față de populația majoritară este cea mai mare în cazul lor. În afară de maghiari, doar rusofonii din Lituania sunt mai interesați de politică decât populația majoritară, însă diferența este mai mică decât în cazul relației maghiari-români.

Respondenții au fost rugați să se plaseze pe o scală de la 1 la 10, reprezentând spectrul politic de la stânga la dreapta, după care au răspuns la o serie de întrebări privind dileme politice concrete, care însă se înscriu pe o dimensiune mai generală, ale cărei extremități pot fi descrise print-o poziție de individualism și neoliberalism la un capăt, respectiv de etatism la celălalt capăt. De exemplu, ponderea dezirabilă a proprietății private și de stat în economia țării, magnitudinea inițiativei individului și a statului, caracterul benefic sau nociv al competiției, o distribuție mai uniformă a veniturilor sau recompensarea meritelor individuale.

Maghiarii din Transilvania, mai la dreapta

Maghiarii din Transilvania se află mai la dreapta atât față de media din România cât și față de cea din Ungaria, cu o medie de 6,54 în comparație cu media de 5,85 a populației românești și 6,04 a populației Ungariei. De fapt, media înregistrată de maghiarii transilvăneni îi plasează în poziția cea mai de dreapta din toată regiunea postsocialistă, iar ponderea celor care au ales poziția 10 este mult mai substanțială decât valorile caracteristice în Ungaria sau România: 16% în comunitatea maghiară din Transilvania față de 11% în România și în Ungaria.

Doar respondenții din Albania au ales în proporție mai mare, respectiv 20%, această valoare extremă. Autopoziționarea pe valoarea 10 poate fi interpretată ca o atitudine de extremă dreaptă, însă trebuie evidențiat faptul că înțelesurile asociate cu axa stânga-dreapta variază de la o țară la alta și sunt foarte contextuale. Trebuie remarcată și ponderea foarte mare a celor care nu au reușit să se autoplaseze pe această scală în rândul maghiarilor transilvăneni, și anume 35%. Această valoare este apropiată de media din România (36%), dar de două ori mai mare decât cea din Ungaria (17%).

Mare parte dintre maghiarii din Transilvania se identifică cu dreapta (sau poziția individualistă-neoliberală) și în privința conținutului politic. Un procent de 64% dintre respondenți au marcat o valoare de la 7 la 10 la afirmația conform căreia „Șomerii ar trebui să accepte orice slujbă disponibilă sau să nu primească ajutorul de șomaj”. Afirmația conform căreia competiția este pozitivă a fost marcată la fel de 62% dintre respondenții maghiari din Transilvania cu scoruri de 7 sau mai mult.

Deși ponderea celor care au marcat valorile de la 7 la 10 pentru afirmațiile referitoare la răspunderea mai pronunțată a individului, respectiv la recompensarea efortului individual față de uniformizarea veniturilor este simțitor mai scăzută, orientarea neoliberal-individualistă are cei mai mulți susținători și la aceste afirmații, comparat cu atitudinile etatiste sau de stânga, respectiv cele centriste.

Atitudinile de stânga (adică punctajele de la 1 la 4) ating un nivel însemnat doar în cazul a două afirmații dintre cele cinci testate: 32% dintre respondenți cred că uniformizarea veniturilor ar fi mai importantă decât recunoașterea meritelor individuale, și 29% ar prefera ca statul să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Comparația cu Ungaria și România nu scoate în evidență niciun tipar clar.

În privința dreptului șomerilor de a refuza o slujbă, maghiarii din Transilvania adoptă a poziție mai pronunțat de dreapta decât românii sau maghiarii din Ungaria, cu o medie de 7,1 față de media de 6 pentru România și de 6,4 pentru Ungaria. La celelalte patru afirmații răspunsurile seamănă mai mult cu cele din Ungaria și sunt în medie mai moderat de dreapta decât răspunsurile din România, cu excepția afirmației referitoare la ponderea proprietății private în economie.

În gândirea politică a maghiarilor din Transilvania autopoziționarea pe axa stânga-dreapta se corelează doar parțial cu părerile asumate în privința afirmațiilor concrete proiectate pe axa etatism-neoliberalism. În privința atitudinilor față de recompensarea efortului individual (vs. o distribuție mai egalitară a resurselor), față de aprecierea competiției și față de ponderea proprietății de stat versus cea privată, distribuțiile observate nu sunt în concordanță cu distribuția pozițiilor ocupate pe axa stânga-dreapta, în sensul ca atitudinile concrete să devină mai de dreapta pe măsură ce ne deplasăm spre capătul din dreapta a axei de autoidentificare generală cu stânga-dreapta.

Doar în cazul atitudinii față de șomeri și față de răspunderea individuală vedem o distribuție  consistentă cu autopoziționarea stânga-dreapta. Însă, în privința ultimei teme, doar extrema dreaptă se diferențiază de restul eșantionului.

Democrație, drepturi și libertăți

Ordinea criteriilor considerate cele mai importante pentru democrație diferă de la un grup la altul. Pentru maghiarii din Transilvania egalitatea în drepturi pentru femei se află pe primul loc, 73,2% dintre respondenți consideră că este un aspect important al democrației. Pentru maghiarii din Ungaria, pe primele locuri se află alegerile libere (79,6%) și egalitatea în drepturi pentru femei (79%), iar pentru eșantionul românesc cel mai important criteriu al democrației este apărarea drepturilor cetățenești împotriva abuzurilor statului (75,2%).

Cele două criterii din urmă apar și la maghiarii transilvăneni pe locul doi și trei în topul celor mai importante caracteristici ale democrației, dar cu o medie semnificativ mai scăzută: 66,6% consideră că alegerile libere sunt importante și 51,5% consideră că drepturile cetățenești sunt importante într-o democrație. Impozitarea persoanelor bogate este considerată mai puțin importantă în rândul maghiarilor din Transilvania, decât pentru cei din Ungaria sau pentru români (40% dintre maghiarii transilvăneni consideră acesta un aspect important al democrației), însă obediența față de conducători este un criteriu mai important pentru maghiarii transilvăneni (39,7%) decât pentru români și pentru maghiarii din Ungaria.

Ponderea maghiarilor transilvăneni care consideră importante celelalte aspecte incluse în chestionar se prezintă în felul următor: 35,4% ajutorul de șomaj, 33,6% egalizarea veniturilor, 25,5% intervenția armatei sau 17,9% intervenția autorităților religioase  în conducerea statului. Este remarcabil faptul că foarte puțini respondenți din toate trei eșantioanele au considerat ca unele dintre criterii ar fi „împotriva democrației”, chiar și în cazul afirmațiilor cu iz autoritar, cum ar fi cele două din urmă. Aceste procentaje foarte scăzute rămân interesante chiar dacă operatorii de interviu au fost instruiți să nu citească această opțiune de răspuns.

Atitudinea faţă de camerele de supraveghere

Un procent de 81% dintre maghiarii transilvăneni acceptă ideea ca statul să poată utiliza camere de supraveghere pentru urmărirea cetățenilor în spațiul public, iar 18% ar autoriza statul să urmărească schimbul de informații prin e-mail sau internet. Doar 13,6% ar fi de acord ca statul să colecteze informații despre orice persoană care trăiește în România fără ca aceasta să știe. Din întregul bloc postsocialist, maghiarii din Transilvania sunt cei mai îngăduitori în privința utilizării camerelor video în spațiul public, în comparație cu 70,8% din populația Ungariei și 51% din cea a României care ar accepta această practică.

Urmărirea internetului și colectarea de informații, fără cunoștința persoanelor vizate, este acceptată de 23,8%, respectiv 18,1% din populația României. În Ungaria ponderile respective sunt de 14,2% și de 12,5%.

Europa și calitatea de european

În legătură cu Europa și UE, EVS a avut o întrebare despre extinderea Uniunii, dacă ea ar trebui continuată sau dacă UE s-a extins deja prea mult. Un alt set de întrebări s-a referit la criteriile considerate necesare pentru a fi considerat european.

Maghiarii din Transilvania cred că s-a mers prea departe cu extinderea UE (medie de 5,45 pe scala de 10 puncte). Atitudinea este mai puțin adversă decât cea din Ungaria (5,69), dar sensibil diferită de cea din România (4,21). Sunt foarte interesante opiniile maghiarilor transilvăneni despre criteriile apartenenței europene. Chestionarul a abordat patru asemenea criterii: să fii născut în Europa, să ai strămoși europeni, să fii creștin și să împărtășești cultura europeană. Diferențele dintre țările occidentale și cele estice sunt semnificative în toate cele patru dimensiuni menționate, fiind cele mai mari în privința rolului acordat religiei și cele mai mici în privința împărtășirii culturii europene.

Est-europenii tind să acorde mai multă importanță fiecărui element dintre cele patru în evaluarea calității de european a unei persoane. Însă, maghiarii din Transilvania se situează în partea superioară a spectrului chiar și în regiunea postsocialistă: 79,9% consideră că pentru a fi european trebuie să te naști în Europa, 77,4% cred că trebuie să fii descendent al unor persoane născute în Europa, 77,2% cred că trebuie să fii creștin. Pentru maghiarii transilvăneni criteriile acestea sunt mai importante decât pentru români sau pentru maghiarii din Ungaria.

Criteriul al patrulea, împărtășirea culturii europene, este o excepție. În privința acestuia maghiarii transilvăneni se situează undeva la mijlocul clasamentului format din țările postsocialiste. 84,8% cred că e important să împărtășești cultura europeană, față de 94,9% din populația Ungariei, populație care se plasează pe primul loc în Europa – fapt ce nu este surprinzător, date fiind practicile de comunicare ale guvernului ungar din ultimii ani.

A lupta pentru țară

La întrebarea „Dacă ar avea loc un război, ați lupta sau nu pentru țară?”, 43% dintre maghiarii transilvăneni au răspuns afirmativ, 41,5% negativ, iar restul sunt indeciși. În același timp, 46,7% dintre respondenții eșantionului reprezentativ pentru România sunt gata să lupte pentru țară, iar în Ungaria procentul este de 53%. Disponibilitatea de a lupta este în general mai redusă la minorități în comparație cu majoritatea, fără excepție. Totodată, ponderea indecișilor și a celor care refuză să răspundă este mare în rândul minorităților.

Totuși, observăm că diferența dintre maghiarii din Transilvania și români este mică, de fapt cea mai mică diferență măsurată în rândul minorităților din Europa cu care am putut realiza comparația. Profilul celor care sunt mai dispuși să lupte pentru țară: locuitorii Ținutului Secuiesc sau a regiunii formate din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj, persoanele din mediul rural, care trăiesc în localități majoritar maghiare sau în care ponderea populației minoritare și majoritare este aproximativ egală, persoanele de vârstă medie și de religie reformată.

Cei mai puțin dispuși să lupte sunt locuitorii orașelor mari și ai localităților unde ponderea minorității maghiare e relativ scăzută, respondenții din Transilvania centrală, studenții, pensionarii și persoanele trecute de 55 de ani.

Ecologie și protecția mediului

Chestionarul a conținut o întrebare despre importanța relativă a protecției mediului, respectiv a creșterii economice și a locurilor de muncă, și o serie de întrebări legate de afirmații mai concrete privind protecția mediului. 71% dintre maghiarii din Transilvania sunt de acord că protejarea mediului este prioritară chiar dacă frânează ritmul de creștere economică și contribuie la pierderea unor locuri de muncă. Ponderea este de 68,9% pentru eșantionul din Ungaria și 49,7% în cel din România. Maghiarii din Transilvania par să se plaseze printre comunitățile cele mai preocupate de protecția mediului dintre societățile postsocialiste, dar și printre minoritățile mai importante ale Europei.

Dintre minorități, vorbitorii de suedeză din Finlanda sunt cealaltă minoritate mai preocupată de ecologie decât majoritatea din țară (89,9% vs. 74,1%), și singura „mai ecologistă” decât minoritatea maghiară din România. Se poate observa că atitudinea ecologistă este strâns legată de nivelul de educație și că ponderea ecologiștilor este mai mare printre studenți.

De asemenea, locuitorii orașelor mijlocii și ai localităților paritare sub aspectul ponderii relative minoritate-majoritate acordă o importanță mai ridicată protecției mediului, în timp ce maghiarii din localitățile în care ponderea lor este scăzută, și cei din mediul rural, sunt mai puțin preocupați de mediu, precum și inactivii și, într-o măsură mai mică, persoanele trecute de 55 de ani.

Distribuția răspunsurilor la celelalte afirmații legate de protecția mediului confirmă doar parțial imaginea favorabilă de ecologiști schițată mai sus pe baza primei întrebări. Este adevărat că 63% dintre maghiari ar cotiza o parte din venituri dacă ar fi convinși că fondurile ar fi utilizate pentru prevenirea poluării mediului, pondere ce depășește media națională de 58,4% și este mult mai mare decât cea din Ungaria de 41,6%. În mod similar, 63,5% dintre respondenți cred că are sens să facem ceva pentru protecția mediului chiar dacă alții nu fac acest lucru (valoarea pentru România este de doar 36,2%).

Pe de altă parte însă, 35,4% dintre maghiarii transilvăneni cred că există lucruri mai importante în viață decât protecția mediului (față de 28,4% în Ungaria și 31,6% în România), iar 40,5% sunt de acord cu afirmația conform căreia persoanele este dificil pentru oamenii de rând să contribuie la protecția mediului (valoarea pentru România fiind de 37,3%)”.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Minireactor nuclear. Doi clujeni în proiect. Premieră în România şi Europa. SUA dau României un simulator nuclear

Publicat

De

minireactor nuclear bun

Doi clujeni, frații Teofil și Simion Mureșan, prin firmele lor, vor fi implicaţi într-un proiect în premieră pentru România, chiar şi pentru Europa, care vizează amplasarea unui reactor nuclear de mici dimensiuni.

România va găzdui primul centru E2 din Europa, cu simulator NuScale pentru reactoarele modulare mici

Primul simulator NuScale pentru reactoarele modulare mici (SMR) va fi instalat la Universitatea Politehnica din Bucureşti pentru a susţine dezvoltarea capacităţii forţei de muncă a următoarei generaţii de experţi, tehnicieni şi operatori nucleari din România.

Anunţul a fost făcut în cadrul workshopului „Small Modular and Advanced Reactors Workshop Planning IV”, organizat la Bucureşti de Agenţia de Comerţ şi Dezvoltare (USTDA) din SUA, în parteneriat cu Departamentul de Comerţ al SUA, Nuclearelectrica şi NuScale.

„Suntem mândri că România va găzdui primul centru E2 din Europa, un instrument esenţial pentru primii operatori ai unui reactor modular mic ai Nuclearelectrica şi pentru formarea unei noi generaţii de ingineri nucleari în România şi în regiune. România are mai multe avantaje care o califică drept una dintre primele ţări care vor implementa primul SMR din Europa: peste 25 de ani de experienţă în operarea centralei nucleare la standarde de excelenţă în ceea ce priveşte securitatea nucleară, productivitatea şi performanţa forţei de muncă.

De asemenea, România are o renumită şcoală de ingineri nucleari, un lanţ vast de aprovizionare în industria nucleară şi un apreciat centru de cercetare şi dezvoltare nucleară. În plus, România şi SUA au o colaborare puternică în industria nucleară, care datează încă de la începutul anilor ’80. Prin amplasarea Centrului E2 în cadrul Universităţii Politehnica colaborarea noastră îndelungată şi de succes va continua având acelaşi scop: formarea unui nucleu de excelenţă pentru industria nucleară din România”, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

Implementarea Centrului E2 este posibilă prin intermediul finanţării acordate de Departamentul de Stat al SUA, în cadrul programului Foundational Infrastructure for Responsible Use of Small Modular Reactor Technology” (FIRST).

„Suntem încântaţi să oferim României un simulator SMR în cadrul programului nostru FIRST. Centrul E2 va consolida parteneriatul nostru strategic cu România şi va continua obiectivele României de a deveni lider în implementarea sigură a SMR-urilor şi dezvoltarea forţei de muncă în regiune”, a afirmat Bonnie Jenkins, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armelor şi securitate internaţională.

Ghiţă (Nuclearelectrica): La Doiceşti cred că vom avea o capacitate instalată de 600 de MW

Proiectul pe care îl avem în vedere la Doiceşti este cel al unei centrale electrice NuScale cu 6 module, cu o capacitate de 462 MW, dar în acelaşi timp analizăm posibilitatea ca la aceeaşi locaţie să avem şi capacităţi de producţie a energiei fotovoltaice, care să completeze reactoarele de tip SMR, a declarat luni directorul executiv de la Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă.

„Pe ansamblu cred că vom avea o capacitate instalată de 600 de MW, dar trebuie să confirmăm acest lucru în studiile noastre de inginerie şi design”, a spus Cosmin Ghiţă într-o conferinţă de presă la care a fost anunţată decizia conform căreia vechea termocentrală Doiceşti a fost aleasă drept cea mai bună locaţie pentru primul reactor de mici dimensiuni (SMR) din România.

Directorul Nuclearelectrica a menţionat faptul că vechea termocentrala de la Doiceşti avea o capacitate de 550 de Megawaţi. În plus, Doiceşti are avantajul oferit de infrastructura existentă, de faptul că au fost făcute studii de geodezie, studii cu privire la sol, că există conectarea la reţeaua electrică, conectarea la reţea regională de distribuţie a energiei termice, precum şi faptul că este amplasată într-o comunitate care are expertiză în domeniu, este foarte clar că există avantaje economice.

„Ceea ce facem acum este ca prin combinaţia dintre energia nucleară şi cea fotovoltaică să continuăm înlocuirea acelei capacităţi, care cu siguranţă trebuie făcută, pentru stabilitatea reţelei şi necesităţile noastre energetice dar într-un mod mult mai curat şi competitiv economic”, a spus directorul executiv de la Nuclearelectrica.

SUA vor pune la dispoziţia României un simulator de reactor nuclear de mici dimensiuni

Statele Unite vor pune la dispoziţia României un simulator de reactor nuclear de mici dimensiuni (SMR), pentru ca România să poate pune bazele unui Centru E2 la Universitatea Politehnica din Bucureşti, potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA în România.

„Statele Unite şi România au plăcerea să anunţe o nouă dimensiune în Parteneriatul lor Strategic, prin Programul FIRST – Foundational Infrastructure for the Responsible Use of Small Modular Reactor Technology (Infrastructura de bază pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei reactoarelor modulare de mici dimensiuni). Conform programului FIRST, Statele Unite vor pune la dispoziţia României un simulator de reactor nuclear de mici dimensiuni (SMR), pentru ca România să poate pune bazele unui Centru E2 la Universitatea Politehnica din Bucureşti. Centrul E2 va ajuta la avansarea obiectivelor României de a deveni lider în amplasarea securizată şi sigură a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) şi crearea unui centru educaţional şi de instruire în domeniul SMR în regiune.

Acest anunţ vine ca urmare a Acordului inter-guvernamental de cooperare cu privire la programul de energie nucleară al României (IGA), semnat în decembrie 2020, prin care s-a consolidat o relaţie de mai multe decenii în domeniul dezvoltării energiei nucleare de uz civil”, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, programul FIRST sprijină rolul de lider al României, ca primă ţară în regiune care va utiliza tehnologie SMR. Acesta este un prim pas, însă un pas tehnologic uriaş în îmbunătăţirea acţiunilor pentru prevenirea schimbărilor climatice, a securităţii energetice, şi a accesului la energie în întreaga Europă şi în lume, subliniază comunicatul.

„Astăzi, îmi face plăcere să ne îndeplinim angajamentul pe care ni l-am luat prin Pachetul „Nuclear Futures”, pe care l-am anunţat la conferinţa COP 26 în luna noiembrie, acela de a pune la dispoziţia României un simulator SMR care să sprijine programul ambiţios pentru energie nucleară al României şi obiectivul acesteia de a deveni un centru SMR regional. Nu există un partener mai bun ca România în regiune. Sunt foarte încântată că astăzi începem o nouă eră, îmbunătăţind infrastructura energiei nucleare a României cu un simulator SMR NuScale Power la Universitatea Politehnica din Bucureşti, pentru a sprijini dezvoltarea educaţiei şi a forţei de muncă, în baza Programului FIRST.

România este foarte implicată în dezvoltarea primului reactor SMR în regiune şi faptul că foloseşte ca punct de plecare competenţele ştiinţifice, inginereşti şi tehnologice reprezintă o garanţie că programul nostru nuclear bazat pe noi tehnologii va asigura experienţa necesară pentru stabilirea celor mai înalte standarde de siguranţă şi securitate nucleară. Sper că acest lucru va încuraja generaţiile tinere să se alăture dezvoltării SMR în România şi în regiune”, a declarat subsecretarul de stat pentru Controlul Armelor şi Securitate Internaţională, Bonnie Jenkins.

Plecând de la mai bine de 60 de ani de inovaţie şi expertiză americană în domeniul energiei nucleare, programul FIRST oferă asistenţă pentru dezvoltarea capacităţii ţărilor partenere, pe măsură ce acestea îşi dezvoltă programele de energie nucleară civilă, pentru a satisface nevoile de energie curată, cu respectarea celor mai înalte standarde internaţionale în materie de siguranţă, securitate şi neproliferare nucleară.

La Summitul Liderilor Mondiali privind schimbările climatice din 2021, Administraţia Biden-Harris a lansat Programul FIRST ca fiind unul dintre eforturile esenţiale ale Statelor Unite de a promova inovarea, de a dezvolta corespunzător tehnologiile care utilizează energie curată şi de a construi o cooperare mondială fără precedent, în vederea confruntării crizei climatice.

Ciucă a discutat cu secretarul adjunct al Departamentului de Energie al SUA extinderea programului nuclear civil din România

Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu secretarul adjunct al Departamentului de Energie al SUA, David M. Turk, temele abordate în cadrul discuţiilor vizând securitatea energetică europeană şi extinderea programului nuclear civil din România.

Potrivit unui comunicat al Guvernului, cu acest prilej a fost subliniată importanţa relaţiei de parteneriat dintre România şi SUA, în contextul necesităţii extinderii capacităţilor României de producere a energiei electrice, ca parte a demersurilor care pot contribui la consolidarea securităţii în regiune.

„Astfel, construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, precum şi lucrările de întreţinere necesare a fi efectuate la Unitatea 1 reprezintă etape necesare pentru atingerea nivelului care să asigure României independenţa energetică. Noile proiecte care vor consolida aceste progrese sunt legate de implementarea SMR – Small Modular Reactor – pe baza tehnologiei deţinute de compania americană NuScale. Principalele beneficii generate de implementarea acestor soluţii vizează atât decarbonizarea – obiectiv european important, precum şi nivelul înalt de securitate sub semnul căruia se vor derula investiţiile”, se arată în comunicat.

Totodată, premierul a transmis mulţumiri pentru susţinerea acordată sistemului european de energie.

„Vrem să dezvoltăm parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi în alte domenii relevante, precum cel industrial, economic, cercetare-dezvoltare, nuclear. România e singura ţară europeană cu tehnologie nucleară nord-americană. Avem nevoie de noi surse de energie şi există un consens politic pentru dezvoltarea proiectelor în domeniul nuclear”, a afirmat Ciucă.

Sursa citată precizează că ambele părţi şi-au arătat disponibilitatea de a dezvolta parteneriatul România-SUA, atât în domeniul utilizării energiei nucleare, precum şi în exploatarea gazelor, petrolului, energiei obţinute din resurse regenerabile, în acest sens urmând a fi elaborat un plan de acţiune. AGERPRES

Reactorul nuclear, amplasat pe terenul clujenilor

Primul reactor nuclear mic NuScale va fi amplasat la fosta termocentrală Doicești, pe terenul deținut de compania Nova Power & Gas, parte a grupului E-INFRA.
Grupul E-INFRA este format din Electrogrup, Nova Power & Gas, Direct One şi Netcity Telecom. Grupul a fost înființat la Cluj-Napoca şi este deținut de frații Teofil și Simion Mureșan.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Loganul bărbatului bănuit că și-a UCIS prietena din Cluj, căutat de Poliție

Publicat

De

logan

Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată, luni despre faptul că două persoane, Molnar Beata, în vârstă de 30 de ani și prietenul acesteia, un bărbat de 43 de ani, s-ar fi deplasat la data de 21 mai, în jurul amiezii, înspre localitatea Răchițele, comuna Mărgău, nerevenind la domiciliu până în prezent.

În baza sesizării, la data de 23 mai a.c., la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au fost demarate cu operativitate activități de căutare în privința acestora, precum și a autoturismului cu care aceștia s-ar fi deplasat.

Din verificările efectuate până în prezent rezultă că autoturismul folosit pentru deplasare a fost observat la data de 22 mai a.c., în jurul orei 11.00, în localitatea Aleșd, județul Bihor, circulând pe direcția Cluj-Oradea.

Date cu privire la autoturism – marca Dacia Logan, culoare gri metalizat, număr de înmatriculare AR-51-LAC.

Persoanele care pot furniza informaţii despre autoturism sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit 112!

Citește și VIDEO. FOTO. Femeia dispărută din Cluj, OMORÂTĂ de prietenul ei. Acesta este dat în urmărire. Cadavrul, găsit în Bihor

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Studiul de Fezabilitate pentru proiectul care va lega Gara Cluj-Napoca de Aeroport, gata în septembrie

Publicat

De

Septembrie este luna stabilită pentru predarea Studiului de Fezabilitate a proiectului trenului metropolitan, a declarat, miercuri, primarul Emil Boc. 

Trenul este finanțabil din fonduri europene.

Acesta se va conecta cu viitoarea magistrală de metrou, în zonă podului IRA, și va conecta Aeroportul Internaţional Cluj de Gara Cluj-Napoca.

Proiectanții ua vehiculat la un moment dat că acest tren nu este fezabil din punct de vedere economic.

Citește și:

https://cluj24.ro/proiectarea-si-executia-trenului-metropolitan-si-metroului-de-cluj-scoase-la-licitatie-totul-costa-peste-14-miliarde-de-euro-108721.html

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

În 15 iunie va fi gata documentația Centurii Metropolitane a Clujului, anunță Emil Boc

Publicat

De

centura metropolitana parcul colina

Primarul Emil Boc a anunțat, miercuri, că pe 15 iunie ar putea să fie finalizată documentația pentru realizare Centurii Metropolitane a Clujului.

Atunci ar urma să fie primit ultimul aviz, de la Agenția de Protecție a Mediului.

Apoi merge proiectul la avizare la Guvern, iar apoi se va decide cine va organiza licitația: Primăria Cluj-Napoca sau Executivul.

Anul acesta vor fi parcurse toate etapele

„Anul acesta vor fi parcurse toate etapele, inclusiv exproprieri”, a precizat primarul Emil Boc.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate
Publicitate