Connect with us

ACTUALITATE

Diferenţe între românii şi maghiarii din Transilvania. Încredere diferită în instituţii. Maghiarii se definesc rar de stânga

Publicat


Un studiu al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) arată că maghiarii din România şi din Ungaria se autodefinesc rar ca fiind de stânga, şi mai mult de dreapta. Diferenţele dintre români şi maghiari sunt mult diferite în unele cazuri.

„Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului european de valori”

„Legat de stânga-dreapta şi conţinutul ei este iarăşi una interesantă. Aici mi se pare că este vorba mai degrabă de o diferenţă la nivelul denumirii sau autoidentificării, modului în care se autodenumeşte omul, că sunt de stânga, sunt de dreapta. Vedem că o autoidentificare de stânga este destul de rară, mai ales în rândul maghiarilor din România, dar şi în Ungaria”, a declarat Istvan Szekely, politolog la ISPMN.

Potrivit acestuia, printre altele, încrederea maghiarilor şi românilor este diferită în ceea ce priveşte instituţiile.

Diferenţe importante

„Din cele prezentate azi, se conturează o diferenţă destul de importantă în privinţa încrederii. Şi nu numai a încrederii generalizate, ci şi a încrederii faţă de anumite instituţii. (…) Instituţiile în care maghiarii au încredere nu sunt aceleaşi instituţii în care românii au cea mai mare încredere. Doar un exemplu foarte elocvent, cu forţele armate, care are 80% încredere în rândul românilor şi doar de 42% în rândul maghiarilor. În schimb, la maghiari am văzut o valoare mai ridicată în biserici”, a mai spus Istvan Szekely.

ISPMN a prezentat studiul „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului euopean de valori”. În cadrul anchetei sociologice European Values Study au fost aplicate chestionare pe eșantioane mari în 42 de țări din Europa.

“Scopul era ca să putem plasa, comparativ, diferitele elemente legate de valori, preferinţe ale maghiarilor din România într-un orizont european mai larg, respectiv într-un context regional mai restrâns, respectiv în ceea ce priveşte nivelul de preferinţe comparativ cu Ungaria şi comparativ cu media naţională”, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, directorul ISPMN, Istvan Horvath.

„Încredere, capital social

Nivelul de încredere generală al maghiarilor din Transilvania se apropie cel mai mult de cel al maghiarilor din Ungaria (27,6%, respectiv 28,5% cred că oamenii sunt în general de încredere). Chiar dacă la prima vedere aceste valori pot părea destul de scăzute, ele sunt considerabil mai ridicate decât nivelul de încredere al populației din România (13,2% cred că oamenii sunt de încredere).

Acest nivel de încredere extrem de scăzut plasează România printre ultimele țări din Europa, chiar și în regiunea postsocialistă. Valorile din Ungaria și cele caracteristice maghiarilor din Transilvania se află printre cele mai ridicate în categoria de referință postsocialistă, însă rămân mult în urma valorilor din majoritatea statelor vest-europene.

În privința nivelului de încredere, Variabilele socio-demografice importante sunt statutul  ocupațional, nivelul de educație, tipul localității și ponderea populației maghiare. Comparativ cu media de 28% la nivel național, procentul persoanelor care au încredere în oameni se prezintă astfel: 39% dintre studenți, 46% dintre persoanele cu studii superioare, 41% dintre locuitorii orașelor mijlocii, 33% dintre persoanele care trăiesc în localități în care maghiarii sunt minoritari și 35% dintre persoanele care trăiesc în localități în care ponderea maghiarilor este la un nivel scăzut.

Minoritatea maghiară nu este singura minoritate din Europa care se caracterizează printr-un nivel de încredere mai ridicat decât populația majoritară a țării respective. Acest lucru este valabil și pentru albanezii din Macedonia de Nord, pentru musulmanii din Bulgaria, cât și în cazul vorbitorilor de suedeză din Finlanda, cu deosebirea că în Finlanda atât minoritatea cât și majoritatea au mai multă încredere în oameni, iar diferența dintre cele două se încadrează în marja de eroare (72,2%, respectiv 74,7%)

Dar nivelul de încredere al minorităților nu îl depășește întotdeauna pe cel al majorității, precum în cazul  minorităților rusofone din Estonia și Lituania. Se pare că fenomenul este în legătură cu nivelul capitalului social, în sensul în care minoritățile care dispun de o rețea instituțională mai întinsă, mai dezvoltată, au mai multă încredere în oameni.

Încredere mare în biserică

Alături de nivelul de încredere general, EVS a măsurat și încrederea în 17 instituții. În cazul maghiarilor din Transilvania trebuie remarcat nivelul semnificativ mai ridicat de  încredere în biserică, atât față de Ungaria cât și în raport cu media din România. Astfel, 78% dintre maghiarii transilvăneni au încredere totală sau parțială în biserică, față de 42% din populația Ungariei și 70% din cea a României. Sindicatele reprezintă cealaltă instituție în cazul căreia nivelul de încredere este cel mai înalt în rândul maghiarilor transilvăneni (față de români sau maghiarii din Ungaria), însă aici nivelul de încredere este mult mai scăzut, de doar 32%.

Instituțiile în cazul cărora nivelul de încredere al maghiarilor din Transilvania este mult mai scăzut decât cel al românilor sunt următoarele: forțele armate (42% vs. 80%), sistemul de învățământ (52% vs. 70%), UE (39% vs. 49%) și sistemul juridic (38% vs. 47%). Procentele referitoare la încrederea în UE și sistemul juridic sunt probabil influențate și de opiniile despre corupție și campaniile anticorupție, teme care în ultimii ani nu s-au bucurat de prea multă simpatie în rândul  maghiarilor transilvăneni.

„Încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților”

Merită menționate și diferențele dintre România și Ungaria în privința încrederii în instituțiile politice alese (parlament, guvern și partidele politice), în sensul în care nivelul de încredere este mai scăzut în România decât în Ungaria. Maghiarii transilvăneni seamănă mai mult cu populația românească sub acest aspect. Astfel, doar 16% dintre maghiarii din Transilvania au încredere în parlament, 13% în guvern și 12% în partidele politice.

De regulă, încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților, cu excepția vorbitorilor de suedeză din Finlanda, o minoritate foarte bine integrată, respectiv a musulmanilor din Bulgaria. Însă diferența cea mai mare dintre minoritate și majoritate se înregistrează în România. Aici, trebuie să menționăm că, armata este instituția care se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul românilor. Relația se inversează în cazul bisericii, adică de regulă încrederea în biserică este mai mare la minorități, excepțiile fiind din nou vorbitorii de suedeză din Finlanda și rusofonii din Lituania.

Diferențele par să fie mai mari în cazurile în care clivajul religios se suprapune cu cel etnic, cele două falii întărindu-și efectul în mod reciproc. Concret, diferența este cea mai mare în Macedonia de Nord și Bulgaria, unde avem de-a face cu minorități musulmane și o majoritate creștin ortodoxă, după care urmează Estonia și România, unde linia de demarcație dintre majoritate și minoritate este întărită de apartenența la creștinismul de tip occidental, respectiv oriental. Lituania pare însă a fi excepția, aceasta fiind similară cu Estonia și România din perspectiva clivajului religios, însă aici încrederea în biserică este puțin mai ridicată în rândul majorității.

EVS a conținut și o baterie de întrebări cu privire la apartenența la organizații, fiind enumerate 11 de tipuri specifice de organizații. Astfel, am analizat și apartenența la fiecare tip specific de organizație, însă cel mai important indicator utilizat de noi arată dacă o persoană este sau nu membră într-o organizație oarecare.

Calitatea de membru este mai răspândită printre maghiarii transilvăneni decât printre români sau maghiarii din Ungaria. Această pondere relativă mai mare se datorează în primul rând apartenenței la o organizație religioasă: 40% dintre respondenții maghiari spun că sunt membri într-o organizație de acest tip (probabil mai mulți au semnalat de fapt apartenența lor la o biserică), în comparație cu 21% dintre români și 17% dintre maghiarii din Ungaria.

Pe de altă parte, valorile caracteristice maghiarilor sunt semnificativ mai scăzute decât cele ale albanezilor din Macedonia de Nord și ale vorbitorilor de suedeză din Finlanda, unde o proporție mult mai mare sunt membri în organizații (59%, respectiv 85%). Însă, diferența cea mai mare raportată la majoritate se înregistrează în cazul comunității maghiare din România (22 de puncte procentuale). Trebuie să menționăm și faptul că, dintre toate minoritățile incluse în studiu, afilierea la organizații religioase este cea mai răspândită în cazul minorității maghiare (71%).

Interes și activitate politică și publică

Interesul maghiarilor pentru politică este relativ scăzut, 37% dintre respondenți afirmând că sunt interesați de politică. Această pondere este mai mare decât media pe țară (32%) însă se află mult sub media din Ungaria (46%), care la rândul ei este scăzută în raport cu o serie de state din Europa de Vest, de exemplu, Germania, Norvegia, Danemarca. În comparație cu alte minorități, maghiarii se situează undeva la mijloc, însă diferența (în favoarea minorității) față de populația majoritară este cea mai mare în cazul lor. În afară de maghiari, doar rusofonii din Lituania sunt mai interesați de politică decât populația majoritară, însă diferența este mai mică decât în cazul relației maghiari-români.

Respondenții au fost rugați să se plaseze pe o scală de la 1 la 10, reprezentând spectrul politic de la stânga la dreapta, după care au răspuns la o serie de întrebări privind dileme politice concrete, care însă se înscriu pe o dimensiune mai generală, ale cărei extremități pot fi descrise print-o poziție de individualism și neoliberalism la un capăt, respectiv de etatism la celălalt capăt. De exemplu, ponderea dezirabilă a proprietății private și de stat în economia țării, magnitudinea inițiativei individului și a statului, caracterul benefic sau nociv al competiției, o distribuție mai uniformă a veniturilor sau recompensarea meritelor individuale.

Maghiarii din Transilvania, mai la dreapta

Maghiarii din Transilvania se află mai la dreapta atât față de media din România cât și față de cea din Ungaria, cu o medie de 6,54 în comparație cu media de 5,85 a populației românești și 6,04 a populației Ungariei. De fapt, media înregistrată de maghiarii transilvăneni îi plasează în poziția cea mai de dreapta din toată regiunea postsocialistă, iar ponderea celor care au ales poziția 10 este mult mai substanțială decât valorile caracteristice în Ungaria sau România: 16% în comunitatea maghiară din Transilvania față de 11% în România și în Ungaria.

Doar respondenții din Albania au ales în proporție mai mare, respectiv 20%, această valoare extremă. Autopoziționarea pe valoarea 10 poate fi interpretată ca o atitudine de extremă dreaptă, însă trebuie evidențiat faptul că înțelesurile asociate cu axa stânga-dreapta variază de la o țară la alta și sunt foarte contextuale. Trebuie remarcată și ponderea foarte mare a celor care nu au reușit să se autoplaseze pe această scală în rândul maghiarilor transilvăneni, și anume 35%. Această valoare este apropiată de media din România (36%), dar de două ori mai mare decât cea din Ungaria (17%).

Mare parte dintre maghiarii din Transilvania se identifică cu dreapta (sau poziția individualistă-neoliberală) și în privința conținutului politic. Un procent de 64% dintre respondenți au marcat o valoare de la 7 la 10 la afirmația conform căreia „Șomerii ar trebui să accepte orice slujbă disponibilă sau să nu primească ajutorul de șomaj”. Afirmația conform căreia competiția este pozitivă a fost marcată la fel de 62% dintre respondenții maghiari din Transilvania cu scoruri de 7 sau mai mult.

Deși ponderea celor care au marcat valorile de la 7 la 10 pentru afirmațiile referitoare la răspunderea mai pronunțată a individului, respectiv la recompensarea efortului individual față de uniformizarea veniturilor este simțitor mai scăzută, orientarea neoliberal-individualistă are cei mai mulți susținători și la aceste afirmații, comparat cu atitudinile etatiste sau de stânga, respectiv cele centriste.

Atitudinile de stânga (adică punctajele de la 1 la 4) ating un nivel însemnat doar în cazul a două afirmații dintre cele cinci testate: 32% dintre respondenți cred că uniformizarea veniturilor ar fi mai importantă decât recunoașterea meritelor individuale, și 29% ar prefera ca statul să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Comparația cu Ungaria și România nu scoate în evidență niciun tipar clar.

În privința dreptului șomerilor de a refuza o slujbă, maghiarii din Transilvania adoptă a poziție mai pronunțat de dreapta decât românii sau maghiarii din Ungaria, cu o medie de 7,1 față de media de 6 pentru România și de 6,4 pentru Ungaria. La celelalte patru afirmații răspunsurile seamănă mai mult cu cele din Ungaria și sunt în medie mai moderat de dreapta decât răspunsurile din România, cu excepția afirmației referitoare la ponderea proprietății private în economie.

În gândirea politică a maghiarilor din Transilvania autopoziționarea pe axa stânga-dreapta se corelează doar parțial cu părerile asumate în privința afirmațiilor concrete proiectate pe axa etatism-neoliberalism. În privința atitudinilor față de recompensarea efortului individual (vs. o distribuție mai egalitară a resurselor), față de aprecierea competiției și față de ponderea proprietății de stat versus cea privată, distribuțiile observate nu sunt în concordanță cu distribuția pozițiilor ocupate pe axa stânga-dreapta, în sensul ca atitudinile concrete să devină mai de dreapta pe măsură ce ne deplasăm spre capătul din dreapta a axei de autoidentificare generală cu stânga-dreapta.

Doar în cazul atitudinii față de șomeri și față de răspunderea individuală vedem o distribuție  consistentă cu autopoziționarea stânga-dreapta. Însă, în privința ultimei teme, doar extrema dreaptă se diferențiază de restul eșantionului.

Democrație, drepturi și libertăți

Ordinea criteriilor considerate cele mai importante pentru democrație diferă de la un grup la altul. Pentru maghiarii din Transilvania egalitatea în drepturi pentru femei se află pe primul loc, 73,2% dintre respondenți consideră că este un aspect important al democrației. Pentru maghiarii din Ungaria, pe primele locuri se află alegerile libere (79,6%) și egalitatea în drepturi pentru femei (79%), iar pentru eșantionul românesc cel mai important criteriu al democrației este apărarea drepturilor cetățenești împotriva abuzurilor statului (75,2%).

Cele două criterii din urmă apar și la maghiarii transilvăneni pe locul doi și trei în topul celor mai importante caracteristici ale democrației, dar cu o medie semnificativ mai scăzută: 66,6% consideră că alegerile libere sunt importante și 51,5% consideră că drepturile cetățenești sunt importante într-o democrație. Impozitarea persoanelor bogate este considerată mai puțin importantă în rândul maghiarilor din Transilvania, decât pentru cei din Ungaria sau pentru români (40% dintre maghiarii transilvăneni consideră acesta un aspect important al democrației), însă obediența față de conducători este un criteriu mai important pentru maghiarii transilvăneni (39,7%) decât pentru români și pentru maghiarii din Ungaria.

Ponderea maghiarilor transilvăneni care consideră importante celelalte aspecte incluse în chestionar se prezintă în felul următor: 35,4% ajutorul de șomaj, 33,6% egalizarea veniturilor, 25,5% intervenția armatei sau 17,9% intervenția autorităților religioase  în conducerea statului. Este remarcabil faptul că foarte puțini respondenți din toate trei eșantioanele au considerat ca unele dintre criterii ar fi „împotriva democrației”, chiar și în cazul afirmațiilor cu iz autoritar, cum ar fi cele două din urmă. Aceste procentaje foarte scăzute rămân interesante chiar dacă operatorii de interviu au fost instruiți să nu citească această opțiune de răspuns.

Atitudinea faţă de camerele de supraveghere

Un procent de 81% dintre maghiarii transilvăneni acceptă ideea ca statul să poată utiliza camere de supraveghere pentru urmărirea cetățenilor în spațiul public, iar 18% ar autoriza statul să urmărească schimbul de informații prin e-mail sau internet. Doar 13,6% ar fi de acord ca statul să colecteze informații despre orice persoană care trăiește în România fără ca aceasta să știe. Din întregul bloc postsocialist, maghiarii din Transilvania sunt cei mai îngăduitori în privința utilizării camerelor video în spațiul public, în comparație cu 70,8% din populația Ungariei și 51% din cea a României care ar accepta această practică.

Urmărirea internetului și colectarea de informații, fără cunoștința persoanelor vizate, este acceptată de 23,8%, respectiv 18,1% din populația României. În Ungaria ponderile respective sunt de 14,2% și de 12,5%.

Europa și calitatea de european

În legătură cu Europa și UE, EVS a avut o întrebare despre extinderea Uniunii, dacă ea ar trebui continuată sau dacă UE s-a extins deja prea mult. Un alt set de întrebări s-a referit la criteriile considerate necesare pentru a fi considerat european.

Maghiarii din Transilvania cred că s-a mers prea departe cu extinderea UE (medie de 5,45 pe scala de 10 puncte). Atitudinea este mai puțin adversă decât cea din Ungaria (5,69), dar sensibil diferită de cea din România (4,21). Sunt foarte interesante opiniile maghiarilor transilvăneni despre criteriile apartenenței europene. Chestionarul a abordat patru asemenea criterii: să fii născut în Europa, să ai strămoși europeni, să fii creștin și să împărtășești cultura europeană. Diferențele dintre țările occidentale și cele estice sunt semnificative în toate cele patru dimensiuni menționate, fiind cele mai mari în privința rolului acordat religiei și cele mai mici în privința împărtășirii culturii europene.

Est-europenii tind să acorde mai multă importanță fiecărui element dintre cele patru în evaluarea calității de european a unei persoane. Însă, maghiarii din Transilvania se situează în partea superioară a spectrului chiar și în regiunea postsocialistă: 79,9% consideră că pentru a fi european trebuie să te naști în Europa, 77,4% cred că trebuie să fii descendent al unor persoane născute în Europa, 77,2% cred că trebuie să fii creștin. Pentru maghiarii transilvăneni criteriile acestea sunt mai importante decât pentru români sau pentru maghiarii din Ungaria.

Criteriul al patrulea, împărtășirea culturii europene, este o excepție. În privința acestuia maghiarii transilvăneni se situează undeva la mijlocul clasamentului format din țările postsocialiste. 84,8% cred că e important să împărtășești cultura europeană, față de 94,9% din populația Ungariei, populație care se plasează pe primul loc în Europa – fapt ce nu este surprinzător, date fiind practicile de comunicare ale guvernului ungar din ultimii ani.

A lupta pentru țară

La întrebarea „Dacă ar avea loc un război, ați lupta sau nu pentru țară?”, 43% dintre maghiarii transilvăneni au răspuns afirmativ, 41,5% negativ, iar restul sunt indeciși. În același timp, 46,7% dintre respondenții eșantionului reprezentativ pentru România sunt gata să lupte pentru țară, iar în Ungaria procentul este de 53%. Disponibilitatea de a lupta este în general mai redusă la minorități în comparație cu majoritatea, fără excepție. Totodată, ponderea indecișilor și a celor care refuză să răspundă este mare în rândul minorităților.

Totuși, observăm că diferența dintre maghiarii din Transilvania și români este mică, de fapt cea mai mică diferență măsurată în rândul minorităților din Europa cu care am putut realiza comparația. Profilul celor care sunt mai dispuși să lupte pentru țară: locuitorii Ținutului Secuiesc sau a regiunii formate din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj, persoanele din mediul rural, care trăiesc în localități majoritar maghiare sau în care ponderea populației minoritare și majoritare este aproximativ egală, persoanele de vârstă medie și de religie reformată.

Cei mai puțin dispuși să lupte sunt locuitorii orașelor mari și ai localităților unde ponderea minorității maghiare e relativ scăzută, respondenții din Transilvania centrală, studenții, pensionarii și persoanele trecute de 55 de ani.

Ecologie și protecția mediului

Chestionarul a conținut o întrebare despre importanța relativă a protecției mediului, respectiv a creșterii economice și a locurilor de muncă, și o serie de întrebări legate de afirmații mai concrete privind protecția mediului. 71% dintre maghiarii din Transilvania sunt de acord că protejarea mediului este prioritară chiar dacă frânează ritmul de creștere economică și contribuie la pierderea unor locuri de muncă. Ponderea este de 68,9% pentru eșantionul din Ungaria și 49,7% în cel din România. Maghiarii din Transilvania par să se plaseze printre comunitățile cele mai preocupate de protecția mediului dintre societățile postsocialiste, dar și printre minoritățile mai importante ale Europei.

Dintre minorități, vorbitorii de suedeză din Finlanda sunt cealaltă minoritate mai preocupată de ecologie decât majoritatea din țară (89,9% vs. 74,1%), și singura „mai ecologistă” decât minoritatea maghiară din România. Se poate observa că atitudinea ecologistă este strâns legată de nivelul de educație și că ponderea ecologiștilor este mai mare printre studenți.

De asemenea, locuitorii orașelor mijlocii și ai localităților paritare sub aspectul ponderii relative minoritate-majoritate acordă o importanță mai ridicată protecției mediului, în timp ce maghiarii din localitățile în care ponderea lor este scăzută, și cei din mediul rural, sunt mai puțin preocupați de mediu, precum și inactivii și, într-o măsură mai mică, persoanele trecute de 55 de ani.

Distribuția răspunsurilor la celelalte afirmații legate de protecția mediului confirmă doar parțial imaginea favorabilă de ecologiști schițată mai sus pe baza primei întrebări. Este adevărat că 63% dintre maghiari ar cotiza o parte din venituri dacă ar fi convinși că fondurile ar fi utilizate pentru prevenirea poluării mediului, pondere ce depășește media națională de 58,4% și este mult mai mare decât cea din Ungaria de 41,6%. În mod similar, 63,5% dintre respondenți cred că are sens să facem ceva pentru protecția mediului chiar dacă alții nu fac acest lucru (valoarea pentru România este de doar 36,2%).

Pe de altă parte însă, 35,4% dintre maghiarii transilvăneni cred că există lucruri mai importante în viață decât protecția mediului (față de 28,4% în Ungaria și 31,6% în România), iar 40,5% sunt de acord cu afirmația conform căreia persoanele este dificil pentru oamenii de rând să contribuie la protecția mediului (valoarea pentru România fiind de 37,3%)”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO. Oamenii care oferă speranță cuplurilor infertile: Cum începe miracolul vieții într-un laborator

Publicat

Conceperea și aducerea pe lume a unui copil ar trebui să fie printre cele mai naturale lucruri din lume, însă, din păcate, din ce în ce mai multe cupluri se confruntă, astăzi, cu probleme de fertilitate. Cauzele acestora pot fi multiple și necesită evaluare medicală de specialitate care să îi vizeze pe ambii parteneri.

Pentru o parte importantă dintre cuplurile care se luptă cu infertilitatea, însă, inseminările artificiale sau procedurile FIV pot fi singura speranță în a-și îndeplini visul de a deveni părinți. În spatele acestor proceduri complexe se află specialiști și medici pasionați, pentru care munca reprezintă mai mult decât tratarea unei afecțiuni.

O echipă multidisciplinară

”Infertilitatea deseori ascunde în spate multe alte probleme de sănătate pe care un medic ginecolog nu le poate trata singur. Ideea de a face parte dintr-o echipă în care împreună putem rezolva orice problemă a unui cuplu cu infertilitate este esențială.

Și toate acestea într-un cadru bine stabilit unde putem comunica ușor și eficient au ajutat la soluționarea multor afecțiuni care au dus ulterior la concepție spontană sau au facilitat obținerea unei sarcini prin fertilizare in vitro”, explică dr. Cristina Zlătescu-Marton, medic primar obstetrică-ginecologie cu competență în infertilitate și embriolog Junior, vorbind despre experiența sa profesională în cadrul unuia dintre cele mai moderne astfel de centre din România: Centrul de Fertilitate și FIV Regina Maria Cluj.

3 ani de la prima procedură FIV

Recunoscut la nivel național pentru rezultatele sale remarcabile în domeniul fertilității, Centrul a marcat, recent, și un moment important în istoria sa medicală: 3 ani de la prima procedură FIV. Reușitele se datorează unei echipe medicale de excepție, multidisciplinare, și a colaborării foarte bune dintre experții care o formează – embriologi, ginecologi, biologi, geneticieni, hematologi, medici endocrinologi, diabetologi și medici urologi.

”Influxul de informații este enorm în zilele noastre, făcând imposibil să fii la curent cu tot ce este nou. De aceea, întâlnindu-ne periodic, fiecare din membrii echipei multidisciplinare prezintă ultimele metode de diagnostic și tratament, terapii și cazurile care ridică probleme deosebite”, subliniază dr. Cristina Zlătescu-Marton.

”După 3 ani de activitate și zile întregi petrecute împreună în laborator, pot spune că am ajuns în punctul în care ne înțelegem și din priviri. Fiecare din noi știm exact ce trebuie să facem pentru fiecare procedură în parte, iar lucrul asta se poate observa și în rezultatele foarte bune pe care le înregistrăm”, menționează și Iulia Grosu, Embriolog Junior în cadrul Centrului de Fertilitate și FIV Regina Maria Cluj.

O pasiune dincolo de muncă

Pentru fiecare dintre membrii echipei Centrului, activitatea depusă este mai mult decât o meserie, devenind o adevărată vocație, ghidată de dorința de a ajuta cuplurile infertile să își îndeplinească visul de a aduce pe lume un copil și de convingerea că fiecare dintre aceste cupluri merită șansa de a deveni părinți.

”Laboratorul este locul meu de suflet. În momentul în care pășesc acolo, lumea de afară nu mai există iar timpul stă în loc. Sunt eu, colegii și copilașii noștri – embrionii. Nimic nu este mai important pentru mine atunci când fac ICSI (injecția intracitoplasmatică de spermă).

Soarta acestor celule stă în mâinile mele (la propriu), iar sentimentele pe care le trăiesc la fiecare reușită sunt de nedescris. Fiind o meserie care necesită mult timp și răbdare, unele zile de lucru pot începe la 7 dimineața și să se finalizeze la 9 seara. Nicio zi nu este la fel. Toate cazurile sunt diferite și vin cu anumite particularități care ne surprind, însă întotdeauna găsim soluții împreună”, afirmă embriologul Iulia Grosu.

Reproducerea umană asistată

Spre deosebire de inseminarea artificială, în care sperma este plasată în uter, iar concepția se întâmplă altfel în mod normal, FIV presupune combinarea ovocitelor și a spermei în afara corpului, în laborator. Odată ce se formează unul sau mai mulți embrioni, aceștia sunt apoi plasați în uter, ceea ce face întreaga procedură să fie mult mai complexă.

”Prima iubire a fost reproducerea umană asistată și tot ce înseamnă a ajuta cuplurile să-și îndeplinească cel mai mare vis, să devină părinți. Fascinația și curiozitatea de a descoperi cu adevărat ce înseamnă embriologia fără prea multă ezitare m-au făcut să accept propunerea dl. conf. rr. Romeo Micu [n.red. Coordonatorul echipei Centrului din Cluj] de a studia la una dintre cele mai prestigioase clinici de FIV din Europa”, povestește Dr. Cristina Zlătescu-Marton.

Centrul de Fertilitate și FIV Cluj se remarcă prin rezultatele sale medicale extraordinare: până în prezent, s-au realizat aici aproximativ 500 de inseminări intrauterine și 268 de proceduri FIV, cu o rată de succes remarcabilă, de aproape 50%.

Pasiunea pentru embriologie

Dacă încrederea oferită de conf. dr. Romeo Micu a fost cea care a ghidat-o definitiv către această ramură medicală, în schimb ”iubirea și pasiunea pentru embriologie au venit odată cu dna dr. Bechir Melihan [n.red. Medic Primar Obstetrică-Ginecologie cu competență în infertilitate și embriolog Senior certificat ESHRE, coordonator al Laboratorului de Embriologie din cadrul Centrului], mereu la curent cu tot ce este nou și interesant, cu scopul de a le oferi cuplurilor acces la cele mai bune proceduri”, a adăugat Dr. Cristina Zlătescu-Marton.

”În cele din urmă, după nenumărate ore petrecute lucrând la microscop și cinci zile pline de emoții pentru embrionii aflați în incubatoare, zâmbetul și deseori lacrimile de fericire validează pasiunea pentru embriologie.”

”Eu cred că totul în lumea asta se întâmplă cu un scop. Locul în care mă aflu acum și dedicarea pentru această meserie mi-au fost menite dintotdeauna”, consideră, la rândul său, embriologul Iulia Grosu.

Un laborator la standarde internaționale

Vorbind despre începuturile vieții sale profesionale, embriologul Iulia Grosu își amintește că laboratorul Centrului de Fertilitate și FIV Regina Maria din Cluj a fost locul care a răspuns exact nevoii sale de a pune în practică tot ceea ce învățase la Facultatea de Biomedicină din Anglia și în cadrul masterului de Reproducere Umană Asistată de la Universitatea din Kent.

La Cluj a găsit o echipă gata să o sprijine, alături de aparatura de ultimă generație folosită în spitalele din Occident. ”Curba de învățare pentru a ne perfecționa tehnicile folosite pentru procedurile de FIV continuă și în ziua de astăzi (după aproape 3 ani). Tehnologia și metodele folosite pentru fertilizarea in vitro sunt într-o continuă dezvoltare, iar noi încercăm să fim la curent cu toate noutățile pentru a le oferi pacienților noștri cele mai bune opțiuni”, afirmă Iulia Grosu.

Aparatură și materiale

Rezultatele Centrului de Fertilitate și FIV Cluj Regina Maria se datorează și investiției constante în aparatură de ultimă generație, care asigură precizie, fiabilitate și performanță în fiecare procedură medicală efectuată în cadrul centrului, așa cum confirmă și dr. Cristina Zlătescu-Marton:

”Pe lângă o echipă bine pregătită, pentru rezultate bune și constante, este nevoie și de aparatură și materiale care să susțină fiecare etapă în tratamentul cuplului care se confruntă cu infertilitate.

Acestea au o importanță crucială în laboratorul de embriologie, întrucât aici trebuie să susținem procese biologice care ulterior duc la crearea unei vieți.

Putem spune cu mândrie că avem incubatoare de ultimă generație cu supraveghere video, conectate la sisteme de inteligență artificială, cele mai bune medii de cultură și posibilitatea de a efectua testare genetică non-invazivă a embrionilor (niPGT-A). Putem spune că ținem pasul cu orice laborator performant de embriologie.”

Numai în 2023, 34 de copii s-au născut în Spitalul Regina Maria din Cluj din sarcini obținute prin FIV și inseminare intrauterină. Fiecare succes înseamnă o nouă viață și o nouă victorie în lupta împotriva infertilității.

 

 

 

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Poliția Cluj: Șoferul care a provocat accidentul din Florești era băut. Avea în mașină un copil de un an

Publicat

Poliția Cluj a arătat cum s-a produs accidentul rutier de miercuri seară de pe DN1 – E60, în localitatea Florești, din care a rezultat rănirea a 4 persoane și avarierea a 3 autovehicule.

”Din cercetările polițiștilor efectuate la fața locului a reieșit că, un tânăr, de 25 de ani, care ar fi condus autoturismul pe sensul opus de mers, în direcția municipiului Oradea, ar fi intrat în coliziune laterală cu un mijloc de transport în comun, condus înspre Cluj-Napoca, de un bărbat de 46 de ani.

Poliția Cluj: Șoferul care a provocat accidentul din Florești era băut. Avea în mașină un copil de un an

În urma impactului, autovehiculul tânărului de 25 de ani a fost proiectat într-un autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat, de 34 de ani, care circula în direcția municipiului Cluj-Napoca.

În urma evenimentului, tânărul de 25 de ani, o pasageră de 24 de ani și un minor de 1 an, aflați în autoturismul acestuia, au necesitat îngrijiri medicale, fiind preluați de echipajele SMURD și transportați la spital. Totodată, a necesitat îngrijiri medicale și bărbatul de 34 de ani.

Menționăm faptul că minorul nu se afla într-un dispozitiv de siguranță, (scaun special pentru copii).

La testarea cu aparatul etilotest, în cazul tânărului de 25 de ani a fost înregistrată alcoolemia de 1,07 mg/l alcool pur în aerul expirat”, au spus polițiștii.

În cauză sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. În Munții Apuseni se moare de RÂS. Imagini rare cu cea mai mare FELINĂ din Europa

Publicat

Camerele de monitorizare a faunei din Parcul Natural Apuseni au surprins recent imagini rare cu un exemplar de râs. Animalul a fost surprins în zile diferite, la un interval de aproximativ 2 săptămâni, conform datelor apărute pe video.

„Cea mai mare și frumoasă felină din Europa, râsul, surprinsă în mai multe ipostaze în pădurile din Parcul Natural Apuseni de către camerele de monitorizare a faunei instalate de specialiștii Romsilva din cadrul administrației parcului natural.

VIDEO. În Munții Apuseni se moare de RÂS. Imagini rare cu cea mai mare FELINĂ din Europa

Râsul este un prădător foarte discret, rar văzut în libertate. În mediul natural, trăiește circa 17 ani. Prezența acestuia este un indicator al unui ecosistem sănătos și echilibrat.

Râșii se deplasează fără zgomot și atacă prada pe neașteptate, putând face salturi mari. Au auzul și mirosul foarte fin și au o vedere foarte bună, inclusiv nocturnă, când de multe ori iese la vânătoare. Acesta este un vânător solitar.

Parcul Natural Apuseni asigură faunei toate condițiile de hrană, adăpost și liniște necesare unui habitat sănătos”, precizează Romsilva.

Parcul Natural Apuseni – în topul celor mai frumoase locuri din Europa

Parcul Natural Apuseni, unul dintre cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, are o suprafață de 76.064 de hectare, în zona Munților Apuseni, pe teritoriul județelor Cluj , Bihor și Alba, din acestea 50.793 fiind păduri.

Zona Munților Apuseni, în care se află Parcul Natural Apuseni, a fost inclusă de presitigiosul post de televiziune CNN în topul celor mai frumoase locuri din Europa, iar Comisia Europeană a acordat Parcului Natural Apuseni în 2009 titlul ”Destinație Europeană de Excelență” în cadrul proiectului EDEN.

Video/ Foto: Facebook Regia Nationala a Padurilor – Romsilva

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Leul este „factorul STABILITATE” în 2024

Publicat

bani ok

Moneda națională a profitat de reducerea aversiunii față de risc. Cursul euro a scăzut de la 4,9771 la 4,9759 lei iar cotațiile au coborât la 4,975 – 4,977 lei.

Analiștii care au participat la CFA Forecast Dinner, organizat de CFA România, eveniment desfășurat marți, nu au anticipat depășirea pragului de 5 lei/euro, cursul fiind un factor de stabilitate într-un super an electoral iar indicele ROBOR la trei luni ar urma să încheie anul la 5,5 – 6%.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Leul este „factorul STABILITATE” în 2024

O analiză BCR anticipează că media euro „să ajungă la la 5,75% la final de 2024 de la 7,00% cât este acum”.

Piața monetară nu a cunoscut miercuri modificări iar indicii ROBOR se mențin aproape de dobânda la facilitatea de depozit utilizată de BNR, care se situează din ianuarie 2022 la 6%/an. De asemenea, diferența față este mică față de indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se va situa până la sfârșitul lui martie la 5,97%/an.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut de la 6,09 la 6,08%, cea mai mică valoarea începând cu data de 7 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, cel mai mic nivel începând cu 31 mai 2022, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%, valoare apropiată cu cea din 22 mai 2022.

În opinia analiștilor, banca centrală va opera o primă tăiere a dobânzii de politică monetară în trimestrul al doilea, în cazul în care inflația va cunoaște cel puțin două luni de scădere, după ce ea a crescut în ianuarie la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, efect al noilor taxe și impozite.

Prețul gramului de aur a crescut la 300,5443 lei

Înainte de publicarea minutei (Beige Book) ultimei ședințe de politică monetară a Rezervei Federale americane euro se tranzacționa între 1,0790 și 1,0819 dolari iar cursul monedei americane a crescut marginal de la 4,6069 la 4,6073 lei. Majoritatea analiștilor anticipează o primă tăiere a dobânzii de către Fed la ședința din luna iunie.

Media francului elvețian a crescut la 5,2331 lei iar cea a lirei sterline la 5,8142 lei.

Prețul gramului de aur a crescut la 300,5443 lei, evoluție la care a contribuit aprecierea metalului galben la 2.026 – 2.032 dolari/uncie.

Monedele din regiune se apreciau la 387,99 forinți/euro, respectiv 4,3163 zloți/euro.

Bitcoin s-a apropiat marți de pragul de 53.000 dolari dar a scăzut a doua zi la 50.753 dolari. Ethereum a crescut la circa 3.030 dolari dar a alunecat apoi spre 2.880 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax