Connect with us

ACTUALITATE

Diferenţe între românii şi maghiarii din Transilvania. Încredere diferită în instituţii. Maghiarii se definesc rar de stânga

Publicat


Un studiu al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) arată că maghiarii din România şi din Ungaria se autodefinesc rar ca fiind de stânga, şi mai mult de dreapta. Diferenţele dintre români şi maghiari sunt mult diferite în unele cazuri.

„Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului european de valori”

„Legat de stânga-dreapta şi conţinutul ei este iarăşi una interesantă. Aici mi se pare că este vorba mai degrabă de o diferenţă la nivelul denumirii sau autoidentificării, modului în care se autodenumeşte omul, că sunt de stânga, sunt de dreapta. Vedem că o autoidentificare de stânga este destul de rară, mai ales în rândul maghiarilor din România, dar şi în Ungaria”, a declarat Istvan Szekely, politolog la ISPMN.

Potrivit acestuia, printre altele, încrederea maghiarilor şi românilor este diferită în ceea ce priveşte instituţiile.

Diferenţe importante

„Din cele prezentate azi, se conturează o diferenţă destul de importantă în privinţa încrederii. Şi nu numai a încrederii generalizate, ci şi a încrederii faţă de anumite instituţii. (…) Instituţiile în care maghiarii au încredere nu sunt aceleaşi instituţii în care românii au cea mai mare încredere. Doar un exemplu foarte elocvent, cu forţele armate, care are 80% încredere în rândul românilor şi doar de 42% în rândul maghiarilor. În schimb, la maghiari am văzut o valoare mai ridicată în biserici”, a mai spus Istvan Szekely.

ISPMN a prezentat studiul „Maghiarii din Transilvania pe harta sistemului euopean de valori”. În cadrul anchetei sociologice European Values Study au fost aplicate chestionare pe eșantioane mari în 42 de țări din Europa.

“Scopul era ca să putem plasa, comparativ, diferitele elemente legate de valori, preferinţe ale maghiarilor din România într-un orizont european mai larg, respectiv într-un context regional mai restrâns, respectiv în ceea ce priveşte nivelul de preferinţe comparativ cu Ungaria şi comparativ cu media naţională”, a declarat, în aceeaşi conferinţă de presă, directorul ISPMN, Istvan Horvath.

“Încredere, capital social

Nivelul de încredere generală al maghiarilor din Transilvania se apropie cel mai mult de cel al maghiarilor din Ungaria (27,6%, respectiv 28,5% cred că oamenii sunt în general de încredere). Chiar dacă la prima vedere aceste valori pot părea destul de scăzute, ele sunt considerabil mai ridicate decât nivelul de încredere al populației din România (13,2% cred că oamenii sunt de încredere).

Acest nivel de încredere extrem de scăzut plasează România printre ultimele țări din Europa, chiar și în regiunea postsocialistă. Valorile din Ungaria și cele caracteristice maghiarilor din Transilvania se află printre cele mai ridicate în categoria de referință postsocialistă, însă rămân mult în urma valorilor din majoritatea statelor vest-europene.

În privința nivelului de încredere, Variabilele socio-demografice importante sunt statutul  ocupațional, nivelul de educație, tipul localității și ponderea populației maghiare. Comparativ cu media de 28% la nivel național, procentul persoanelor care au încredere în oameni se prezintă astfel: 39% dintre studenți, 46% dintre persoanele cu studii superioare, 41% dintre locuitorii orașelor mijlocii, 33% dintre persoanele care trăiesc în localități în care maghiarii sunt minoritari și 35% dintre persoanele care trăiesc în localități în care ponderea maghiarilor este la un nivel scăzut.

Minoritatea maghiară nu este singura minoritate din Europa care se caracterizează printr-un nivel de încredere mai ridicat decât populația majoritară a țării respective. Acest lucru este valabil și pentru albanezii din Macedonia de Nord, pentru musulmanii din Bulgaria, cât și în cazul vorbitorilor de suedeză din Finlanda, cu deosebirea că în Finlanda atât minoritatea cât și majoritatea au mai multă încredere în oameni, iar diferența dintre cele două se încadrează în marja de eroare (72,2%, respectiv 74,7%)

Dar nivelul de încredere al minorităților nu îl depășește întotdeauna pe cel al majorității, precum în cazul  minorităților rusofone din Estonia și Lituania. Se pare că fenomenul este în legătură cu nivelul capitalului social, în sensul în care minoritățile care dispun de o rețea instituțională mai întinsă, mai dezvoltată, au mai multă încredere în oameni.

Încredere mare în biserică

Alături de nivelul de încredere general, EVS a măsurat și încrederea în 17 instituții. În cazul maghiarilor din Transilvania trebuie remarcat nivelul semnificativ mai ridicat de  încredere în biserică, atât față de Ungaria cât și în raport cu media din România. Astfel, 78% dintre maghiarii transilvăneni au încredere totală sau parțială în biserică, față de 42% din populația Ungariei și 70% din cea a României. Sindicatele reprezintă cealaltă instituție în cazul căreia nivelul de încredere este cel mai înalt în rândul maghiarilor transilvăneni (față de români sau maghiarii din Ungaria), însă aici nivelul de încredere este mult mai scăzut, de doar 32%.

Instituțiile în cazul cărora nivelul de încredere al maghiarilor din Transilvania este mult mai scăzut decât cel al românilor sunt următoarele: forțele armate (42% vs. 80%), sistemul de învățământ (52% vs. 70%), UE (39% vs. 49%) și sistemul juridic (38% vs. 47%). Procentele referitoare la încrederea în UE și sistemul juridic sunt probabil influențate și de opiniile despre corupție și campaniile anticorupție, teme care în ultimii ani nu s-au bucurat de prea multă simpatie în rândul  maghiarilor transilvăneni.

„Încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților”

Merită menționate și diferențele dintre România și Ungaria în privința încrederii în instituțiile politice alese (parlament, guvern și partidele politice), în sensul în care nivelul de încredere este mai scăzut în România decât în Ungaria. Maghiarii transilvăneni seamănă mai mult cu populația românească sub acest aspect. Astfel, doar 16% dintre maghiarii din Transilvania au încredere în parlament, 13% în guvern și 12% în partidele politice.

De regulă, încrederea în armată este mai redusă în cazul  minorităților, cu excepția vorbitorilor de suedeză din Finlanda, o minoritate foarte bine integrată, respectiv a musulmanilor din Bulgaria. Însă diferența cea mai mare dintre minoritate și majoritate se înregistrează în România. Aici, trebuie să menționăm că, armata este instituția care se bucură de cel mai înalt nivel de încredere în rândul românilor. Relația se inversează în cazul bisericii, adică de regulă încrederea în biserică este mai mare la minorități, excepțiile fiind din nou vorbitorii de suedeză din Finlanda și rusofonii din Lituania.

Diferențele par să fie mai mari în cazurile în care clivajul religios se suprapune cu cel etnic, cele două falii întărindu-și efectul în mod reciproc. Concret, diferența este cea mai mare în Macedonia de Nord și Bulgaria, unde avem de-a face cu minorități musulmane și o majoritate creștin ortodoxă, după care urmează Estonia și România, unde linia de demarcație dintre majoritate și minoritate este întărită de apartenența la creștinismul de tip occidental, respectiv oriental. Lituania pare însă a fi excepția, aceasta fiind similară cu Estonia și România din perspectiva clivajului religios, însă aici încrederea în biserică este puțin mai ridicată în rândul majorității.

EVS a conținut și o baterie de întrebări cu privire la apartenența la organizații, fiind enumerate 11 de tipuri specifice de organizații. Astfel, am analizat și apartenența la fiecare tip specific de organizație, însă cel mai important indicator utilizat de noi arată dacă o persoană este sau nu membră într-o organizație oarecare.

Calitatea de membru este mai răspândită printre maghiarii transilvăneni decât printre români sau maghiarii din Ungaria. Această pondere relativă mai mare se datorează în primul rând apartenenței la o organizație religioasă: 40% dintre respondenții maghiari spun că sunt membri într-o organizație de acest tip (probabil mai mulți au semnalat de fapt apartenența lor la o biserică), în comparație cu 21% dintre români și 17% dintre maghiarii din Ungaria.

Pe de altă parte, valorile caracteristice maghiarilor sunt semnificativ mai scăzute decât cele ale albanezilor din Macedonia de Nord și ale vorbitorilor de suedeză din Finlanda, unde o proporție mult mai mare sunt membri în organizații (59%, respectiv 85%). Însă, diferența cea mai mare raportată la majoritate se înregistrează în cazul comunității maghiare din România (22 de puncte procentuale). Trebuie să menționăm și faptul că, dintre toate minoritățile incluse în studiu, afilierea la organizații religioase este cea mai răspândită în cazul minorității maghiare (71%).

Interes și activitate politică și publică

Interesul maghiarilor pentru politică este relativ scăzut, 37% dintre respondenți afirmând că sunt interesați de politică. Această pondere este mai mare decât media pe țară (32%) însă se află mult sub media din Ungaria (46%), care la rândul ei este scăzută în raport cu o serie de state din Europa de Vest, de exemplu, Germania, Norvegia, Danemarca. În comparație cu alte minorități, maghiarii se situează undeva la mijloc, însă diferența (în favoarea minorității) față de populația majoritară este cea mai mare în cazul lor. În afară de maghiari, doar rusofonii din Lituania sunt mai interesați de politică decât populația majoritară, însă diferența este mai mică decât în cazul relației maghiari-români.

Respondenții au fost rugați să se plaseze pe o scală de la 1 la 10, reprezentând spectrul politic de la stânga la dreapta, după care au răspuns la o serie de întrebări privind dileme politice concrete, care însă se înscriu pe o dimensiune mai generală, ale cărei extremități pot fi descrise print-o poziție de individualism și neoliberalism la un capăt, respectiv de etatism la celălalt capăt. De exemplu, ponderea dezirabilă a proprietății private și de stat în economia țării, magnitudinea inițiativei individului și a statului, caracterul benefic sau nociv al competiției, o distribuție mai uniformă a veniturilor sau recompensarea meritelor individuale.

Maghiarii din Transilvania, mai la dreapta

Maghiarii din Transilvania se află mai la dreapta atât față de media din România cât și față de cea din Ungaria, cu o medie de 6,54 în comparație cu media de 5,85 a populației românești și 6,04 a populației Ungariei. De fapt, media înregistrată de maghiarii transilvăneni îi plasează în poziția cea mai de dreapta din toată regiunea postsocialistă, iar ponderea celor care au ales poziția 10 este mult mai substanțială decât valorile caracteristice în Ungaria sau România: 16% în comunitatea maghiară din Transilvania față de 11% în România și în Ungaria.

Doar respondenții din Albania au ales în proporție mai mare, respectiv 20%, această valoare extremă. Autopoziționarea pe valoarea 10 poate fi interpretată ca o atitudine de extremă dreaptă, însă trebuie evidențiat faptul că înțelesurile asociate cu axa stânga-dreapta variază de la o țară la alta și sunt foarte contextuale. Trebuie remarcată și ponderea foarte mare a celor care nu au reușit să se autoplaseze pe această scală în rândul maghiarilor transilvăneni, și anume 35%. Această valoare este apropiată de media din România (36%), dar de două ori mai mare decât cea din Ungaria (17%).

Mare parte dintre maghiarii din Transilvania se identifică cu dreapta (sau poziția individualistă-neoliberală) și în privința conținutului politic. Un procent de 64% dintre respondenți au marcat o valoare de la 7 la 10 la afirmația conform căreia „Șomerii ar trebui să accepte orice slujbă disponibilă sau să nu primească ajutorul de șomaj”. Afirmația conform căreia competiția este pozitivă a fost marcată la fel de 62% dintre respondenții maghiari din Transilvania cu scoruri de 7 sau mai mult.

Deși ponderea celor care au marcat valorile de la 7 la 10 pentru afirmațiile referitoare la răspunderea mai pronunțată a individului, respectiv la recompensarea efortului individual față de uniformizarea veniturilor este simțitor mai scăzută, orientarea neoliberal-individualistă are cei mai mulți susținători și la aceste afirmații, comparat cu atitudinile etatiste sau de stânga, respectiv cele centriste.

Atitudinile de stânga (adică punctajele de la 1 la 4) ating un nivel însemnat doar în cazul a două afirmații dintre cele cinci testate: 32% dintre respondenți cred că uniformizarea veniturilor ar fi mai importantă decât recunoașterea meritelor individuale, și 29% ar prefera ca statul să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Comparația cu Ungaria și România nu scoate în evidență niciun tipar clar.

În privința dreptului șomerilor de a refuza o slujbă, maghiarii din Transilvania adoptă a poziție mai pronunțat de dreapta decât românii sau maghiarii din Ungaria, cu o medie de 7,1 față de media de 6 pentru România și de 6,4 pentru Ungaria. La celelalte patru afirmații răspunsurile seamănă mai mult cu cele din Ungaria și sunt în medie mai moderat de dreapta decât răspunsurile din România, cu excepția afirmației referitoare la ponderea proprietății private în economie.

În gândirea politică a maghiarilor din Transilvania autopoziționarea pe axa stânga-dreapta se corelează doar parțial cu părerile asumate în privința afirmațiilor concrete proiectate pe axa etatism-neoliberalism. În privința atitudinilor față de recompensarea efortului individual (vs. o distribuție mai egalitară a resurselor), față de aprecierea competiției și față de ponderea proprietății de stat versus cea privată, distribuțiile observate nu sunt în concordanță cu distribuția pozițiilor ocupate pe axa stânga-dreapta, în sensul ca atitudinile concrete să devină mai de dreapta pe măsură ce ne deplasăm spre capătul din dreapta a axei de autoidentificare generală cu stânga-dreapta.

Doar în cazul atitudinii față de șomeri și față de răspunderea individuală vedem o distribuție  consistentă cu autopoziționarea stânga-dreapta. Însă, în privința ultimei teme, doar extrema dreaptă se diferențiază de restul eșantionului.

Democrație, drepturi și libertăți

Ordinea criteriilor considerate cele mai importante pentru democrație diferă de la un grup la altul. Pentru maghiarii din Transilvania egalitatea în drepturi pentru femei se află pe primul loc, 73,2% dintre respondenți consideră că este un aspect important al democrației. Pentru maghiarii din Ungaria, pe primele locuri se află alegerile libere (79,6%) și egalitatea în drepturi pentru femei (79%), iar pentru eșantionul românesc cel mai important criteriu al democrației este apărarea drepturilor cetățenești împotriva abuzurilor statului (75,2%).

Cele două criterii din urmă apar și la maghiarii transilvăneni pe locul doi și trei în topul celor mai importante caracteristici ale democrației, dar cu o medie semnificativ mai scăzută: 66,6% consideră că alegerile libere sunt importante și 51,5% consideră că drepturile cetățenești sunt importante într-o democrație. Impozitarea persoanelor bogate este considerată mai puțin importantă în rândul maghiarilor din Transilvania, decât pentru cei din Ungaria sau pentru români (40% dintre maghiarii transilvăneni consideră acesta un aspect important al democrației), însă obediența față de conducători este un criteriu mai important pentru maghiarii transilvăneni (39,7%) decât pentru români și pentru maghiarii din Ungaria.

Ponderea maghiarilor transilvăneni care consideră importante celelalte aspecte incluse în chestionar se prezintă în felul următor: 35,4% ajutorul de șomaj, 33,6% egalizarea veniturilor, 25,5% intervenția armatei sau 17,9% intervenția autorităților religioase  în conducerea statului. Este remarcabil faptul că foarte puțini respondenți din toate trei eșantioanele au considerat ca unele dintre criterii ar fi „împotriva democrației”, chiar și în cazul afirmațiilor cu iz autoritar, cum ar fi cele două din urmă. Aceste procentaje foarte scăzute rămân interesante chiar dacă operatorii de interviu au fost instruiți să nu citească această opțiune de răspuns.

Atitudinea faţă de camerele de supraveghere

Un procent de 81% dintre maghiarii transilvăneni acceptă ideea ca statul să poată utiliza camere de supraveghere pentru urmărirea cetățenilor în spațiul public, iar 18% ar autoriza statul să urmărească schimbul de informații prin e-mail sau internet. Doar 13,6% ar fi de acord ca statul să colecteze informații despre orice persoană care trăiește în România fără ca aceasta să știe. Din întregul bloc postsocialist, maghiarii din Transilvania sunt cei mai îngăduitori în privința utilizării camerelor video în spațiul public, în comparație cu 70,8% din populația Ungariei și 51% din cea a României care ar accepta această practică.

Urmărirea internetului și colectarea de informații, fără cunoștința persoanelor vizate, este acceptată de 23,8%, respectiv 18,1% din populația României. În Ungaria ponderile respective sunt de 14,2% și de 12,5%.

Europa și calitatea de european

În legătură cu Europa și UE, EVS a avut o întrebare despre extinderea Uniunii, dacă ea ar trebui continuată sau dacă UE s-a extins deja prea mult. Un alt set de întrebări s-a referit la criteriile considerate necesare pentru a fi considerat european.

Maghiarii din Transilvania cred că s-a mers prea departe cu extinderea UE (medie de 5,45 pe scala de 10 puncte). Atitudinea este mai puțin adversă decât cea din Ungaria (5,69), dar sensibil diferită de cea din România (4,21). Sunt foarte interesante opiniile maghiarilor transilvăneni despre criteriile apartenenței europene. Chestionarul a abordat patru asemenea criterii: să fii născut în Europa, să ai strămoși europeni, să fii creștin și să împărtășești cultura europeană. Diferențele dintre țările occidentale și cele estice sunt semnificative în toate cele patru dimensiuni menționate, fiind cele mai mari în privința rolului acordat religiei și cele mai mici în privința împărtășirii culturii europene.

Est-europenii tind să acorde mai multă importanță fiecărui element dintre cele patru în evaluarea calității de european a unei persoane. Însă, maghiarii din Transilvania se situează în partea superioară a spectrului chiar și în regiunea postsocialistă: 79,9% consideră că pentru a fi european trebuie să te naști în Europa, 77,4% cred că trebuie să fii descendent al unor persoane născute în Europa, 77,2% cred că trebuie să fii creștin. Pentru maghiarii transilvăneni criteriile acestea sunt mai importante decât pentru români sau pentru maghiarii din Ungaria.

Criteriul al patrulea, împărtășirea culturii europene, este o excepție. În privința acestuia maghiarii transilvăneni se situează undeva la mijlocul clasamentului format din țările postsocialiste. 84,8% cred că e important să împărtășești cultura europeană, față de 94,9% din populația Ungariei, populație care se plasează pe primul loc în Europa – fapt ce nu este surprinzător, date fiind practicile de comunicare ale guvernului ungar din ultimii ani.

A lupta pentru țară

La întrebarea „Dacă ar avea loc un război, ați lupta sau nu pentru țară?”, 43% dintre maghiarii transilvăneni au răspuns afirmativ, 41,5% negativ, iar restul sunt indeciși. În același timp, 46,7% dintre respondenții eșantionului reprezentativ pentru România sunt gata să lupte pentru țară, iar în Ungaria procentul este de 53%. Disponibilitatea de a lupta este în general mai redusă la minorități în comparație cu majoritatea, fără excepție. Totodată, ponderea indecișilor și a celor care refuză să răspundă este mare în rândul minorităților.

Totuși, observăm că diferența dintre maghiarii din Transilvania și români este mică, de fapt cea mai mică diferență măsurată în rândul minorităților din Europa cu care am putut realiza comparația. Profilul celor care sunt mai dispuși să lupte pentru țară: locuitorii Ținutului Secuiesc sau a regiunii formate din județele Bihor, Satu Mare și Sălaj, persoanele din mediul rural, care trăiesc în localități majoritar maghiare sau în care ponderea populației minoritare și majoritare este aproximativ egală, persoanele de vârstă medie și de religie reformată.

Cei mai puțin dispuși să lupte sunt locuitorii orașelor mari și ai localităților unde ponderea minorității maghiare e relativ scăzută, respondenții din Transilvania centrală, studenții, pensionarii și persoanele trecute de 55 de ani.

Ecologie și protecția mediului

Chestionarul a conținut o întrebare despre importanța relativă a protecției mediului, respectiv a creșterii economice și a locurilor de muncă, și o serie de întrebări legate de afirmații mai concrete privind protecția mediului. 71% dintre maghiarii din Transilvania sunt de acord că protejarea mediului este prioritară chiar dacă frânează ritmul de creștere economică și contribuie la pierderea unor locuri de muncă. Ponderea este de 68,9% pentru eșantionul din Ungaria și 49,7% în cel din România. Maghiarii din Transilvania par să se plaseze printre comunitățile cele mai preocupate de protecția mediului dintre societățile postsocialiste, dar și printre minoritățile mai importante ale Europei.

Dintre minorități, vorbitorii de suedeză din Finlanda sunt cealaltă minoritate mai preocupată de ecologie decât majoritatea din țară (89,9% vs. 74,1%), și singura „mai ecologistă” decât minoritatea maghiară din România. Se poate observa că atitudinea ecologistă este strâns legată de nivelul de educație și că ponderea ecologiștilor este mai mare printre studenți.

De asemenea, locuitorii orașelor mijlocii și ai localităților paritare sub aspectul ponderii relative minoritate-majoritate acordă o importanță mai ridicată protecției mediului, în timp ce maghiarii din localitățile în care ponderea lor este scăzută, și cei din mediul rural, sunt mai puțin preocupați de mediu, precum și inactivii și, într-o măsură mai mică, persoanele trecute de 55 de ani.

Distribuția răspunsurilor la celelalte afirmații legate de protecția mediului confirmă doar parțial imaginea favorabilă de ecologiști schițată mai sus pe baza primei întrebări. Este adevărat că 63% dintre maghiari ar cotiza o parte din venituri dacă ar fi convinși că fondurile ar fi utilizate pentru prevenirea poluării mediului, pondere ce depășește media națională de 58,4% și este mult mai mare decât cea din Ungaria de 41,6%. În mod similar, 63,5% dintre respondenți cred că are sens să facem ceva pentru protecția mediului chiar dacă alții nu fac acest lucru (valoarea pentru România este de doar 36,2%).

Pe de altă parte însă, 35,4% dintre maghiarii transilvăneni cred că există lucruri mai importante în viață decât protecția mediului (față de 28,4% în Ungaria și 31,6% în România), iar 40,5% sunt de acord cu afirmația conform căreia persoanele este dificil pentru oamenii de rând să contribuie la protecția mediului (valoarea pentru România fiind de 37,3%)”.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Atenție, șoferi! În județul Cluj se circulă în condiții specifice sezonului rece

Publicat

Consiliul Judeţean Cluj informează participanţii la trafic în legătură cu faptul că, în cursul dimineţii zilei de miercuri, 2 decembrie, pe raza judeţului Cluj nu există drumuri judeţene blocate sau închise traficului rutier. Pe mai multe sectoare de drum circulaţia se desfășoară în condiţii specifice sezonului rece, respectiv carosabil alunecos și porțiuni cu polei.
De asemenea, din cauza temperaturilor sub zero grade Celsius înregistrate în ultimele 24 de ore, mai multe drumuri judeţene au fost afectate de polei, traficul rutier fiind îngreunat.

Intervenții pe 47 de drumuri pe 1 decembrie

În acest context, pentru asigurarea unor condiţii optime de circulaţie, în cursul zilei de marți, 1 decembrie, s-a acţionat, inclusiv prin revizii, pe 47 de drumuri sau sectoare de drumuri judeţene situate pe raza zonelor Huedin, Gilău şi Gherla. Intervenția a fost realizată cu ajutorul a 19 utilaje.

22 drumuri județene dezăpezite cu 9 utilaje

Tot în aceste zone, în cursul nopţii şi al acestei dimineţi, s-a acţionat pe 22 de drumuri judeţene, cu 9 utilaje. În cadrul acestor acţiuni a fost folosită o cantitate însumată de 83,8 tone de material antiderapant, inclusiv sare.
Pe drumurile judeţene situate în zona Turda şi în zona de munte, în cursul zilei de marți s-a intervenit pe 10 drumuri judeţene, cu 5 utilaje. La această oră se acționează, inclusiv prin revizii, pe 10 drumuri judeţene, cu 5 utilaje
În cadrul acestor acţiuni a fost folosită o cantitate însumată de 120 de tone de material antiderapant, inclusiv sare.
Totodată, în cursul zilei de ieri, pe drumurile judeţene situate în zona Dej s-a intervenit pe 9 drumuri judeţene, cu un utilaj.
La această oră nu se impune intervenția pe niciun drum județean situat în această zonă. În cadrul acestor acţiuni nu a fost necesară folosirea de material antiderapant sau sare.
În continuare, se acţionează cu utilaje şi materiale antiderapante, inclusiv sare, pentru combaterea fenomenului de polei.
De asemenea, se efectuează revizii pe mai multe drumuri judeţene pentru verificarea stării părţii carosabile, urmând să se acţioneze în caz de necesitate.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Electric Castle – primul festival din România pe Netflix

Publicat

Într-un an în care piața evenimentelor a fost marcată doar de amânări, anulări și planuri neîmplinite, Electric Castle devine primul festival din România cu un documentar prezent pe Netflix, cea mai importantă platformă de streaming din lume.

 Subiectul documentarului

Filmat și lansat imediat după perioada de carantină care a blocat toate evenimentele programate, documentarul Festival – A Concert for No One. A concert for Everyone reunește trei dintre cele mai cunoscute trupe românești ale momentului, într-o experiență muzicală inedită.

Subcarpați, Vița de Vie și Golan susțin, la castelul Banffy, din Bonțida, un concert fără public, fizic, prezent, dar pentru sutele de mii de fani ai festivalului ce ar fi trebuit să-i vadă live, în acele zile, la cea de-a 8-a ediție a Electric Castle.

Artiștii cântă, improvizează și vorbesc despre experiența personală a izolării, ce i-a obligat să stea departe de scenă.

Festival este, înainte de toate, un mesaj de speranță pe care Electric Castle îl transmite către comunitatea sa: distanțarea este doar o sursă de reinventare a actului artistic, creativitatea este mai puternică decât izolarea, iar muzica nu se oprește decât atunci când dispare pasiunea.

Declarația Renatei Roca-Rozenberg, PR Manager Electric Castle

„La 6 luni de la lansare, cuvintele și muzica artiștilor sunt mai actuale ca oricând, astfel că prezența documentarului în selecția Netflix ne ajută să le transmitem unui public mult mai larg.

Cu acest produs muzical inedit ne dorim să atragem alături de noi o susținere puternică pentru artiștii români.

E suficient să asculți sesiunea de improvizație de la final, când trei trupe, din trei registre muzicale diferite își reunesc ideile pentru a crea ceva unic, și înțelegi câte resurse încă neexplorate avem în muzica românească”, a afirmat oficialul festivalului.

Detaliile proiectului EC Creative Camp

Tocmai pentru a crea un spațiu care să asigure o continuitate în creația muzicală românească, Electric Castle a inițiat, pe parcursul verii, proiectul EC Creative Camp.

Timp de două luni, artiști români din genuri și nivele de notorietate diferite au fost invitați în tabăra de creație de la Tuzla.

Aici, li s-a pus la dispoziție spațiul și logistica necesare pentru a putea compune, împreună sau individual, de a schimba idei și de a avea acces la alte zone artistice ce îi pot îmbogăți. Rezultatul? Foarte multă muzică bună care se  va regăsi, în curând, într-o colecție de discuri de vynil unicat.

Filmul va fi disponibil din 1 decembrie

Festival este disponibil, începând cu data de 1 decembrie, pentru toți abonații Netflix din România. Până la o viitoare ediție pentru care mii de fani și-au achiziționat deja abonamente, Electric Castle pregătește noi proiecte ce vor fi lansate începând cu luna ianuarie 2021.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Medalii pentru sportivii clujeni la Campionatele Naționale de Haltere. Sportivul Adrian Perșa de la Clubul ACS The Box continuă să impresioneze și la Seniori

Publicat

ACS The Box Cluj-Napoca, reprezentat de atletul Adrian Perșa, a câștigat încă 3 medalii de bronz, la Campionatele Naționale de Haltere pentru Seniori. Competiția a avut loc în perioada 24-27 Noiembrie 2020.

Îndrumat de Gabriel Sîncrăian, Adrian a revenit la Bascov după ce, în urmă cu doar câteva săptămâni, cucerise titlul de vice-campion național la juniori.

De data aceasta, a concurat cu cei peste 60 de sportivi din întreaga țară, înscriși în competiția de Seniori. Adrian Perșa continuă, astfel, parcursul surprinzător la primele sale participări în cadrul competițiilor oficiale.

9 medalii la Campionatele Naționale de Haltere pentru sportivii clubului ACS The Box

Deși anul acesta condițiile de pregătire au fost mai dificile, sportivii de la proaspătul club clujean ACS The Box au reușit să participe și să obțină rezultate remarcabile la Campionatele Naționale de Haltere.

Aceștia au adunat un total de 9 medalii și continuă pregătirile pentru anul viitor, când speră ca lucrurile să revină la normal, pentru a participa la cât mai multe concursuri.

Rezultatele lui Adrian Perșa

  • Campionatul Național de Haltere Seniori desfășurat la Bascov 24-27 Noiembrie 2020
    • Reprezentanți: Adrian Perșa – categoria 89 kg
    • Rezultate:
      • Medalie Bronz la Smuls (126 kg)
      • Medalie Bronz la Aruncat (151 Kg)
      • Medalie Bronz la Total (277 kg)

ACS The Box

ACS The Box luat naștere din dorința noastră de a apropia copiii și adolescenții de sport, ajutându-i în acest mediu să se dezvolte, atât din punct de vedere fizic, cât și mental.

Am simțit pe propria pielea ce înseamnă să crești fără componenta sportivă în viața de zi cu zi, motiv pentru care ne dorim să schimbăm acest aspect într-o societate care apreciază din ce în ce mai puțin activitatea fizică în rândul copiiilor.

Vrem să aducem un suflu nou în sportul de performanță dedicat tinerilor, cu o abordare bazată pe educație, respect reciproc și o comunitate cu valori pozitive, caracterizată de o dorință constantă pentru progres.

Prin acest mod ne-am propus să reînviem o disciplină sportivă cu rezultate importante pentru România în trecut: Halterele. Punem foarte mare accent pe munca în echipă și, totodată, pe valoarea individuală a fiecărui membru The Box.

Tocmai din această cauză am ales să lucrăm cu persoane cu mare experiență, care își doresc constant să devină mai buni. Fără îndrumările lui Gabi, aceste performanțe nu ar fi fost posibile.

Declarația antrenorului Gabriel Sîncrăian

„Pentru primul an, am mers mai bine decât mă așteptam. La început, mă gândeam că vor fi 3 medalii la Juniori, dar am depășit cu mult.

Am luat 9 medalii în total, printre care 3 de bronz la Seniori – cea mai mare competiție națională. În ceea ce privește concursurile viitoare, așteptăm să vedem cum va evolua pandemia. În funcție de asta ne putem seta obiectivele”, a afirmat fostul halterofil.

Ce spune Adrian Perșa?

„A fost o experiență tare faină! Senzația din warm-up room nu se compară deloc cu adrenalina de pe podium, unde efectiv ai senzația că bara e mult mai ușoară. M-am simțit bine, chiar dacă au fost și câteva rateuri.

Ca primă experiență, a fost super! Planul pe anul viitor e să mă descurc mai bine și să ridic o țâră ștafeta față de anul ăsta”, a afirmat sportivul.

Campionii de la The Box tocmai au inaugurat noua sală de antrenamente din cadrul Bazei Sportive Unirea, unde vă așteapă la un antrenament împreună!

Citește mai departe

ACTUALITATE

Americanii au în lucru un spray nazal anti-Covid. El va putea proteja până la 6 luni

Publicat

Compania americană Regeneron Pharmaceuticals, împreună cu cercetători de la Universitatea din Pennsylvania încearcă să dezvolte un spray nazal care să protejeze de COVID-19, scrie AFP, citată de Agerpres.

Tehnologia se bazează pe principiul terapiei genice, introducând prin nas şi gât material genetic în anumite celule care ca răspuns să producă anticorpi puternici pentru a împiedica contaminarea cu noul coronavirus.

„Avantajul acestei abordări este că nu trebuie să aveţi un sistem imunitar competent pentru a fi eficientă”, a declarat profesorul James Wilson, responsabil de proiect pentru Universitatea din Pennsylvania.

Metoda ar putea proteja împotriva noului coronavirus circa şase luni pentru o singură doză şi poate veni în completarea viitoarelor vaccinuri. Deocamdată, acesta a fost testat doar pe animale.

Administraţia Americană pentru Medicamente (FDA) a emis recent o autorizaţie de utilizare de urgenţă pentru terapia cu anticorpi anti-COVID-19 a companiei Regeneron Pharmaceuticals, un tratament experimental administrat preşedintelui american Donald Trump.

Cercetătorii speră ca spray-ul va obliga celulele nazale atinse să producă anticorpi ai Regeneron şi să blocheze astfel orice contaminare cu SARS-CoV-2 pe căile respiratorii.

Pe de altă parte, efectele secundare ar putea fi mai mici decât în cazul vaccinurilor pe punctul de a fi aprobate.

Universitatea din Pennsylvania şi Regeneron Pharmaceuticals prevăd să încheie testele până în ianuarie înainte de a solicita FDA unda verde pentru testele pe om.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate