Dezlegarea Câșlegilor, tradiția care anunța începutul perioadei nunților, sărbătorită în Ajunul Bobotezei

În lumea satului tradițional din Transilvania, Ajunul Bobotezei marca un moment de mare importanță: „dezlegarea Câșlegilor” – începutul unei perioade propice pentru nunți.

În vechime, în Ajunul Bobotezei, grupuri de feciori sau chiar „ceata feciorilor” colindau pe ulițele satului. Intrau în curți și în case și anunțau „dezlegarea Câșlegilor”, adică începerea perioadei nunților. Astfel, ei spuneau întregii comunități:

„Slobozim Câșlegile,

Să mărităm fetele,

Umblați, feciori,

Să vină pețitori”, după cum aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

În lumea satului, prin „câșlegi” se înțelegea perioada dintre două posturi, în care se mănâncă de dulce (câșlegile de iarnă – perioada ce ține de la sărbătorile de iarnă, până la începutul Postului Mare).

Cum se legau relațiile dintre tineri?

În trecut, cele mai multe nunți se organizau în „câșlegile de iarnă”, care începeau după sărbătorile de Crăciun și se încheiau înaintea Postului Mare. Tinerii se întâlneau în șezători, organizate pe parcursul iernii, unde se cunoșteau și se legau primele sentimente.

„Mai demult, în satele din Transilvania, în acest timp se făceau cele mai multe nunți. În primul rând, fetele și feciorii se întâlneau și se cunoșteau în șezătoare, care debuta la începutul postului Crăciunului și continua în câșlegi, până aproape de primăvară. Aici, feciorii veneau seară de seară și își puneau fiecare ochii pe fata care era mai frumoasă sau mai harnică. Dacă și fata îndrăgea feciorul, urma pețitul și apoi nunta”, se arată pe pagina Tradiții clujene.

Astăzi, aceste tradiții, deși mai rar practicate, rămân o amintire vie a modului în care comunitățile rurale celebrau viața, iubirea și continuitatea.

FOTO: Fotografie realizată în 1948 – de la stânga la dreapta: Pop Marioara, Orban Gavriș și sora lui, Orban Sabina – tineri din Orman/Arhiva CJCPCT Cluj