Deochiul. Ritualuri în satul clujean de altădată. Descântecele trebuiau ,,furate” ca să aibă efect: “Tu, bubă de nouă feluri”

De multe ori, atunci când mergeau în șezătoare, la clacă sau la alte evenimente din viața satului, unele fete se deocheau.

Dacă se întâmpla acest lucru, descântecele aveau darul de a înlătura efectele negative ale deochiului. Dar acestea erau cunoscute de foarte puţine femei din sat, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Descântecele trebuiau ,,furate” ca să aibă efect

Acest lucru se întâmpla și pentru că descântecele se spuneau abia şoptit și cu greu puteau fi reţinute şi reproduse. Totodată, descântecele trebuiau ,,furate”, altfel se credea că nu aveau efect.

Se spunea că privirea pătrunzătoare a cuiva poate deochea. Putea fi deocheat şi cel frumos, dar şi cel urât, deopotrivă, se arată în volumul „Cultura tradițională din județul Cluj – Valea Arieșului”, apărut în anul 2019 la editura „Tradiții Clujene” a CJCPCT Cluj.

Ritualuri de “deochi” în satul clujean de altădată

Înainte de a descânta, se făcea semnul crucii asupra unei căni cu apă neîncepută, dusă de acasă de cineva din familie.

Cum se descânta:

“Ieși deochi dintre ochi
Că te-ajunge-o vacă neagră
Și te țâpă într-o mare,
Acolo să coci
cum coace spuma la soare!
Eu te-oi soroci cu Tatăl și cu Fiul
Și cu cei doisprezece apostoli,
(se spunea numele celui deocheat…)
să rămână curat
Ca argintul strecurat.
Tu, buba bubelor,
Tu, mama ciumelor,
Tu, bubă de nouă feluri,
Să ieși din culcușul ochilor,
Din fața obrajilor,
Din dinți și din măsele!
Eu te-oi soroci, de-aici îi pieri,
La (…) nu ti-i întruna,
În mare ti-i îneca. Ptiu, ptiu, ptiu.”

Din apa descântată se beau trei înghiţituri mici

În apa descântată se aruncau cărbuni aprinși. “Dacă stăteau culcați pe funcul cănii, însemna că ai fost deocheat de femeie, dacă rămâneau deasupra, cei care te-au deocheat erau bărbați”, se credea în localitatea clujeană Luna, atată speciliștii clujeni de la CJCPCT.

Din apa descântată cel deocheat trebuia să bea trei înghiţituri mici. Apoi, cu degetele înmuiate în apă, i se făcea celui deochiat semnul crucii pe frunte şi în dreptul inimii. Apa era apoi aruncată pe țâțâna ușii și se rosteau cuvintele “Cât a sta apa în sus, atâta să steie deochiul pe (se spunea numele celui deocheat).”

Măsuri de “precauție” împotriva deochiului

Specialiștii clujeni mai arată că, pentru a nu fi deocheat se luau şi măsuri de precauţie.

“Fetele mai slabe din fire purtau un căţel de usturoi în sân, sau își puneau sare în încălțăminte. Dacă deochiul putea fi transmis prin privire, daturile şi făcăturile se datorau unor practici cunoscute numai de anumite persoane şi se considerau a fi deosebit de periculoase”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Ce este deochiul

Deochiul este o superstiție care spune că anumite persoane, în special copiii și lăuzele, pot fi “vătămate” printr-o privire admirativă sau invidioasă. Pot fi deocheate și plante sau animale domestice.

Deochiul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră la om, veștejire la plante, “tânjeală” la animale. Deochiul poate fi involuntar sau intenționat, însă efectele sunt identice și proporționale cu puterea invidiei sau admirației.

Foto: CJCPCT Cluj