În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, arată analiza CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Numărul companiilor de impact intrate în insolvență rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, procent similar înregistrat și în anul 2021.

· Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în 2022, din care doar 67 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro.

· Peste 13.000 de companii care însumează peste 93.5 miliarde euro cifra de afaceri și peste 710 mii angajați, sunt restructurabile sau în insolvență iminentă

· Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare rămân cele mai afectate domenii în 2022. Companiile din aceste domenii reprezintă peste 60% din numărul total al firmelor intrate în insolvență în 2022.

· București, Bihor și Cluj sunt regiunile cu cele mai multe insolvențe

„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide și eficiente, constatăm o menținere a inerției în ceea ce privește companiile în dificultate. Deși în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislația noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecția legii insolvenței, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voința proprie” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Paul Dieter Cîrlănaru

Studiul companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022 arată că 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecința fiind creșterea disproporționată a volumului datoriilor pentru a menține activitatea. Amânarea însă diminuează șansele de redresare. Anul trecut s-a înregistrat o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței prin aplicarea facilităților fiscale puse la dispoziția companiilor. Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.

„Cifrele actuale sunt un rezultat al măsurilor fiscale aplicate în ultima perioadă ca răspuns la dificultățile economice și se manifestă printr-o creștere a nivelului datoriilor globale în toate segmentele – public, privat și casnic. Doar o inversare a acestui trend ar conduce la luarea unor măsuri de tratare activă a dificultăților prin care trec companiile de impact. Iar efectul se va vedea în sănătatea companiilor și a economiei noastre”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru.

„Vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015”

După doi ani de scăderi ale insolvențelor la nivel global, cele mai recente cifre confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenței. Cu cât soluțiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât șansele de revenire scad.

Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvențe au venit cu un decalaj de câțiva ani față de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit față de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să își revină mult mai ușor.

Mediul de business poate beneficia de proceduri clare, eficiente, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar în același timp, creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.

Despre CITR

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața insolvenței și peste 1100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR administrează anual un patrimoniu de 1 miliard de euro și distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact. CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viața unei companii, cu scopul de a crea un impact pozitiv în economie.

O firmă de curierat din București trage un semnal de alarmă legat de modul de înșelăciune căruia i-a căzut victimă unul dintre angajații săi. Este vorba de un curier care a fost plătit cu bani falși, de jucărie, strecurați între câteva bancnote reale.

„Curiera Transport Solutions anunță că ieri 31 ianuarie unul dintre curierii aflați pe traseu a fost plătit cu bani de jucărie. Bancnotele false au fost inserate printre cele autentice. Banii falși imită foarte bine materialul din care sunt confecționate bancnotele originale, fiind aproape identice, aspect care a făcut imposibilă depistarea la încasarea ramburs.

Astfel de acțiuni sunt regretabile și de netolerat. Curiera Transport Solutions cooperează deja cu organele abilitate și ne dorim pe această cale să îi avertizăm și pe ceilalți furnizori de servicii de curierat de incident pentru a spori atenția în cazul colectărilor de tip ramburs”, a transmis compania.

Leul a revenit pe aprecierea față de euro în prima zi din februarie, recuperând astfel o parte din pierderile de marți, apărute după creșterea cererii comerciale.

Cursul euro a scăzut de la 4,9221 la 4,9148 lei, într-o ședință în care cotațiile au scăzut de la 4,921 lei, la deschidere, până la 4,912 lei, înainte de anunțarea mediei de către BNR.

Leul va fi fi protejat în următoarele luni de majorarea rezervei valutare a BNR la un nivel record de 50,202 miliarde euro, după ce în conturile sale au intrat 4,754 miliarde euro, mare parte fiind formată din împrumuturile făcute în ianuarie de Trezorerie. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2023 au fost de 56,067 miliarde euro

Suma se va majora și în februarie după ce Finanțele s-au împrumutat la sfârșitul lui ianuarie cu încă 2 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, ceea ce a făcut ca doar în prima lună din 2023 necesarul brut de finanțare al României să fie acoperit la finalul lunii ianuarie în proporție de 31% din necesarul brut de finanțare pentru întregul an.

„Indicele ROBOR la trei luni a coborât”

În piața monetară, dobânzile interbancare și-au temperat evoluția descendentă, în condițiile în care băncile se află în plină perioadă de formare a rezervelor minime obligatorii.

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât miercuri de la 7,19 la 7,18%, minim al ultimei jumătăți de an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,52%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 7,86 la 7,89%.

Scăderea inflației din zona euro în ianuarie la 8,5%, minimul ultimelor opt luni, față de 9,2% în decembrie, a permis speculatorilor să-și marcheze profiturile după aprecierea de marți până la 1,0802 dolari. În ziua în care se va anunța dobânda de politică monetară din Statele Unite, cotațiile euro au crescut la 1,0852 – 1,0897 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,5466 la 4,5152 lei.

Prudența arătată de piețe înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a Fed a majorat plasamentele în moneda elvețiană, considerată drept un activ sigur, iar euro a scăzut la 0.995 – 0,998 franci/euro astfel că media a crescut la 4,9264 lei.

După episodul apreciativ de marți, cursul lirei sterline a scăzut la 5,5638 lei.

Creșterea metalului galben la 1.921 – 1.930 dolari/uncie a suplinit deprecierea monedei americane iar prețul gramului de aur a urcat la 279,6982 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 390,13 forinți/euro iar cea poloneză a continuat să se aprecieze până la 4,7080 zloți/euro.

Bitcoin se consolida în jurul pragului de 23.000 dolari și fluctua între 22.942 și 23.172 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 1.568 – 1.592 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Luni, 6 februarie a.c., ora 15.00, la Club Zipp It de pe Calea Moților nr. 147 (stația CTP de la USAMV), scriitorul clujean Sorin Grecu își va lansa cel mai nou volum de poezie, al unsprezecelea (și al nouăsprezecelea din carieră), „Coborârea în lumină”, Ed. DOTA, eveniment ce coincide cu împlinirea de către autor a vârstei de 61 de ani.

Despre personalitatea lui Sorin Grecu și despre creația sa vor vorbi scriitorii Valeria Bilț, Ion Cristofor, Adrian Țion, Ioan-Pavel Azap, cunoscutul solist de muzică ușoară Alin Oprea (“Talisman”), iar actorul Lucian Tănase – editorul cărții, directorul Editurii DOTA – va recita câteva poeme din recenta apariție editorială. Menționăm, de asemenea, coperta și ilustrațiile volumului au fost realizate de artistul plastic Adrian Grecu.

Din prefața cărții, semnată de renumitul poet clujean Ion Cristofor, desprindem următoarele aprecieri: “Poemele din Coborârea în lumină (2023) sunt explorări metodice ale coșmarului cotidian, radiografii halucinante ale unui spațiu kafkian prin care poetul rătăcește ca un damnat. Aventura poetului, această “apocalipsă a sinelui”, începe mereu în realitatea imediată, în derizoriul sufocant al concretului. Discursul liric e sistematic desolemnizat, Sorin Grecu refuzând cu consecvență stilul abstract, ermetizant, impersonal.

Poetul clujean privilegiază un limbaj direct, provocator, dotat cu o anume brutalitate a expresiei (“cuvintele-ți – odinioară tăioase de brici”). Dintre numeroasele poeme antologice ale cărții cităm aici doar un enigmatic poem de dragoste, intitulat Cerneală simpatică, în care putem descoperi și o ars poetica a autorului:“Acum înțeleg / cerneala mea a scris scrie / mai mult în clipe secrete / uneori cu sânge / de cele mai multe ori cu sentimente / bine de tot aglutinate /da-n schimb / tu ești simpática / îți place să mă rușinezi / să mă legi fără fasoane / de mărunțișuri / de lucruri / de tine / mișuni până la exasperare / prin galeriile aflate în paragină / cu toate chestiile tale femeiești / sfidătoare / viața ta prin moartea subsemnatului / un tren de mare viteză / căldura / fără de care orice cuvânt zace indescifrabil.”

Prin acest nou volum, Sorin Grecu se dovedește o personalitate profundă și originală, de mare anvergură, o voce reprezentativă a liricii actuale.”