EVENIMENT
De la sănătate la job. Schimbările prin care trece Nastya, refugiată la Cluj: Aici am mai multe oportunități decât în orașul meu

Asociația Cluj24 și Fundația Comunitară Cluj, cu sprijinul OXFAM, lansează de la 1 iunie campania ”Cluj pentru Ucraina”, al cărei scop este prezentarea refugiaților ucraineni stabiliți în județul nostru prin articole în limbile română și ucraineană
Nastya e o tânără ucraineancă ce a ajuns în Cluj-Napoca în data de 9 martie împreună cu sora și nepoata ei, în vârstă de 5 ani.
„A fost greu să decid încotro să merg pentru că nu am mai fost niciodată în România și, practic, nu știam nimic despre țară. Dar pe 7 martie am găsit numărul de telefon al unei fete care era dornică să ajute. Tot ce știam era că trăiește în România și că vorbește rusă, fiindcă s-a născut în Republica Moldova.
Am sunat-o și am întrebat-o dacă ne poate îndruma, să vedem unde am putea merge, iar ea ne-a zis că stă în Cluj, că e un oraș bun și că dacă vin și eu aici, mă poate ajuta cu mai multe. Asta am și făcut, a fost foarte spontan.
Îmi place mult orașul, atmosfera lui, dar și oamenii care locuiesc aici. E calm, sigur și confortabil”, povestește Nastya, pentru Cluj24.
Pe tărâm necunoscut: „Am început să mă îmbolnăvesc des. Nu știam cum aș putea să-mi recapăt puterea”
Procesul de adaptare a fost dificil.
„Pe fondul conflictului, am devenit stresată, imunitatea mea a scăzut și am început să mă îmbolnăvesc des, am mers la spital de mai multe ori. A fost greu pentru că nu știam cum aș putea să-mi recapăt puterea.
În timp, după ce m-am angajat, am cunoscut mai multă lume și am început să explorez locul, lucrurile au devenit mai ușor de gestionat. Dar, ca să fiu sinceră, încă nu mă simt maxim de confortabilă aici, din cauza faptului că rudele și prietenii mei sunt departe și că mai există bariere lingvistice din când în când.
Totuși, circumstanțele m-au făcut să mă adaptez rapid cu engleza, căci atunci când am ajuns, nivelul meu era zero, dar acum pot comunica fluent cu oamenii, iar faptul că nu știu româna nu este o problemă așa mare, fiindcă mulți se descurcă, la rândul lor, în engleză”, descrie Nastya.
Situația de acasă: „Sunt foarte îngrijorată pentru civili”
Din fericire pentru locuitori, orașul din care provine, Herson, nu a fost la fel de afectat precum Nikolaev sau Mariupol, fiind distruse mai puține clădiri, potrivit spuselor sale.
„Problema este că rușii au alte planuri cu orașul nostru. Au văzut că are potențial și încearcă să subjuge populația. Sper ca armata ucraineană să ne câștige înapoi orașul, dar sunt foarte îngrijorată pentru civili, nu merită să sufere din cauza asta”, notează ea.
În Ucraina ducea o viață obișnuită.
„Mă împărțeam între muncă, prieteni și hobby-uri. Am lucrat la un amanet timp de 5 ani, nu a fost jobul visurilor mele, dar aveam un venit stabil. Aici, la Cluj, am mai multe oportunități decât în orașul meu, pentru că Herson un oraș mic, unde e greu să-ți construiești o carieră”, susține Nastya.
Slabe șanse de comunicare cu familia și prietenii: „Încerc să nu-i întreb prea des cum sunt pentru că și ei știu că sunt în pericol”
Încearcă să păstreze legătura cu părinții care au rămas în Herson, dar cum orașul e complet ocupat de ruși, ucrainenii sunt privați de mijloacele de comunicare, internet și alte asemenea, după cum a descris tânăra.
„Mama încearcă să găsească modalități prin care să mă contacteze, dar rar reușim să vorbim. Practic, toți prietenii mei s-au mutat fie în țări străine, fie în alte orașe din Ucraina.
Încerc să nu-i întreb prea des cum sunt pentru că și ei știu că sunt în pericol. Încearcă să ducă o viață cât mai aproape de parametri normali, iar eu îi susțin atât cât pot”, adaugă ucraineanca.
Viața la Cluj: „Engleza mea nu e atât de bună, dar actualul șef mi-a dat o șansă”
Când a ajuns în Cluj-Napoca, a început să posteze pe diferite grupuri de Facebook că are nevoie de un job, în prezent fiind angajată ca livrator la HomeMade Pizza.
„Engleza mea nu este atât de bună, dar actualul șef a văzut anunțul meu și mi-a dat o șansă. Îi sunt extrem de recunoscătoare pentru acest lucru, mai ales că sunt înconjurată de oameni buni și îmi place locul de muncă”, împărtășește Nastya.
Pe lângă lucru, participă la cursuri de engleză, uneori se plimbă cu rolele, dar cel mai des, își petrece timpul liber alături de sora și nepoata ei.
„Chiar aș vrea să am un stil de viață mai activ, să mă plimb mai mult, dar nu prea am cu cine. Voi încerca să îmi fac mai mulți prieteni, deși sunt momente în care nu mă simt în stare. Vreau să fie oamenii mei aici, e greu de explicat”, mai spune ea.
Speranțe pentru viitor: „Situația m-a făcut să înțeleg că nu e atât de înfricoșător să începi lucruri noi și că vreau să învăț mai multe”
Mai mult de atât, își dorește ca războiul să ia sfârșit, ca orașul său să fie eliberat de forțele ocupante și ca toți să fie în viață și sănătoși.
„Vreau să mă întorc acasă, vreau să petrec timp cu părinții, dar desigur că mă frământă și gândul să rămân aici sau să plec în altă parte. Situația m-a făcut să înțeleg că nu e atât de înfricoșător să începi lucruri noi și că vreau să învăț mai multe, să-mi găsesc o meserie care să-mi placă, dar care să mă ajute, de asemenea, să trăiesc liniștită.
Avem o singură viață și cred că mereu trebuie să încercăm tot ce ne stă în putință pentru a fi fericiți și a trăi după bunul plac”, conchide Nastya.
*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** ***
Від здоров’я до роботи. Зміни, які переживає Настя, біженка в Клужі: у мене більше можливостей тут, ніж у моєму місті
«Було важко вирішити, куди поїхати, тому що я ніколи раніше не була в Румунії і практично нічого не знала про цю країну. Але 7 березня я знайшла телефон дівчини, яка дуже хотіла допомогти. Я знала лише те, що вона живе в Румунії і говорить російською, тому що народився в Республіці Молдова.
Я зателефонувала їй і запитала, чи може вона допомогти нам, давайте подивимося, куди ми можемо піти, і вона сказала нам, що живе в Клужі, що це гарне місто, і якщо я теж сюди приїду, вона може допомогти мені ще більше. Це те, що я зробила, це було дуже спонтанно.
Мені дуже подобається місто, його атмосфера, а також люди, які тут живуть. Тут спокійно, безпечно і комфортно», – розповідає Настя для Cluj24.
У невідомому краю: «Я почала часто хворіти. Я не знала, як відновити свої сили”
Процес адаптації був важким.
«На тлі конфлікту у мене стався стрес, знизився імунітет і я почаla часто хворіти, кілька разів лягla у лікарню. Це було важко, тому що я не знаla, як відновити свої сили.
З часом, після того, як я почала працювати, познайомилася з більшою кількістю людей і почала досліджувати це місце, усе стало легше керувати. Але, чесно кажучи, я все одно почуваюся тут не дуже комфортно, тому що мої родичі та друзі далеко, і час від часу все ще виникають мовні бар’єри.
Ситуація вдома: «Дуже переживаю за цивільних»
На щастя для мешканців, ії рідне місто Херсон не постраждало так сильно, як Миколаїв чи Маріуполь, за ії словами, було зруйновано менше будівель.
«Проблема в тому, що у росіян інші плани щодо нашого міста. Вони побачили в цьому потенціал і намагаються підкорити собі населення. Я сподіваюся, що українська армія відвоює наше місто, але я дуже переживаю за мирних жителів, вони не заслуговують через це страждати», – зазначає вона.
В Україні віла звичайне життя.
«Я розривалася між роботою, друзями та хобі. Я працювала в ломбарді 5 років, це не була робота моєї мрії, але мала постійний заробіток. Тут, у Клужі, у мене більше можливостей, ніж у моєму місті, тому що Херсон – маленьке місто, в якому складно будувати кар’єру», – каже Настя.
Погане спілкування з сім’єю та друзями: «Я намагаюся не запитувати їх надто часто, як я почуваюся, тому що вони знають, що вони у небезпеці»
Вона намагається підтримувати зв’язок зі своїми батьками, які залишилися в Херсоні, але оскільки місто повністю окуповане росіянами, українці позбавлені засобів зв’язку, Інтернету тощо, як розповідає молода жінка.
«Моя мама намагається знайти способи зв’язатися зі мною, але ми рідко спілкуємося. Практично всі мої друзі переїхали або за кордон, або в інші міста України.
Я намагаюся не запитувати їх занадто часто, як вони, тому що вони знають, що їм теж загрожує небезпека. Вони намагаються вести життя, максимально наближене до нормальних параметрів, і я їх підтримую, як можу», – додає українка.
Життя в Клужі: «Мій англійській не дуже хороший, але нинішній бос дав мені шанс»
Коли вона приїхала в Клуж-Напоку, вона почала публікувати в різних групах Facebook повідомлення про те, що їй потрібна робота, зараз вона працює рознощиком у HomeMade Pizza.
«Моя англійська не дуже хороша, але нинішній бос побачив мою рекламу і дав мені шанс. Я йому за це надзвичайно вдячна, тим паче, що я оточена хорошими людьми і мені подобається моя робота», – ділиться Настя.
Окрім роботи, вона відвідує уроки англійської мови, іноді катається на роликах, але найчастіше вільний час проводить із сестрою та племінницею.
«Мені б дуже хотілося вести більш активний спосіб життя, більше гуляти, але мені насправді нема з ким піти. Я намагатимусь заводити більше друзів, хоча бувають моменти, коли мені це не до цього. Я хочу, щоб мої люди були тут, це важко пояснити”, – каже вона.
Надії на майбутнє: «Ситуація дала мені зрозуміти, що починати щось нове не так страшно і я хочу вчитися більше»
Більше того, вона бажає, щоб закінчилася війна, щоб ії місто було звільнено від окупантів і щоб усі були живі та здорові.
«Я хочу повернутися додому, я хочу провести час з батьками, але, звичайно, я також хвилююся, чи залишитися тут чи поїхати кудись ще. Ситуація дала мені зрозуміти, що не так страшно починати щось нове, і що я хочу більше вчитися, знайти роботу, яка мені подобається, але яка допомагає мені жити спокійно.
Життя у нас одне, і я вважаю, що ми завжди повинні намагатися бути щасливими і жити так, як нам заманеться», – підсумовує Настя.
(Un proiect al Asociației Cluj24 și Fundației Comunitare Cluj, susținut de OXFAM)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


După apusul soarelui din a doua sâmbătă a lunii aprilie, Martorii lui Iehova de pe tot globul au comemorat moartea lui Isus Cristos, eveniment anual care în Biblie este denumit „Cina Domnului”. În anii precedenți, la această sărbătoare creștină s-a înregistrat o prezență globală de circa 20 de milioane de persoane.
În România, la Comemorarea din 2024 au fost prezente peste 83 000 de persoane, dintre care doar circa 40 000 Martori ai lui Iehova.
„În fiecare an, milioane de Martori ai lui Iehova își invită semenii să își amintească împreună cu ei ultimele zile din viața lui Isus Cristos pe pământ și, în special, lucrurile pe care le-a făcut și le-a spus în ultima sa noapte de viață, înainte de fi judecat în mod ilegal, condamnat pentru o infracțiune pe care nu o comisese, flagelat și ulteriorucis asemenea unui tâlhar. Pentru creștini, acesta este cel mai important eveniment al tuturor timpurilor. Iar discursul biblic din această seară a subliniat importanța morții lui Isus pentru fiecare om de pe pământ”, a declarat Ionuț Moraru, purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova din România.
4000 de clujeni la Comemorare
În Cluj, Comemorarea morții lui Isus Cristos a avut loc în 18 locuri:inclusiv în săli ale Regatului și săli de conferințe închiriate. Evenimentul s-a desfășurat în diverse locații, cum ar fi Sala Regatului din Strada Porumbeilor, nr. 8-10 și Sala Regatului din Strada Viilor, nr. 54A, precum și în săli de conferințe închiriate, cum ar fi Sala de Conferințe de la stadionul Cluj Arena și Sala de Conferințe ”The Office”.
În total, la aceste eveniment au asistat peste 4.000 de persoane din Cluj și din împrejurimi.
Programul spiritual a început cu o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu și o rugăciune. Apoi, a fost prezentat discursul cu titlul „Să arătăm recunoștință pentru ce au făcut Dumnezeu și Cristos în folosul nostru!”.
După apusul soarelui, emblemele – pâinea nedospită și vinul – au fost date din mână în mână, conform poruncii lui Isus. Apoi, programul s-a încheiat cu o cântare și o rugăciune.
Mai multe detalii cu privire la modul în care Martorii lui Iehova sărbătoresc Cina Domnului pot fi găsite online, pe site-ul oficial jw.org.
De asemenea, toți cei care doresc sunt invitați să participe gratuit și fără nicio obligație la întrunirile săptămânale ale Martorilor lui Iehova. Mai multe detalii despre desfășurarea acestor puteți găsi în materialul video Ce activități se desfășoară la o sală a Regatului?.
EVENIMENT
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile

Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător al Tribunalului Cluj, Crist Danileț, au fost reclamați la Biroul Electoral Central (BEC) pentru postările lor legate de alegerile prezidențiale și despre candidați, cei doi susținând că este un abuz dacă postările lor vor fi șterse.
”Am aflat că unele postări ale mele, care privesc alegerile, au fost pârâte la BEC și vor fi luate în discuție azi. Există posibilitatea ca BEC să ceară ștergerea lor.
Dacă se va întâmpla așa ceva, e un imens abuz, care va decredibiliza și mai mult alegerile din România. Voi protesta cum pot, inclusiv la CEDO, dacă se întâmplă așa o mizerie.
Fiindcă sistemul a creat monștri ca CG, pe care n-a mai reușit să-i controleze, acum face exces de zel și vrea să cenzureze simpli cetățeni, oameni liberi care își exprimă fără contract sau plată opiniile despre ce vor ei, inclusiv alegerile.
E normal să ai păreri, partizanate, să explici, să susții. De-aia sunt alegeri, ca noi, cetățenii, să ne exprimăm, să participăm activ, să sprijinim pe cine dorim.
Una sunt fermele de boți
Dacă interzic libertatea de expresie a simplilor cetățeni, să nu se mire politrucii că și alegerile acestea vor fi privite cu suspiciune în țară și în străinătate.
Una sunt fermele de boți plătite și publicitatea politică mascată sau nedeclarată, alta e libertatea de expresie a cetățenilor, inclusiv a celor cu o audiență mai mare.
În ce mă privește, nu a reușit nimeni să-mi bage pumnul în gură. Nimeni: nici președinți sau premieri în funcție, nici servicii, nici partide, nici vreun șefuleț. Nu vor reuși nici acum.
Țin cu dinții de libertatea mea de credință, alegere și expresie”, a spus Papahagi.
Nu este plătit de politicieni
La rândul său, Cristi Danileț a arătat că BEC a decis, la sesizarea AUR, că postările sale din aceste zile sunt ale unui actor politic și a decis să ceară META ștergerea lor de pe contul său de Facebook.
”Ei bine, eu nu sunt un „actor”, căci pe FB nu am niciun rol. Aici sunt eu și atât. Nu sunt „politic”: nu am prieteni in mediul politic, nu sunt plătit de politicieni direct/indirect, nu fac parte din vreun partid politic.
Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide.
Postările mele din aceste zile referitoare la candidați reprezintă gândurile mele. E modul meu de implicare în dezbaterile publice de maximă importanță privind viitorul Președinte al țării.
Sprijin pentru Nicușor Dan
Ponta e un rebut politic, trebuie exclus pe vecie din viața publică. Antonescu e un hibernat politic, merită să fie lăsat in continuare în adormire. Ăștia doi și cu Dragnea au fost artizanii USL, cea mai nocivă alianță politică românească. Ei sunt cei care au distrus justiția română, ca să știți.
Simion e un prieten al inamicilor României, e interzis în doua state vecine și i-ar lăsa să moară pe românii din Rep. Moldova dacă ar fi atacați. Nu are ce căuta in conducerea țării.
Lasconi, urmașă de gândire a lui Georgescu, a dovedit că nu poate uni nici măcar oamenii din propriul partid, darămite să fie un Președinte al tuturor românilor.
In asociatia Initiativa pentru Cultură Democratică Europeană am hotărât să susținem și să aprijinim pe candidatul Nicușor Dan, pe 7 dec 2024 la Cluj-Napoca și pe 23 martie 2025 la Timisoara. Prin urmare, eu, familia și prietenii mei vom vota cu Nicușor Dan.
Trăim in țara in care judecătorii care postează filmulețe cum isi fac curățenie in curte sunt exclusi din magistratură, iar cetățenilor care comentează in social media candidații politici li se sterg postările de către stat”, a scris Danileț.
EDUCATIE
Pentru elevii de clasa a VIII-a din Cluj. Târguri ale ofertelor educaționale de liceu, din inițiativa ISJ

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Cluj organizează, în săptămâna 14-18 aprilie 2025, în colaborare cu cu unitățile de învățământ preuniversitar și autoritățile publice locale din municipiile județului Cluj, Târguri ale ofertelor educaționale, în vederea promovării ofertei educaționale pentru anul școlar 2025-2026, în rândul elevilor claselor a VIII-a.
Elevii claselor a VIII-a din întreg județul Cluj, alături de cadrele didactice și profesorii diriginți sunt invitați să cunoască oferta educațională a liceelor clujene, pentru anul școlar 2025-2026, în scopul familiarizării acestora cu opțiunile școlare și profesionale pe care aceștia le au, privind parcursul educațional și decizia de carieră, dar și cu oferta pieței muncii, prin companiile și operatorii economici prezenți la târg.
Activitățile educaționale de orientare în carieră se vor desfășura conform următorului calendar:
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiul Câmpia Turzii, la Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” în intervalul 10:00-18:00;
· Luni, 14 aprilie 2025, în municipiulTurda, la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, în intervalul 11:00-18:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Gherla, la Liceul Teoretic „Petru Maior”, în intervalul 9:00-16:00;
· Marți, 15 aprilie 2025,în municipiul Dej, la Liceul Tehnologic Someș Dej, în intervalul orar 10:30-18:00;
· Joi, 17 aprilie 2025, în municipiul Cluj-Napoca, la Cluj Arena, în intervalul orar 10:00-18:00.
Agenți economici invitați
În egală măsură, la aceste târguri educaționale vor participa agenți economici cu care unitățile de învățământ preuniversitar cu profil tehnologic, din județul Cluj, au încheiate parteneriate pentru desfășurarea stagiilor de instruire practică, potrivit specializărilor și calificărilor, cuprinse în oferta educațională a acestor unități.
Unitățile de învățământ preuniversitar liceal din localitățile Florești, Gilău, Huedinorganizează, în aceeași perioadă,14-17 aprilie 2025, evenimente de promovare similare, sub egida Ziua Porților Deschise, în cadrul cărora elevii din zonă sunt invitați să cunoasă oferta educațională pentru anul școlar 2025-2026 a acestor unități de învățământ preuniversitar.
Opțiuni pentru liceu
„Absolvirea ciclului gimnazial reprezintă un moment important pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui adolescent, care, la sfârșitul clasei a VIII-a, se găsește în situația de a alege între filiera teoretică, vocațională, tehnologică sau profesională pentru continuarea traseului educațional în învățământul liceal sau profesional.
A fi corect informat privind opțiunile în carieră a devenit o condiție necesară pentru societatea în care trăim, nu puține fiind elementele de luat în considerare atunci trebuie să alegem o unitate de învățământ și o specializare.
Alegerea liceului ar trebui să ţină cont, în primul rând, de nivelul competențelor elevilor, atinse până în acest moment, corelate cu aptitudinile, pasiunile, cu analiza atentă a ceea ce doresc să facă în viitor, cu opțiunea pentru meseria pentru care doresc să se pregătească și, nu în ultimul rând, cu ceea ce le oferă unitățile de învățământ liceal și profesional, din județul nostru.
Organizarea acestor târguri vine în sprijinul elevilor claselor a VIII-a și a părinților, care au posibilitatea să regăsească la un loc oferta de școlarizare de la nivelul fiecărui municipiu, au posibilitatea de a interacționa cu elevi și cadre didactice din fiecare unitate de învățământ liceal, obținând informațiile pe care le doresc”, a declarat Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.
EVENIMENT
VIDEO. Untold-ul pricesnelor. Rivalitatea „copy-paste” dintre Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț, cu binecuvântarea Bisericii

Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț s-au certat pentru manele în 2023. Bune prietene, împărțind atenția emisiunilor de divertisment, s-au acuzat reciproc de furt intelectual. Amândouă au împrumutat creații din repertoriul altor cântăreți de petrecere pentru a alcătui un „colaj de manele” și, la final, când le-au confruntat, au găsit suspect de multe piese comune. Au fost formulate acuzații de sabotaj și de spionaj manelistic, s-a lăsat cu scandal la tv și cu întreruperea definitivă a relațiilor.
De aici s-a născut întrebarea: cine a fost prima? Vlăduța sau Georgiana?
În 2025, rivalitatea s-a mutat în registrul cântecelor religioase, cu binecuvântarea Bisericii și susținerea autorităților locale din Cluj.
La doar cinci zile distanță, Vlăduța și Georgiana au organizat spectacole de pricesne în același loc, la BT Arena. A fost un fel de Untold al rugăciunilor cântate, cu evenimente care au adunat fiecare câte aproximativ 10.000 de spectatori.
„Lumină din Lumină”, concertul Vlăduței Lupău, a avut loc pe 6 aprilie, în timp ce Georgiana a susținut recitalul „Roagă-te și crede!” în Vinerea Floriilor, pe 11 aprilie.
Consiliul Județean Cluj a susținut spectacolul Georgianiei, în timp ce Primăria a mizat pe Vlăduța. Cele două artiste au anunțat că profitul din încasările de la concerte va merge spre cauze umanitare. Sala Polivalentă a fost arhiplină la ambele spectacole, iar printre spectatori s-au numărat inclusiv credincioşii care au venit cu autocarele din orașe vecine.
Bucureştiul nu s-a înfăptuit, lupta s-a dat doar în „templul” BT Arena
Prima care și-a anunțat spectacolul de pricesne a fost Lupău, în ultima zi din ianuarie. A plusat anunțând o reprezentație și la Sala Palatului din București, pe 4 aprilie, cu câteva zile înainte de evenimentul de la Cluj. În cele din urmă, concertul din Capitală a fost anulat fără nicio explicație. Au fost fani care s-au prezentat în seara stabilită la Sala Palatului, ca să afle dezamăgiți că rugile lor vor fi returnate.
Georgiana a reacționat la patru zile după rivala sa. A postat un video pe rețelele de socializare pe 4 februarie, în care a anunțat că va organiza în Vinerea Floriilor, a treia ediție a „Roagă-te și crede!”, la un „cu totul alt nivel”. Și anume în „templul” BT Arena, după ce edițiile anterioare le făcuse la Casa de Cultură a Studenților, o sală cu doar 800 de locuri.
ÎPS Andrei și-a ales favorita
Rămasă doar cu concertul de la Cluj, Lupău a aruncat în luptă tot arsenalul. Tronos, corul de psalți al Patriarhiei Române, a acompaniat pricesnele Vlăduței, alături de Orchestra Simfonică a Operei Naționale. Printre invitați s-au numărat Sava Negrean Brudașcu, Aurel Tămaș, Marcel Pavel sau Surorile Osoianu.
Vlăduța a schimbat mai multe ținute de-a lungul spectacolului, de la costume populare, la piesa de rezistență, o rochie albă cu o trenă cu instalație de lumini. „Strălucește ca un heruvim”, s-a suspinat din sală.
Însuși ÎPS Andrei Andreicuț a urcat pe scenă pentru a binecuvânta spectacolul Vlăduței, care a scos asul din mânecă la final. A anunțat că spectacolul va fi difuzat la televizor de România TV, de Paști, și că deja a început să pregătească „Lumină din Lumină – ediția 2026”. Până atunci e antamat și un concert de colinde, în decembrie, tot la BT Arena.
Înalt Prea Sfinția Sa a motivat câteva zile mai târziu că o deplasare în Germania îl împiedică să ajungă și la pricesnele Georgianei Lobonț, unde era anunţat.
Icoane la rotativă
Georgiana s-a repliat rapid. Starețul mănăstirii Izbuc, arhimandritul Mihail Tărău, a fost cel care a urcat pe scenă pentru a aproba evenimentul organizat de ea. Tărău a fost vizat de o anchetă a DNA în 2015, alături de episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec. Anchetatorii au făcut mai multe percheziții la acea vreme, inclusiv la mănăstirea Izbuc. Acuzațiile vizau împărțirea pe șpăgi a parohiilor din județul Bihor, dar cazul a fost clasat în 2019 cu concluzia că „faptele nu există”.
Tărău a binecuvântat concertul „Roagă-te și crede!” de pe scena rotativă cu care Georgiana și-a dorit să inoveze faţă de concertul de marţi, astfel încât să poată fi admirată de fiecare spectator din Polivalentă.
Și Georgiana a apelat la un cor bărbătesc, Cantus Domini.
Mișcarea a părut ușor în pripă, după ce chiar artista a admis că „mă simt atât de apropiată de ei, chiar dacă doar astăzi (n.r. – în ziua concertului) i-am cunoscut personal”.
Fiecare invitat al artistei a găsit în camera de hotel un afiș al evenimentului cu semnătura acesteia, un parfum și „Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula”.
Spectatorii au găsit şi ei pe scaune câte o icoană şi câte un voucher de reducere la un magazin de mobilă. Probabil o coincidenţă, în ziua spectacolului, Vlăduţa Lupău anunţa că la Cluj se deschide magazinul ei preferat de mobilă, altul decât cel din voucher.
Oglindă, oglinjoară
Tot o rochie albă a fost și alegerea Georgianiei pentru momentul culminant al spectacolului. Un membru din staff a stat mereu pe urmele ei pentru a nu lăsa trena să se murdărească.
De altfel, solista a fost flancată la fiecare urcare și coborâre de pe scenă de niște tineri îmbrăcați în haine asemănătoare straielor călugărești, care țineau niște torțe în mâini pe durata pricesnelor. „Torță LED cu panou solar, efect de flacără, design oriental”, e specificația lor tehnică. „Ei sunt îngerii mei”, i-a numit Georgiana la un moment dat. Georgiana a invitat și un cor de copii pe care i-a rugat să îngenunchieze la una dintre pricesne pentru a obține un efect mai dramatic.
„Acum, copii, eu știu că aveți o altă regie, dar eu obișnuiesc să fac regiile și în funcție de mine Așa că mă bucur din toată inima, cred că am fost cu gândul la gând. Să ne punem în genunchi și să cântăm așa cum se cuvine. Chiar și voi, dragele mele! Să vedeți ce imagine frumoasă creăm noi acum”, a spus Georgiana.
Veta Biriș și Nicolae Furdui Iancu au fost invitații vedetă ai Georgianei, așa că s-au mixat la un moment dat pricesnele cu „Tu, Ardeal!” și „Noi suntem români”.
Aşii din mânecă, de aceeaşi culoare
La final, Lobonț a scos asul ei din mânecă, cu un anunț „surpriză”. Concertul va fi la televizor, în Sâmbăta Patimilor, la România TV, iar „Roagă-te și crede” va fi pus în scenă și-n 2026, tot în Polivalenta clujeană, dar nu înainte de un concert de colinde, programat în decembrie.
Valentin Şchiopu