Daniel David propune un „Pact pentru Deceniul Educației și Cercetării”: România are nevoie de o strategie națională 2026–2036

Cu prilejul Zilei Internaționale a Educației, celebrată anual pe 5 octombrie, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj în care subliniază nevoia unui „Pact pentru Deceniul Educației și Cercetării în România (2026–2036)”, un angajament politic și social menit să asigure stabilitate, finanțare predictibilă și orientare strategică în aceste domenii fundamentale.

Ministrul a afirmat că România are nevoie, mai mult ca oricând, de o viziune comună și coerentă pentru dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere, într-un context intern și internațional dificil.

„În România trăim acum un an dificil pentru educație și pentru societatea românească în ansamblu, anul 2025 fiind probabil cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”, a declarat Daniel David.

„Crizele politice și economice interne, războiul de la graniță și tensiunile internaționale ne obligă să ne reconstruim în jurul valorilor educației și cercetării.”

Trei angajamente-cheie în „Deceniul Educației și Cercetării”

Pactul propus de ministru se bazează pe trei principii fundamentale:

• Creșterea anuală a bugetului pentru educație și cercetare, începând cu 2026, atât în termeni nominali, cât și ca procent din PIB.
• Menținerea educației și cercetării sub aceeași autoritate națională, pentru o dezvoltare coordonată și coerentă a celor două domenii.
• Alinierea politicilor și măsurilor majore la standardele și practicile Uniunii Europene și OECD, orice deviere fiind motivată și comunicată public.

Daniel David a subliniat că a acceptat măsurile fiscal-bugetare recente din educație și cercetare pentru a proteja salariile și bursele, precizând că nu vor exista reduceri de personal sau diminuări salariale pe termen scurt.

Pe termen mediu, ministerul își propune să creeze un sistem salarial echitabil, în care profesorul debutant sau asistentul universitar să pornească de la salariul mediu brut pe economie, urmând ca până în 2030 România să atingă 15% din bugetul general consolidat pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare.

„Preocuparea mea este ca oamenilor educației să le fie bine într-un nou sistem educațional, nu în cel actual care generează niveluri de analfabetism funcțional ce ne paralizează țara. Dacă nu reformăm paradigmatic educația, riscăm să devenim o civilizație eșuată sub obscurantism și o colonie tehnologică și științifică”, a avertizat ministrul.