Un nou episod de violență, surprins la Cluj-Napoca. Un bărbat a fost atacat în plină zi și lovit cu pumnii și picioarele, chiar sub ochii trecătorilor. Momentul a fost surprins de o cameră de bord.

Un incident violent a avut loc în plină zi, sâmbătă, pe strada Câmpului din Cluj-Napoca, unde un bărbat a fost agresat în mijlocul drumului. Scena a fost surprinsă de o cameră de bord și distribuită ulterior pe rețelele de socializare.

Bătaie în plină stradă, surprinsă pe camerele de bord

În imagini se poate observa cum agresorul îl împinge pe bărbat pe partea carosabilă și îl lovește cu pumnii și picioarele, în timp ce o femeie, cel mai probabil partenera acestuia, încearcă să intervină pentru a-i despărți. Trecătorii au asistat la altercație, însă nu este clar dacă cineva a intervenit pentru a calma situația.

Deocamdată nu se cunosc circumstanțele în care a izbucnit conflictul, iar autoritățile nu au oferit încă un punct de vedere oficial în legătură cu incidentul.

Vom reveni cu detalii pe măsură ce obținem informații suplimentare.

Sursa video: Facebook/ Vlad Daniel

Elevii din județul Cluj încep luni, 24 martie, simularea probelor scrise pentru examenul național de Bacalaureat.

Rezultatele evaluării nu se vor trece în catalog, decât la cererea expresă a elevului sau părintelui.

Simulare BAC 2025 în județul Cluj

Disciplinele la care se desfășoară simularea probelor scrise sunt:

• limba și literatura română – proba E)a),
• limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale) – proba E)b),
• matematică, istorie – proba E)c), fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie – proba E)d).

ATENȚIE! Examenul începe la ora 9:00, iar accesul în săli este permis până la 8:30. Subiectele și baremele vor fi publicate zilnic, la ora 15:00, pe site-ul oficial al Ministerului Educației.

Timpul destinat elaborării unei lucrări este de trei ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui candidat. Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Rezultele, anunțate în 8 aprilie

Rezultatele vor fi comunicate individual pe 8 aprilie și nu vor fi afișate public. Acestea nu vor fi trecute în catalog, decât la cererea expresă a elevului sau a părintelui.

Obiectivul simulărilor este acela de a identifica nivelul de pregătire al elevilor și de a lua măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare în perspectiva examenului din vară.

Cititorii interesați pot găsi online și, de luni, în librării, noul volum  ”Pe urmele valahilor uitați. Despre etnogeneza românilor” de Ionuț Țene, carte ce a văzut lumina tiparului la editura clujeană Casa Cărții de Știință. Lansarea va avea după Paști.

Cartea se bucură de o prefață scrisă de istoricul medievist prof. dr. Ioan Drăgan și o postfață de conf. univ. dr. Avram Fițiu, fiind o viziune nouă asupra paradigmei etnogenezei poporului român.

„Autorul face distincția dintre spațiul etnogenetic balcanic, nord-dunărean și panonic, locuit de popoarele traco-geto-dacice romanizate și expansiunea românească dincolo de această matrice, prin păstorit și colonizare, din Evul Mediu timpuriu.

Deși apreciază corect faptul că spațiul carpato-danubian-pontic a fost epicentrul etnogenezei, generator al României actuale, autorul acordă deliberat mai multă atenție teritoriilor populate de români exterioare acestuia și care astăzi sunt în afara statului național.

Cartea este scrisă asumat într-un stil jurnalistic și eseistic, atrăgător, în episoade sintetice, și se bazează pe o documentare bogată, de la lucrări științifice și izvoare istorice, la cronici și jurnale de călătorie, articole de presă, până la constatări directe, cu ocazia unor călătorii personale în zonele unor supraviețuiri românești.

Autorul emite opinii personale pertinente, în spirit științific, în cele mai multe aspecte disputate ale vastei problematici a etnogenezei românești și a „românilor uitați” dimprejurul nostru, fără a ocoli și prezentarea unor puncte de vedere discutabile. Întreaga lucrare este marcată de o nedisimulată iubire de neam, reieșind din toate paginile acestei fascinante călătorii în vastul spațiu al creației istorice românești în timp de peste un mileniu.” (prof. univ. dr. Ioan Drăgan).

Cadru geografic extins

”Ionuț Țene abordează procesul etnogenezei românești dintr-o perspectivă care depășește limitele tradiționale ale spațiului carpato-danubiano-pontic, explorând un cadru geografic extins ce cuprinde centrul Greciei, Munții Carpați și Alpii dinarici.

Această abordare largă subliniază caracterul mobil al populației valahilor, a căror economie pastorală i-a plasat în contact direct cu diverse popoare migratoare, precum slavii, avarii și maghiarii. Mobilitatea lor nu doar că a contribuit la supraviețuirea identității culturale, dar a și facilitat o continuitate lingvistică și etnică esențială în contextul presiunilor istorice și migrațiilor succesive. (conf. dr. Avram Fițiu).

Poporul român s-a format pe un areal larg

”Poporul român s-a format pe un areal larg, mult mai larg decât cel carpato-danubiano-pontic, pornind din centrul Greciei continentale până în nord în Carpaţii Păduroși și, la est, de la Bug până la vest înspre Tisa, lacul Balaton și Alpii Dinarici, lucru consemnat de cronicile și mărturiile medievale.

Documentele bizantine, germane, slave, maghiare numesc această populaţie traco-iliro-geto-dacă romanizată: valahi, vlahi, blachi, olahi, dar ei înșiși și-au spus mereu români, rumâni sau „rămâni”.

Valahii fiind un popor preponderent pastoral și în plină mișcare, etnogeneza s-a întins fluctuant pe un areal geografic întins. Spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost însă epicentrul etnogenezei, care a devenit arhetipul românismului ce a dus la formarea, în epoca modernă, a statului – România”. (Ionuț Țene – Argument).

Cartea poate fi procurată AICI.

Fostul premier Adrian Năstase a declarat că proiectul autostrăzii Transilvania, semnat cu compania americană Bechtel în 2003, a fost „o chestie deșteaptă”, dar care a fost „omorâtă” de Traian Băsescu.

Fostul prim-ministru PSD Adrian Năstase este de părere că sistarea lucrărilor în 2005 a fost o decizie greșită care a dus la întârzierea finalizării autostrăzii cu decenii, a arătat acesta, recent, pentru EVZ.ro.

„A fost o chestie deșteaptă, pe care a omorât-o Băsescu, din păcate. Nici măcar nu a fost presiunea americană. Americanii erau interesați, cum sunt și acum, în chestiunii legate de armament. Nu au nicio treabă cu celelalte povești, sunt și departe, contactele sunt dificile, businessul e dificil, bursele sunt diferite. Eu am văzut autostrada făcută de Bechtel în Croația. Incredibilă. Și am spus: hai să îi legăm pe americani mai bine de noi printr-un proiect economic. Ideea a fost a mea. I-am convins să vină, am reușit să facem un contract care era foarte bun, dar după ce l-am terminat, după ce a încheiat, și practic, în 2007, autostrada trebuia să fie gata. Am deschis povestea asta și cu Boc, la Cluj, ei erau interesați. UMDR-ul era interesat, erau ungurii, care construiseră deja legătura pe zona lor”, a explicat Năstase.

Proiectul ar fi fost blocat intenționat de Băsescu

Fostul premier susține că lucrările au fost blocate intenționat de administrația Băsescu, sub pretextul unei investigații privind presupuse fapte de corupție.

„În 2005, imediat după alegeri, Băsescu a spus: Oprim toată lucrarea, pentru că trebuie să vedem ce mită au dat americanii Guvernului Năstase și lui Năstase. Practic, un an și jumătate, șantierele au fost blocate cu echipamentele pe care băieții aceștia le aduseseră din Turcia, din Bulgaria, după care s-au supărat și au spus: poate sunteți ocupați, poate vă deranjăm. Au venit, au cerut să facă ai noștri planurile pentru autostradă, au dat peste cap prețurile, au înnebunit toată povestea asta”, a adăugat fostul premier.

Autostrada Transilvania, un proiect încă neterminat

La peste 20 de ani de la startul lucrărilor, Autostrada Transilvania este departe de a fi terminată și ar putea să fie complet funcțională abia în 2032. Traseul inițial de 415 kilometri a fost redus însă la doar 275 de kilometri.

Recent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că va semna, până la finalul lunii aprilie, contractul pentru lotul Meseș (41 km), cu termen de finalizare de șase ani și jumătate. Acesta este cel mai scump tronson din întreaga autostradă, cu o valoare estimată de 1,34 miliarde de euro fără TVA.

„E un proiect de care și-au bătut joc”

Potrivit fostului prim-ministru PSD, costurile au explodat din cauza deciziilor administrative proaste luate de guvernele care au urmat.

„Și acum se chinuie să finalizeze această autostradă, care este importantă, dar costă de nu știu câte ori mai mult. E un proiect de care și-au bătut joc”, a criticat Năstase.

Năstase a mai adăugat că documente din WikiLeaks arată că inclusiv ambasadorul SUA la București a fost interesat de soarta contractului în perioada de după stoparea lucrărilor: „În WikiLeaks sunt niște declarații ale ambasadorului american care s-a dus la Berceanu să întrebe de ce nu dau drumul la proiect, de ce nu plătesc lucrările care se făcuseră și așa mai departe. Trebuie să vezi discuția pe care o relatează ambasadorul american”, a mai spus el.

Suspiciuni de luare de mită

Fostul premier a mai dezvăluit că a fost nevoit să intervină pentru a clarifica suspiciunile de corupție asociate proiectului Bechtel.

„Pentru că tot persista ideea că Bechtel mi-a dat mită, la un moment dat, i-am scris directorului de la Bechtel și am spus următorul lucru: dacă nu dați o dezmințire că nu ați dat bani în România pentru proiectul acesta, îi voi scrie procurorului general al Statelor Unite, pe care îl cunosc să vă ancheteze pentru că înseamnă că voi acceptați tacit că ați dat șpagă în România, or lucrul acesta în Statele Unite, la vremea aceea, se pedepsea. Acum înțeleg că sunt mai relaxați”, a afirmat acesta.

Autostrada Transilvania rămâne una dintre cele mai mari promisiuni neonorate din infrastructura României. Proiectul care trebuia finalizat în urmă cu peste două decenii s-a transformat într-o epopee a amânărilor, blocajelor și costurilor uriașe.