În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, joi dimineaţa, atenţionări nowcasting Cod portocaliu de viscol în zona de munte din Cluj și din alte patru judeţe, valabile în următoarele ore.

Potrivit meteorologilor, până ora 12:00, în zona de munte a judeţelor Cluj, Gorj, Vâlcea, Caraş-Severin şi Hunedoara, la altitudini de peste 1.800 de metri, se va semnala ninsoare însoţită de vânt cu viteze la rafală de peste 90-100 km/h, care determină scăderea vizibilităţii sub 50 de metri.

De altfel, ANM a emis un Cod galben de ninsori însemnate cantitativ şi viscol în zona de munte şi unul de vânt puternic în Transilvania şi Oltenia, valabile până vineri dimineaţa.

În acest interval, va ninge temporar la munte, însemnat cantitativ îndeosebi în zona Carpaţilor Occidentali şi în cea din jumătatea de nord a Carpaţilor Orientali, unde prin acumulare vor fi cantităţi de precipitaţii de peste 30 – 40 litri/mp, şi se va depune strat consistent de zăpadă.

Vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 70 km/h, iar la peste 1.700 de metri, temporar, rafalele vor depăşi 80 – 90 km/h, va fi viscol şi vizibilitatea scăzută.

De asemenea, pe parcursul zilei de joi, 2 februarie, local şi temporar, în Transilvania şi Oltenia vor fi intensificări ale vântului cu viteze în general de 55 – 65 km/h.

„Intensificări temporare ale vântului vor fi pe arii restrânse şi în restul teritoriului”, avertizează meteorologii.

Sursa: Agerpres

Consiliul Local Florești a aprobat cel mai mare buget din istoria comunei, de peste 154 milioane de lei (circa 31 de milioane de euro), primarul Bogdan Pivariu anunțând că peste jumătate din sumă este destinată investițiilor.

Edilul a precizat că printre investițiile preconizate se numără începerea lucrărilor la „strâmtoarea” Terra, inclusiv strada Teilor, deschiderea unui nou drum în comună și realizarea unei ieșiri suplimentare în drumul național.

De asemenea, tot în acest an se va realiza cel mai mare parc din Florești,pe o suprafață de peste 4 hectare, investiție care se ridică la aproape 23 milioane lei, și va începe sistematizarea unui lot de străzi preluate recent de primărie – Narciselor, Florilor, după finalizarea licitației.

Consilieri USR, amendamente fără sursă de finanțare

În cadrul ședinței Consiliului Local Florești în care s-a aprobat bugetul, aleșii PNL și UDMR au susținut proiectul, în timp ce consilierii USR au solicitat adoptarea mai multor amendamente depuse deși nu au indicat sursa de finanțare pentru acestea.

”Nu noi suntem în măsură să stabilim bugetele și liniile bugetare și nicăieri în Codul Administrativ nu se spune că un consilier este obligat să specifice exact sursa de finanțare. Noi am specificat care sunt liniile de finanțare și mai departe este problema Departamentului Economic să integreze ceea ce am propus noi în bugetul actual.

Noi nu putem să venim să tăiem din buget, este elaborat de Departamentul Economic al primăriei și nu vrem să le luăm această oportunitate de a reface acest buget”, a spus consilierul USR Daniel Bitică.

În replică, primarul Pivariu a precizat că bugetul este atributul său, nu al Departamentului Economic.

”La propunerea mea a fost un draft de buget care a trecut prin toate formele legale, așa cum spune legea. Ați avut perioada de consultare unde ați depus contestații și am ajuns la un proiect de buget care trebuie amendat.

Nu este treaba Departamentului Economic să găsească sursa de finanțare pentru dvs. Excedentul bugetar este distribuit în acest buget”, a spus primarul.

”Nu aprobăm un amendament și apoi refacem bugetul”

Secretarul general al comunei Florești, Alin Orza, a explicat că, din punct de vedere al legii, sursa de finanțare a proiectelor în cazul unor amendamente trebuie indicată de inițiatorul amendamentului.

”Forma de amendament a bugetului conține, în mod imperativ, sursa de finanțare. Un amendament al unui proiect de buget este un act care, în urma unei ipotetice aprobări, permite bugetului să fie aplicabil cu amendamentul inserat în el.

Nu înseamnă că aprobăm un amendament și o să refacem apoi  bugetul că am aprobat amendamentul. Odată aprobat, amendamentul face parte din buget.

Amendamentele, în forma în care au fost formulate, nu au această caracteristică de a asigura aplicabilitatea ulterioară unei ipotetice aprobări a bugetului. Raportat la indicarea, relativ sumară, a sursei de finanțare din excedent, este derizorie și nefezabilă, excedentul fiind repartizat.

Considerăm că amendamentele, în forma în care sunt formulate, nu conțin toate elementele legale pentru a fi aprobate”, a menționat Orza.

Consilierul Marius Todoran (USR) a folosit expresia ”să ne combine”, referindu-se la primar, iar acesta a reacționat și a spus că în cadrul Consiliului Local Florești nu se pot folosi astfel de expresii ”de mahala”.

Grupul USR a depus 6 amendamente, acestea fiind respinse, bugetul fiind aprobat cu voturile PNL și UDMR, în timp de consilierii USR s-au abținut.

Mai mulți clujeni au susținut că apartamentul cu 2 camere oferit spre închiriere de un proprietar la sub 250 de euro era o ofertă prea bună să fie adevărată. Un bărbat din Cluj-Napoca postase un anunț pe un site de imobiliare săptămâna trecută, anunț ce a stârnit interesul, dar și dezamăgirea celor care se află în căutarea unei chirii, printre care se numără și un student. Acesta i-a dat un email proprietarului, cerând mai multe detalii despre apartamentul de pe Bulevardul 21 Decembrie, iar răspunsul lui nu i s-a părut convingător.

„Adresa exactă nu aș vrea să o spun înainte să ne vedem”, a menționat, printre rânduri, proprietarul.

Acesta a mai precizat că lucrează în Anglia și că poate veni în câteva zile la Cluj pentru a face contractul. Dar studentul a încercat să afle mai multe despre proprietar, întrucât nu i-a inspirat încredere.

„Emailul nu pare convingător și am încercat să-i urmăresc amprenta digitală. Nu apare nimic. Apoi am văzut același anunț cu aceeași imagine și aceeași formulare, dar cu alt e-mail, postat în 2021. Este o înșelătorie”, susține tânărul.

Anunțul de acum 2 ani avea în descriere o adresă de email (ristea1968a@gmail.com), care nu coincide cu cea actuală, t69alb@gmail.com.

În 2021, proprietarul cerea o chirie mai mare cu 50 de lei, un avans pe 2 luni în loc de 3, dar și garanția pe o lună, spre deosebire de anunțul actual, în care a punctat că vrea plata sumei fixe de 1150 de lei și chiria în avans pe 3 luni, deși se ajunge la aproximativ aceeași sumă: 3600 de lei în anunțul vechi, respectiv 3450 de lei în prezent.

Proprietarul fără număr de telefon: „E normal să ceri detalii, dar sunt mulți care pun 10 întrebări, dintre care 5 nu își au rostul”

Proprietarul are numele Albert Tiste, potrivit adresei de email actuale, și susține că motivul pentru care nu și-a lăsat numărul de telefon în anunț este că mulți pun întrebări „care nu își au rostul” și că s-a săturat de apeluri de la agenți imobiliari care se dau clienți, el nedorind să colaboreze cu agenții.

„Vă puteți muta imediat”, a spus acesta în răspunsul trimis către student.

Însă băiatul nu a dat curs discuțiilor, fiind convins că este o înșelătorie prin care bărbatul urmărește să primească mai mulți bani într-un timp scurt. De aceeași părere au fost și alți clujeni care au văzut anunțul.

„Este fake, proprietarul doar încearcă să primească bani prin western înainte să faci contractul de închiriere cu el și fără să vezi întâi apartamentul”, a comentat cineva.

Același anunț era și în centrele altor orașe, acum 1 an

Un utilizator a spus că a văzut și el același anunț în urmă cu 2 ani, recomandând tuturor să aibă grijă cu banii.

„Dacă ar fi să caut mai bine în mail, mai am conversația cu așa-zisul proprietar! Grijă mare unde și cui îi dați banii înainte”, afirmă acesta.

„Când sună prea bine să fie adevărat și te întrebi dacă e țeapă… Ai dreptate, e țeapă”, a punctat un altul.

Un clujean a încercat să-l identifice pe proprietar asemenea studentului.

„Am găsit anunțul anul trecut, cam pe vremea asta. Am căutat pozele pe Google Imagini și același apartament era și-n Timișoara, și-n Sibiu, tot într-o zonă centrală”, explică el.

Alte țepe în imobiliare

Investigațiile derulate până în prezent de către Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au dus la concluzia că, în perioada 2021-2022, 3 bărbați din Cluj-Napoca, având vârste cuprinse între 36 și 63 de ani, ar fi indus în eroare mai multe persoane, determinându-le să remită anumite sume, cu titlu de avans sau plată integrală, în scopul achiziționării unor garsoniere sau imobile aflate în construcție în municipiul Cluj-Napoca, fără deținerea unor autorizații de construcție valabile.

Polițiștii de investigații criminale au efectuat 4 percheziții în data de 30 ianuarie, la imobilele celor bănuiți, precum și într-un spațiu care era utilizat de aceștia drept birou.

Au fost descoperite și ridicate zeci de sisteme informatice, printre care laptopuri și tablete, telefoane mobile, dar și peste 7.000 de cartele telefonice, despre care există bănuiala că ar fi fost sau urma a fi utilizate la comiterea unor fapte de înșelăciune similare.

Citește și VIDEO FOTO Țepari din imobiliare, arestați de polițiștii clujeni. Unul dintre ei a creat un prejudiciu de 5 milioane de euro

Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, arată analiza CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Numărul companiilor de impact intrate în insolvență rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, procent similar înregistrat și în anul 2021.

· Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în 2022, din care doar 67 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro.

· Peste 13.000 de companii care însumează peste 93.5 miliarde euro cifra de afaceri și peste 710 mii angajați, sunt restructurabile sau în insolvență iminentă

· Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare rămân cele mai afectate domenii în 2022. Companiile din aceste domenii reprezintă peste 60% din numărul total al firmelor intrate în insolvență în 2022.

· București, Bihor și Cluj sunt regiunile cu cele mai multe insolvențe

„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide și eficiente, constatăm o menținere a inerției în ceea ce privește companiile în dificultate. Deși în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislația noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecția legii insolvenței, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voința proprie” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Paul Dieter Cîrlănaru

Studiul companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022 arată că 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecința fiind creșterea disproporționată a volumului datoriilor pentru a menține activitatea. Amânarea însă diminuează șansele de redresare. Anul trecut s-a înregistrat o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței prin aplicarea facilităților fiscale puse la dispoziția companiilor. Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.

„Cifrele actuale sunt un rezultat al măsurilor fiscale aplicate în ultima perioadă ca răspuns la dificultățile economice și se manifestă printr-o creștere a nivelului datoriilor globale în toate segmentele – public, privat și casnic. Doar o inversare a acestui trend ar conduce la luarea unor măsuri de tratare activă a dificultăților prin care trec companiile de impact. Iar efectul se va vedea în sănătatea companiilor și a economiei noastre”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru.

„Vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015”

După doi ani de scăderi ale insolvențelor la nivel global, cele mai recente cifre confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenței. Cu cât soluțiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât șansele de revenire scad.

Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvențe au venit cu un decalaj de câțiva ani față de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit față de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să își revină mult mai ușor.

Mediul de business poate beneficia de proceduri clare, eficiente, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar în același timp, creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.

Despre CITR

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața insolvenței și peste 1100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR administrează anual un patrimoniu de 1 miliard de euro și distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact. CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viața unei companii, cu scopul de a crea un impact pozitiv în economie.