Cum se dezvoltă satele cu potențial turistic mare din Cluj. Avem păduri peste media națională, dar infrastructură zero

Comisia de Urbanism a Consiliului Județean Cluj a analizat în această perioadă mai multe Planuri Urbanistice Generale ale comunelor. Aceasta reprezintă o oportunitate uriașă pentru administrațiile locale, care în colaborare cu specialiștii în urbanism pot să găsească noi direcții de dezvoltare. O categorie aparte sunt localitățile cu mare potențial turistic, din zona montană, care au ajuns să aibă pe raza lor venituri de zeci de ori mai mari din comerț decât din turism.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă Iara, comună situată în apropiere de cunoscuta stațiune montană Băișoara.

Comuna a fost încadrată ca unitate administrativ teritorială cu o concentrare mare a resurselor turistice naturale şi antropice, dar cu mari probleme la infrastructura specific turistică.

Aici, pădurile  acoperă,  conform  ultimelor estimări  ale  INS,  o  suprafață  totală  de 5.117 hectare, ceea ce reprezintă peste 35% din teritoriul administrativ total al comunei Iara, mai mult decât media națională de 29%.

Conform specialiștilor care lucrează la PUG-ul comunei deși Iara beneficiază de un fond forestier foarte extins, la care se adaugă și alte resurse complementare (de ex. fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, vânat, pește etc.), silvicultura nu reprezintă o ocupație de bază decât pentru un număr foarte mic de cetățeni. De asemenea, industria deprelucrare a lemnului nu s-a dezvoltat foarte mult în zonă.

Comerțul generează aici o Cifră de Afaceri de peste 30 de ori mai mare față de cea asigurată din turism, cu toate că este o locație bună pentru echitație, pescuit și caiac.

Totuși, comuna poate beneficia de proximitatea față de Stațiunea Muntele Băișorii, unde există unele facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă și pentru primirea turiștilor, respectiv de vecinătatea cu comuna Râmetea, unde agroturismul s-a dezvoltat puternic în ultimii ani.

S-a estimat că numărul persoanelor cazate în comuna Iara nu depășește din păcate câteva sute pe an. Este drept și că nu prea există multe unități de cazare.

În urma generării viitorului Plan Urbanistic General au rezultat ca propuneri de dezvoltare:  promovarea  şi  dezvoltarea  activităţilor de agrement în cooperare cu cele de turism rural şi industrie casnică artizanală:-promovarea agroturismului în gospodării tradiţionale omologate;-promovarea investiţiilor în domeniul structurilor de primire şi agrement;-crearea şi diversificarea unităţilor şi atracţiilor turistice;-conservarea tradiţiilor, culturii, a specialităţilor culinare şi a băuturilor; -protejarea şi conservarea patrimoniului natural, cultural şi arhitectural;-Promovarea şi dezvoltarea activităţilor din sectoarele secundar şi terţiar:-panificaţie;-industria laptelui;-industria cărnii;-prelucrarea lemnului;-artizanat;-apicultură;-colectarea de ciuperci şi fructe de pădure;-colectarea de plante medicinale.

Majoritatea comunelor din mediul rural s-au prezentat în fața Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean Cluj cu propuneri de extindere a intravilanului, însă fără o justificare precisă. Acest lucru ar putea duce la o dezvoltare deficitară pe viitor, după cum a semnalat arhitectul șef Claudiu Salanță.

Însă în cazul comunei Iara lucrurile par să meargă pe o direcție bună. Aici intravilanul s-a extins cu puțin peste 30%, însă doar pentru a permite satelor componente să formeze un trup comun. Aceasta ajută și Primăria să acceseze mai ușor proiecte de infrastructură.

Primarul Popa Ioan Dorin mizează pe viitor în special pe turiștii care vin aici pentru apropierea față de stațiunea Băișoara.

În paralel edilul și-a propus să dezvolte o parte din comună și cu hale întrucât există potențial asigurat prin drumul județean 107M.