EXCLUSIV/ Cum a fost afectată starea mentală a clujenilor de pandemie? „Acum, oamenilor le este frică să meargă la spital”. Vezi ce spun psihologii

Pandemia a provocat, pe lângă deja cunoscutele dezechilibre de tip financiar, și multe alte probleme ce țin de latura emoțională a tuturor persoanelor care se confruntă cu un inamic invizibil, care a dat peste cap stilul de viață cu care erau obișnuite până de curând.

Clujenii nu au fost nici ei ocoliți atunci când vine vorba de urmările pandemiei care a pus pe pauză business-uri, stilul de viață activ al oamenilor, activitatea din școli, grădinițe ori pur și simplu socializarea din diferite arii.

Problemele emoționale vin la pachet cu toate aceste restrângeri sau modificări, generând anxietăți de toate tipurile ori chiar stări depresive datorate unor evenimente cum ar fi pierderea locului de muncă, lipsa unei viziuni clare asupra viitorului, grija banilor sau lipsa unei vieți sociale atât de vitale omului.

Cluj24.ro a luat legătura cu câțiva psihologi, pentru a vedea cum au fost clujenii afectați la nivel psihologic ori emoțional de toate urmările pandemiei coronavirus.

Astfel, se poate constata că la fel ca peste tot în lume, clujenii au fost și ei determinați să apeleze la serviciile psihologilor, mânați de diferite anxietăți și stări de deprimare care le-au afectat mersul vieții de zi cu zi.

Stări de anxietate accentuate

Andreea Șandru este psihoterapeut în cadrul unei clinici private din Cluj-Napoca și a povestit pentru Cluj24.ro că mulți dintre clienții săi au dezvoltat sau li s-au accentuat stările de anxietate deja existente, având la momentul actual diferite îngrijorări legate de viitor.

Aceasta a explicat că îngrijorările oamenilor pot fi unele sănătoase, sau dimpotrivă, toxice, având un caracter destructibil asupra celor care își poartă zilnic gândurile negre.

„Izolarea nu înseamnă doar izolare fizică, ci și lipsa suportului social și emoțional a unui grup din care să simți că faci parte. Noi suntem ființe sociale și avem nevoie de conexiunea cu ceilalți. De aceea, pentru mulți a fost și este o reală provocare să nu mai aibă viața socială pe care o aveau. Astfel, impactul izolării e diferit în funcție de cât de mult ți-a schimbat pandemia stilul de viață.

Și aici punctez că există o categorie care a fost impactată foarte mult, aceea a oamenilor singuri (vârstnici, oameni care locuiesc singuri sau care nu sunt într-o relație). Să nu mai spun de copiii ce nu pot merge la grădiniță, elevi si studenți, pentru care este dificil să nu poată socializa. Dacă ne gândim că mulți lucrează de acasă de la începutul pandemiei, ne putem da seama cât de provocator poate fi să fii singur și la serviciu și acasă.

Sănătatea fizică și cea mentală sunt ambele la fel de importate. Nu e sustenabil să punem pe locul doi sănătatea mentală pe termen lung, deoarece consecințele acestui fapt impactează calitatea vieții în mod direct”, povestește Andreea, în calitate de psiholog.

Oamenii care și-au pierdut locul de muncă, categoria cea mai afectată

O categorie de oameni profund afectați de apariția actualei pandemii este reprezentată de cei care, din cauza situației delicate, au ajuns să își piardă locul de muncă, în cazul acestora, stările de tristețe și anxietate fiind cu atât mai puternice.

„Diferența dintre cei care sunt afectați foarte negativ de pierderea locului de muncă e dată într-o măsură mare de perspectiva pe care aceștia o au asupra acestui aspect, mai bine zis cum își explică ei pierderea locului de muncă. Cei care sunt orientați spre soluții de tip <<hai să văd ce pot face acum>> gestionează mai bine situația, în comparație cu cei care rămân la nivelul <<e cel mai groaznic lucru care mi se putea întâmplă>> și cred cu tărie că nu pot face nimic să-și găsească alt loc de muncă”, este de părere Andreea Șandru.

Apare simptomatologia depresivă

Raluca Anton, care este, de asemenea psihoterapeut, în Cluj-Napoca, atrage atenția asupra persoanelor cu o carieră în una din meseriile care odată cu venirea pandemiei au fost nevoite să dispară, cum ar fi cei din sfera actoriei. Astfel, aceștia s-au văzut în situația de a abandona meseria pentru care s-au pregătit, fiind împinși spre alegerea unei alte cariere la care nu s-ar fi gândit înainte ca noul coronavirus să își facă apariția în viețile noastre.

În cazul acestor persoane, conform Ralucăi Anton, apare frecvent o emoționalitate ridicată, tristețe, depresie.

„Prima și cea mai frecventă dintre stările întâlnite este din zona anxietății, a îngrijorărilor. Acesta este un fenomen natural până la urmă, pentru că ceea ce ne lipsește în toată această perioadă este predictibilitatea. Nu știm când o să se termine, nu știm dacă o să ne îmbolnăvim sau nu.

Totodată, încep să apară cazuri ce țin de simptomatologia depresivă. Nu neapărat că apare depresia, dar întâlnim tot mai multe simptome din această zonă.

Sunt schimbări puternice și este normal să vină cu disconfort emoțional. Sentimentele predominante sunt nerăbdarea, nesiguranță, incertitudine”, explică Raluca Anton.

Aceasta este de părere că apariția unui episod depresiv, strict din cauza pandemiei prezintă destul de puține șanse, însă când vine vorba de anxietate și atacuri de panică, cu siguranță cazurile de pacienți care prezintă aceste trăiri sunt mult mai numeroase.

După cum povestesc cei doi psihologi, personale afectate emoțional de pandemie trăiesc senzații de frică, gândindu-se că s-au îmbolnăvit ori că li se întâmplă ceva grav.

Ce este un atac de panică?

Raluca Anton explică faptul că în momentul în care cineva suferă un atac de panică, acesta poate simți un nod în gât, gol în stomac, bufeuri de căldură, senzație puternică de sufocare, privire încețoșată, senzația de rău, toate aceste stări neavând o bază medicală, cum ar fi o boală care poate îngloba toate aceste simptome.

„Majoritatea oamenilor care sufereau un atac de panică înainte de pandemie se prezentau cu mare ușurință la UPU, unde primeau un calmant, reușind astfel să se liniștească.

Acum, din cauza poveștii cu pandemia, oamenilor le este frică să meargă la secția de urgențe de la spital. Astfel, acum clienții apelează mult mai des la psihologi, mai ales că sesiunile de psihoterapie se fac online, iar noi îi putem face să înțeleagă de ce se confruntă cu un atac de panică și cum să îl gestioneze”, spune Raluca Anton.

Conform acesteia, gândurile negre de care este adesea însoțit un atac de panică cuprind idei precum „îmi e frică că o să mă îmbolnăvesc”, „îmi este frică că cei dragi se vor îmbolnăvi, iar eu nu îi voi putea ajuta”.

Andreea Șandru povestește că unul dintre clienții săi s-a izolat complet pentru a se proteja de virus, ceea ce a și reușit, însă „costurile” au fost mult mai mari decât beneficiile, pacientul prezentând ulterior anxietăți accentuate, deprimare, pierderea sensului vieții, a bucuriei și a tot ceea ce-i făcea viața să merite trăită.

O altă dificultate cu care acesta s-a confruntat a fost și imposibilitatea de a rupe acest cerc vicios creat.

Care sunt soluțiile?

„Ca să depășim această perioadă dificilă e nevoie să ne fim alături unii altora. Îi încurajez pe oameni să îi ajute pe cei din jur, chiar dacă e vorba de a suna mai des un prieten sau un bunic care e singur, orice mic gest fiind important. Apoi e esențial ca oamenii să aibă un proiect, un hobby care să le ofere satisfacție, poate fi orice, de la ieșit în aer liber, chiar dacă e frig și până la a face un curs online”, ne sfătuiește Andreea Șandru.

De asemene, Raluca Anton consideră că este esențială o normalizare a reacțiilor, deoarece acestea sunt normale în situația actuală în care nu știm ce trebuie să facem și să ne comportăm, fiind vorba despre un context pe care nu l-am mai întâlnit. Conform psihologului, este natural să simțim anxietate în aceste timpuri.

Un alt lucru important este conform acesteia, să încercăm să ne expunem treptat fricilor cu care ne confruntăm, pentru a reuși astfel să le învingem.

Raluca recomandă spre exemplu, plimbările în aer liber, chiar dacă avem tendința de a ne izola în casă, dar desigur, cu respectarea măsurilor de siguranță.

Dacă atacurile de panică și stările de anxietate nu dispar în timp, se recomandă sesiunile de psihoterapie sau o potențială consultație psihiatrică, pentru cazurile care necesită tratament medicamentos pentru diminuarea stărilor puternice de anxietate.

În ceea ce privește perioada în care vom fi nevoiți să ne confruntăm cu aceste stări de frică sau îngrijorări cu privire la viitor ar putea dura până la doi ani, conform psihologului Raluca Anton.

Narcisa Corina Bud