Creșterea pensiilor cu 40% și mărirea salariilor profesorilor, amânate pentru anul viitor de Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a amânat miercuri sesizarea Executivului depusă împotriva legii prin care PSD a forțat în Parlament majorarea pensiilor cu 40% începând de la 1 septembrie, după ce Guvernul a decis majorarea acestora cu doar 14% din lipsă resurse. Acestea, dar și creșterea salariilor cadrelor didactice vor fi dezbătute de judecătorii CCR de abia anul viitor, în luna ianuarie.

Decizia Curții vine după ce Guvernul a decis amânarea creșterii pensiilor cu 40% și a salariilor profesorilor, din lipsă de resurse. Parlamentul a anulat ulterior decizia Guvernului, care a cerut arbitrajul Curții Constituționale.

Premierul îi critică pe cei din Parlament

Premierul Ludovic Orban a condamnat ferm decizia parlamentarilor, declarând că „iresponsabilitatea PSD riscă să arunce România într-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o”.

Argumentele Guvernului în fața CCR au fost următoarele:

• Parlamentul a ignorat exigențele de previzibilitate a legii și perspectivele evoluției situației bugetului consolidat și a economiei generale, cu consecința afectării principiului securității juridice. În plus, abrogarea unor articole din ordonanța de rectificare prin care Guvernul a majorat punctul de pensie de la 1 septembrie a.c. nu duce automat la aplicarea legii inițiale atâta vreme cât nu au fost emise dispoziții tranzitorii.
• Totodată, Guvernul arată că parlamentarii nu au identificat sursele clare de finanțare a majorărilor propuse, necesare pentru a acoperi cheltuielile urmărite și care să reflecte principiul echilibrului bugetar, potrivit dispozițiilor constituționale.
• Odată cu intrarea în vigoare a OUG 135/2020, noua valoare a punctului de pensie respectiv de 1.442 de lei s-a aplicat de la data de 1 septembrie 2020, la valoarea maximă pe care o permite bugetul de stat. Aplicarea majorării punctului de pensie la 1.775 de lei așa cum a modificat legiuitorul și majorarea salariilor profesorilor ar presupune „un necesar de finanțare din fonduri publice de 11,2 miliarde de lei în anul 2020, respectiv 1,06% din PIB și 34,3 miliarde de lei în anul 2021 (reprezentând 3,05 % din PIB). ”
• Or, execuția bugetului general consolidat în primele luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de lei, respectiv 4,17% din PIB. În condițiile actualei crize sanitare extrem de grave în care presiunea asupra bugetului de stat este uriașă din cauza creșterilor masive ale cheltuielilor nepermanente, iar riscul de a avea un deficit bugetar uriaș în 2021 este unul ridicat, Parlamentul ar trebui să contribuie la corecția deficitului bugetar. În schimb, Legislativul a ales să acționeze în sens contrar acestui obiectiv, nerespectând astfel angajamentele europene pe care România are obligația a le îndeplini.