Barometrul Sportului în România a fost lansat joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival, în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025.

Studiul, realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), scoate la iveală cifre revelatoare: 32% dintre români aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică sport deloc, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic. Însă un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă și în rândul respondenților între 36 și 50 de ani. Cei mai mulți dintre românii care nu fac sport sau mișcare declară că nu au timp pentru aceste activități, dar când e vorba despre ceilalți, cred că pur și simplu nu au voință.

Cercetare privind activitatea fizică a românilor

Este prima dată când o cercetare oferă o imagine comprehensivă și actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele care influențează comportamentele populației.

Datele au fost prezentate în cadrul unui panel special moderat de Mihnea Măruță, cu participarea sociologului Bianca Dobre (sociolog cercetător IRES) și a lui Mirel Alexa (director executiv Sports Festival).

Analiza cuprinde cinci mari capitole de cercetare:

1. Obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului;
2. Precepții,  motivații și atitudini față de sport și stilul de viață sănătos;
3. Bariere în practicarea activităților fizice;
4. Accesibilitatea practicării sportului în România;
5. Percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.

Fotbalul este cel mai practicat sport în România

Fiecare dintre cele cinci mari teme de cercetare relevă concluzii interesante și valoroase, precum:

• 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână;
• Fotbalul este cel mai practicat sport în România – 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg;
• Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și și starea precară de sănătate;
• Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau de modul în care execută exercițiile;
• Doar 1 din 10 români are un abonament la sală;
• 68% dintre respondenți spun că și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an;
• 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.

De ce avem nevoie de un Barometru al Sportului?

Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.

Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport. Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile ori comportamentele pe de o parte, iar pe de altă parte motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare.

Mirel Alexa, director executiv Sports Festival: „Sports Festival e mai mult decât un eveniment – e o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație, motiv pentru care investim constant în inițiative precum Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional care aduce la Cluj excelența sportivă. Barometrul lansat astăzi este încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi, împreună, o cultură sportivă sustenabilă.”

Sportul ca fenomen social

Barometrul realizat de IRES oferă o perspectivă complexă a reprezentărilor pe care românii le au despre sport, ca fenomen social.

Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoare studiului: „În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă asupra publică cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”.

De ce este important acest studiu?

Percepțiile influențează comportamentele. Fără o înțelegere profundă a motivațiilor și a barierelor reale cu care se confruntă oamenii, nicio campanie de promovare a sportului nu poate fi eficientă. Barometrul arată clar că în România:

• Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile;
• Sportul este perceput, de multe ori, ca un „lux” inaccesibil;
• Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.

O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. Barometrul Sportului vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație.

Despre Barometrul Sportului în România

Barometrul Sportului în România a fost realizat de IRES în lunile aprilie–mai 2025, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival și va fi publicat integral pe site-ul oficial al festivalului.

Inițiatorii își doresc ca Barometrul Sportului în România să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.

Joi, 12 iunie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România.

Delegația OMS a fost condusă de Caroline Clarnival, Director General al OMS România, însoțită de Silvia Gatscher, Health Operations Manager și Anneliese Bauer, Public Health and Laboratory Consultant. Din partea universității, oaspeții au fost întâmpinați de prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, alături de prof. dr. Sorin Claudiu Man, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară.

Această vizită reprezintă o recunoaștere a rolului activ și esențial pe care universitatea clujeană îl are în formarea și dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Discuțiile purtate au fost concentrate pe conturarea unor direcții concrete de colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și OMS cu accent pe dezvoltarea profesională și umană a viitorilor medici.

Printre temele abordate s-au numărat:

• Introducerea unor module de curs dedicate comunicării pentru studenți, rezidenți și medici specialiști;
• Dezvoltarea unui modul în curricula universitară privind recunoașterea și prevenirea violenței de gen;
• Organizarea de workshopuri pentru rezidenți și medici specialiști, axate pe gestionarea stresului profesional și prevenirea burnoutului;
• Identificarea de oportunități pentru colaborări în proiecte comune dedicate sănătății publice.

„Această vizită reconfirmă angajamentul comun pentru un sistem medical mai empatic, mai bine pregătit și mai rezilient, iar deschiderea Organizației Mondiale a Sănătății spre parteneriat cu instituțiile de învățământ superior este un semnal încurajator pentru viitorul educației medicale din România. Ne bucurăm de această întâlnire și considerăm că vizita OMS la UMF «Iuliu Hațieganu» reprezintă o validare a excelenței academice și a contribuției noastre continue la sănătatea publică națională și internațională”, a transmis conducerea universității.

Două persoane din municipiul Cluj-Napoca, bănuite că ar fi furat unelte electrice în valoare de aproximativ 6.500 de lei dintr-un autoturism, au fost reținute în urma unor percheziții domiciliare desfășurate de polițiști în dimineața zilei de 12 iunie.

La data de 12 iunie, începând cu ora 06:00, polițiștii Secției 7 Poliție Cluj-Napoca, sprijiniți de polițiști din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca, Serviciului Criminalistic, Serviciului pentru Acțiuni Speciale, precum și de jandarmi din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile și Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, au desfășurat o acțiune amplă pe raza de competență.

În cadrul acțiunii au fost puse în aplicare două mandate de percheziție domiciliară, în urma cărora au fost identificate și reținute două persoane, respectiv un bărbat de 33 de ani și o tânără de 21 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt.

Au furat unelte electrice dintr-o mașină parcată

În fapt, la data de 6 iunie, în jurul orei 10:55, cele două persoane ar fi sustras mai multe unelte electrice, dintr-un autoturism parcat în zona Pieței Oser din municipiul Cluj-Napoca.

Prejudiciul cauzat fiind în valoare de aproximativ 6.500 de lei, nefiind recuperat până la acest moment.

Față de aceștia au fost emise ordonanțe de reținere, pentru 24 de ore, fiind depuși într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.

În urma perchezițiilor au fost ridicate mai multe bunuri de interes în cauză. Polițiștii continuă cercetările în vederea documentării întregii activități infracționale și luării măsurilor legale ce se impun.

Sute de persoane și autoturisme verificate

Totodată, în cadrul acțiunii, au fost legitimate 158 de persoane și verificate 52 de autoturisme, fiind aplicate 32 de sancțiuni contravenționale.

De asemenea, polițiștii au pus în executare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat de 46 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, urmărit național.

Bărbatul a fost depistat și reținut, ulterior fiind depus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.

A început „Târgul coaselor” la Negreni, localitate cunoscută mai ales pentru „Fechetău”, târgul care are loc anual în primul weekend al lunii octombrie.

La fel ca „fratele mai mare”, Fechetăul, „Târgul coaselor”, care recâștigă teren, este o adevărată „mină de aur” pentru colecționari și un bun prilej de întâlnire pentru iubitorii de tradiții.

A început „Târgul coaselor” de la Negreni

Localitatea clujeană Negreni găzduiește, între 12 și 15 iunie, „Târgul coaselor”, unul dintre cele mai importante evenimente tradiționale din Transilvania, care reunește anual mii de comercianți și vizitatori din întreaga țară, dar și din străinătate.

Negreni, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, este renumit pentru organizarea a două mari târguri cu o istorie de peste două secole: târgul de primăvară, cunoscut sub denumirea de „Târgul coaselor”, și târgul de toamnă de la „Fechetău”.

„Prima aprobare oficială pentru organizarea acestor târguri datează din anul 1815, însă cercetările și tradiția locală sugerează că ele au fost organizate încă din Evul Mediu, devenind repere importante ale vieții economice și sociale din zonă”, arată specialiștii clujeni de la CJCPCT, care au realizat și un material video.

Ce găsiți la „Târgul coaselor”

Târgul de primăvară de la Negreni se desfășoară pe aproape cinci hectare, de-a lungul malului Crișului Repede, oferind vizitatorilor o gamă variată de produse. De la încălțăminte și îmbrăcăminte, la obiecte tradiționale de gospodărie, elemente de port popular din diverse regiuni ale țării, aparate casnice, electronice și mărunțișuri, târgul reprezintă o adevărată incursiune în diversitatea culturală și economică a zonei.

Numele „Târgul coaselor”, mai arată specialiștii clujeni, reflectă legătura strânsă a evenimentului cu viața rurală și cu uneltele folosite în gospodăria țărănească.

Dincolo de aspectul comercial, târgul este o adevărată călătorie în timp, oferind posibilitatea de a descoperi obiecte încărcate de istorie, cum ar fi îmbrăcăminte, albume foto de familie, icoane, tablouri, dar și alte mărturii ale tradițiilor românești.

Pe parcursul anilor, „Târgul coaselor” a crescut semnificativ în popularitate, atrăgând nu doar participanți din România, ci și din Ungaria, Europa de Vest și chiar America.

O atracție aparte o reprezintă secțiunea dedicată obiectelor vechi, unde colecționarii pot găsi port popular autentic, cusături tradiționale, farfurii pictate manual, cărți vechi, mobilier, unelte agricole și picturi. Această zonă a târgului este o veritabilă comoară pentru cei care doresc să păstreze și să promoveze patrimoniul cultural local.

Foto: CJCTPCT Cluj