ACTUALITATE
Consultații gratis din partea unei absolvente de psihologie din Cluj: „Vreau să ajut oamenii să treacă peste această perioadă”
Roxana Pavel este persoana care a avut un parcurs destul de greu și neașteptat în viață, dar care, spune ea „mi-a simplificat calea spre marea mea pasiune: psihologia”. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul UBB. Trăiește în Cluj-Napoca de la 19 ani și după 8 ani de studiu va ajunge să obțină atestatul de liberă practică pentru Psihologie Clinică și Psihologia Muncii și Organizațională. „Astăzi știu ce îmi place cel mai mult să fac și vreau să aprofundez în această direcție. Sunt fericită că am ajuns în acest punct.”
Roxana oferă consultații psihologice online, gratis, în contextul pandemiei și situației stării de urgență. Situația în care ne aflăm este una neașteptată, deloc ușoară și poate ridica multe semne de întrebare și să creeze probleme de natură psihică. Astfel, Roxana vrea să ajute oamenii să depășească cursiv și fără probleme aceste săptămâni. A acceptat să răspundă la câteva întrebări pe care probabil toți ni le punem.
1. Cum putem să ne ocupăm/umplem timpul în carantină?
Până să ajungem să ne ocupăm timpul în carantină, primul pas este să ne gândim la rutina pe care am avut-o înainte de această perioadă. În sfârșit un moment bun de reflecție asupra vieții. Majoritatea am automatizat multe comportamente de care ne dăm seama că ne lipsesc abia acum, când nu le mai putem face. După aceea, vedem ce am păstrat în această perioadă de pandemie.
Un următor pas este să analizăm beneficiile pe care le aduceau acele comportamente de care suntem acum privați temporar. Un exemplu pentru a se înțelege cele scrise ar fi faptul că după orele de muncă, savuram cu prietenii o cafea într-un local. Ce consecințe avea această activitate? Socializare/faptul că te vedeai cu prietenii sau consumul unei cafele, adică plăcerea gustului în sine. Răspunsul tău este însăși punctul de pornire pentru programul de carantină. Mergând pe exemplul anterior, în carantină, dacă un beneficiu era că socializai/ stabilești cu prietenii ora la care să aveți un video call pe facebook, skype și așa mai departe. Dacă beneficiul era efectiv consumul de cafea, produsul poate fi preparat în casă/comandat.
În perioada aceasta este important să ne facem rutine mai ales dacă nu avem activitate constantă cum ar fi un job. Chiar dacă nu reușiți să vă planificați o săptămână, puteți stabili activitățile pentru ziua următoare din seara precedentă.
Acum avem posibilitatea mai mult ca niciodată să rezolvăm probleme pe care le-am ignorat din cauza lipsei timpului. Prin intermediul online putem să ne descoperim noi talente.
Activitatea fizică este importantă. Introduceți în rutina de zi cu zi exerciții fizice pentru a vă menține sănătoși atât fizic, cât și psihic. Ceva „de speriat”, poate un lucru esențial, este să realizăm o introspecție a vieții. Să vedem unde am ajuns față de ce ne-am propus și să analizăm ce putem face mai departe. Se pot fixa noi obiective la care să lucrăm în timpul sau după ce trece această pandemie.
2. Cum tratăm emoțiile care ne copleșesc?
Primul pas este acceptarea lor. Este esențial să vedem în ce contexte se manifestă, care este stimulul activator. Punctul intermediat este ceea ce gândim în acel context. Un exemplu în acest sens ar fi știrile pe care le vedem în fiecare zi cu privire la pandemie (stimulul activator-contextul). Până să ajungem la emoții de frică sau anxietate mai facem ceva. Începem să ne spunem: „Este groaznic ce se întâmplă! Nu mai suport să stau în casă! Dacă mă îmbolnăvesc? Dacă se îmbolnăvesc cei dragi mie? Uite câte țări sunt afectate”
Un tip de gândire util ar fi: „Este foarte neplăcut ce se întâmplă, dar pot face față. Nu îmi place să stau în casă, dar uite câte zile am rezistat…totuși pot. Există posibilitatea de a fi contaminat? Am aceste dovezi? Cu ce mă ajută pe mine să mă gândesc dacă vor fi alții contaminați? Pot să schimb cu ceva dacă se întâmplă acest lucru?”
Important este să deții controlul propriului corp. Cum faci acest lucru? Prin acceptarea emoțiilor și a gândurilor. Fuga de ele nu ne rezolvă problemele. Concentrați-vă pe propriul corp și trăiți prezentul. Concentrați-vă pe ceea ce faceți în acel moment. Fiți implicat 100%. Viitorul este incert, iar trecutul nu mai poate fi schimbat. De multe ori se spune că trăim viitorul, dar uităm să trăim prezentul.
3. Dacă avem anxietate și senzații de claustrofobie, cum ne descurcăm acum?
Frica și anxietatea sunt normale în această perioadă provocatoare și incertă. Emoțiile negative funcționale sunt bune. Nu este de dorit să eliminăm frica. Aceasta ne ajută să supraviețuim, să ne ferim de pericole. Când se tratează anxietatea, nu se dorește eliminare ei, ci reducerea intensității.
Claustrofobia se referă la anxietatea de spații închise și înguste (metrou, lift).
Dacă cele două vă afectează atât de tare încât nu vă puteți desfășura activitățile de zi cu zi apelați la un specialist. Sunt tehnici specifice de intervenție.
4. Este făcut omul să stea în casă?
Depinde pe cine întrebi. Dacă vei întreba un introvertit, adică o persoană care este mai retrasă social, îi place să facă lucrurile de unul singur îți va spune că nu are nicio problemă să stea în mare parte izolat. Dacă întrebi un extrovertit căruia îi place să fie în centrul atenției, să exploreze mediul înconjurător s-ar putea să îți spună că este cel mai rău lucru.
5. Cum putem să ne stăpânim sentimentele pe care le trăim acum în perioada de carantină?
Un rol important îl joacă suportul social, nu doar în această perioadă. Literatura de specialitate arată că dacă avem relații de calitate ne ajută să trecem mai ușor peste probleme. Faptul că avem cui să împărtășim ceea ce ni se întâmplă și cui să cerem ajutorul la nevoie ne ajută.
O întrebare la care să se gândească cititorii: Puteți să dați cel puțin un exemplu de situație, eveniment care poate să fie mai rău decât această carantină?
6. Sunt oameni care au tendințe suicidale, în această perioadă există posibilitatea să se amplifice aceste dorințe/gânduri?
Faptul în sine că este pandemie nu determină comportamente suicidale. Există factori de risc de care trebuie să ținem cont cum ar fi: prezența unor tulburări mentale, tentative anterioare, consum de alcool sau alte substanțe, pierderea locului de muncă sau pierderi financiare, boală și durere cronică sau istoric familial. Acești factori de risc cresc șansa să se întâmple, NU determină acest lucru. Un alt rol important îl joacă lipsa de speranță, incapacitatea de a mai tolera situația și deficite în rezolvarea de probleme.
7. De ce consideri că această pandemie creează atâtea stări diferite și abordează emoții maxime?
Oamenii sunt diferiți prin urmare și modul în care se raportează la actuala situație este diferit. Modul în care gândim și acționăm ne face să ne simțim într-un fel sau altul. Mintea umană este obișnuită cu automatisme și acum a apărut un eveniment major care unora dintre noi ne creează dificultăți în reorganizarea vieții și adaptarea la noul context. De aceea m-am hotărât să ajut oamenii, să ofer consultații psihologice gratuit. Această perioadă nu presupune obligatoriu să dezvolți vreo tulburare mentală, dar poate accentua unele simptome preexistente sau poate ai nevoie doar să povestești ce simți, prin ce treci sau nu știi cum să îți reconfigurezi noul stil de viață.
Un interviu realizat de Karla Fanea
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
CULTURA
Duminica Floriilor pentru credincioșii catolici și ortodocși. Intrarea Domnului în Ierusalim. Tradiții și superstiții
Creștinii catolici și ortodocși sărbătoresc duminică, 13 aprilie, împreună după mulți ani, Intrarea Domnului în Ierusalim. Cunoscută și ca Duminica Floriilor, aceasta este o sărbătoare importantă care se celebrează cu o săptămână înainte de Sfintele Paști care, în acest an, vor avea loc în 20 aprilie.
Denumirea populară a sărbătorii, Florii, are origini păgâne și provine de la Flora, zeiţa romană a reînvierii naturii.
În timp, această sărbătoare păgână s-a suprapus peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor este cunoscută și ca Duminica Stâlpărilor.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan arată în Evanghelia sa că Mântuitorul Hristos a avut trei veniri la Ierusalim.
Templul Domnului
Prima dintre ele a fost în anii 27-28. Atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului (Ioan 2, 13). În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa (Ioan 7; 14). Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30 („Dicţionarul de Teologie Ortodoxă”, pr. prof. dr. Ion Bria, 1994).
Templul din Ierusalim, în care se săvârşeau slujbele şi se citeau şi se explicau Legea şi prorocii, a fost ridicat de regele Solomon şi a fost distrus odată cu Cetatea Sfântă, iar poporul Israel a fost dus în robie de către regele Babilonului Nabucodonosor.
Au fost rezidite atât oraşul cât şi templul după întoarcerea din robia babiloniană în anul 538 î.Hr. La templu veneau israeliţii de pretutindeni cel puţin odată pe an pentru a se închina şi a aduce jertfe.
Cea din urmă construcţie a templului cuprindea în vremea Mântuitorului o suprafaţă de cinci hectare şi se situa pe o colină în trei trepte suprapuse.
La serviciul templului erau folosite douăzeci de mii de persoane. Toţi aceşti slujitori erau repartizaţi în douăzeci şi patru de grupe, fiecare dintre ele asigurând slujirea la templu timp de o săptămână („Dicţionarul Noului Testament”, pr. dr. Ioan Mircea, 1995).
„Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie”
La prima venire, Iisus Hristos a găsit la templu o parte a spaţiului care era destinat explicării şi citirii scrierilor sfinte ocupată de vânzătorii de animale şi de schimbătorii de bani.
În această situaţie, potrivit spuselor Evangheliei „Râvna casei tale mă mistuie” (Ioan 2, 17), Iisus cu un bici din ştreanguri i-a scos pe toţi afară din templu, schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele … „Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie” (Ioan 2, 17).
Ultima venire a Domnului în Ierusalim
Ultima venire a Domnului în Ierusalim, cea pe care o sărbătorim în Duminica Floriilor, a avut loc cu câteva zile înainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.
A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).
A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie
Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o astfel de intrare în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa.
A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Şi, în al doilea rând, ca să fie recunoscut după Lege de neamul în care s-a născut că El este Mesia, cel aşteptat, Mântuitorul lumii, cel pe care L-au făcut cunoscut prorocii Vechiului Testament.
În această zi sunt împărţite ramuri de salcie binecuvântate
Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).
„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.
Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.
Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.
Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele
Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.
Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.
Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
Tradiții în Duminica Floriilor
Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.
După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale.
S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.
Obiceiuri legate de ramurile de salcie
Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.
Ramul de salcie adus din biserică la Florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei copiii pentru a crește.
În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.
De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.
În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.
Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.
Superstiții în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii
Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.
Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.
Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.
Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.
Începe Săptămâna Patimilor
Începând cu ziua de Florii se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor.
Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.
Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni
În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare.
La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.
Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.
Sursa: Agerpres
Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit, sâmbătă seara, la un accident rutier pe str. Lombului din municipiul Cluj-Napoca în care au fost implicate două mașini. La fața locului au ajuns două autospeciale cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj.
În momentul sosirii echipajelor operative un bărbat era blocat în autoturism și a necesitat intervenția pompierilor cu echipamentele specifice pentru a putea fi extras în siguranță. La locul accidentului au mai fost consultate încă trei persoane, respectiv două tinere, în vârstă de 17 și 19 ani, și un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani.
”Toate cele patru persoane au fost transportate la spital pentru investigații și tratamente de specialitate. Conform primelor evaluări acestea erau în stare de conștiență și cooperante”, au spus pompierii.
EVENIMENT
Neluțu Sabău, după eșecul ”U” Cluj cu Dinamo: Foarte, foarte dezamăgit. Am observat indiferență și nepăsare la unii jucători
Antrenorul echipei de fotbal ”U” Cluj, Ioan Ovidiu Sabău, s-a declarat foarte dezamăgit de înfrângerea din meciul de sâmbătă de acasă, de pe Cluj Arena, disputat cu Dinamo București, scor 2-4.
”Sunt foarte, foarte dezamăgit pentru că, ca jucător, trebuie să arăți un pic de orgoliu, de ambiție, mai ales că joci acasă, ești respectat la acest club, vin atât de mulți oameni. Accepți să pierzi un joc, dar să fii atât de clar dominat la capitolul determinare, implicare din punct de vedere emoțional, din punct de vedere fizic. Trebuie să ai un pic de mândrie ca jucător.
Am fost dominați la capitolul fotbal, chiar dacă în prima repriză am reușit să stăm bine în teren, am reușit să și înscriem. Foarte ușor am primit golul egalizator, la fel și al doilea putea fi evitat. A doua repriză, inexisteți, fără reacție.
Se vede clar diferența individuală la mijlocul terenului a celor de la Dinamo, care știu să joace fotbal.
Cu toții suntem afectați, supărați”, a spus Sabău.
Indiferență și nepăsare la unii jucători
Acesta a precizat că i-a felicitat pe jucătorii săi în alte meciuri când a fost cazul, dar a remarcat acum o anumită indiferență la anumiți jucători și chiar nepăsare.
”Sunt jucători care sunt incapabili să lupte pentru această echipă. Dacă eram jucător mie îmi era rușine să arăt așa, Mă voi baza doar pe acei jucători care știu că dau totul, restul pentru mine nu mai contează”, a conchis Ioan Ovidiu Sabău.
Universitatea Cluj a deschis „balul” etapei a 4-a din play-off-ul Superligii de fotbal, cu meciul împotriva lui Dinamo. Clujenii erau pe locul 4 în timp ce bucureștenii ocupau ultimul loc, fără nicio victorie. După un meci în care „U” a jucat foarte slab, Dinamo reușește o victorie categorică, 2-4, goluri marcate de Macalou (min.13) și Blănuță (min.44), respectiv Perica (min.24 și 32), Selmani (min.45+2) și Simion (min.59 – autogol).
VIDEO FOTO. „U” Cluj – Dinamo, 2-4. „Studenții” RESUSCITEAZĂ „câinii”
Echipele de start:
„U” Cluj (4-1-4-1): Gertmonas – Boboc, Masoero, Artean, Chipciu – Codrea – Macalou, Simion, Fabry, Thiam – Blănuță
Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Rață, Oaidă, Bic, Silaghi, Bota, Opriș, Bettaieb, Miranyan, D. Moldovan
Absenți: Van der Werff, Cristea, Nistor (accidentați)
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
Dinamo (4-3-3): Golubovic – Sivis, Mărginean, Opruț, Luna – Olsen, Gnahore, Cîrjan – Milanov, Perica, Selmani
Rezerve: Roșca, A. Stoian, Pașcalău, Abdallah, C. Soare, C. Costin, Al. Pop
Absenți: Homawoo, Politic, Caragea, Licsandru (accidentați)
Antrenor Zeljko Kopic
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Marian Barbu (Făgăraș) / Asistenți: Imre Bucsi (Sfântu Gheorghe), Stelian Slabu (Brașov)
Arbitru VAR: Viorel Flueran (Craiova) / Asistent VAR: Florin Mazilu (Satu Mare)
Primele cinci minute ale meciului a găsit echipa clujeană călare pe „câini”. Apoi, Dinamo a reușit să mai iasă din propria jumătate.
Primul șut pe poartă vine în min.11, când Thiam trage pe lângă. În min.13, Macalou, bine lansat de Fabry, reușește să înscrie pentru 1-1.
În min.23, Thiam îl întinde pe Golubovic și apoi Macalou îl evidențiază cu o lovitură de cap. La faza imediat următoare, Perica profită de o respingere în față a lui Gertmonas după un șut al lui Gnahore și egalează.
„U” acuză șocul și în min.32, același Perica face dubla cu o lovitură de cap, după o centrare excelentă a lui Sivis, centrare la care Masoero a fost spectator și pentru Artean, gravitația a fost prea mare.
În min.44, Thiam centrează perfect pentru Blănuță, până atunci invizibil, și acesta înscrie cu o lovitură de cap, pentru 2-2. În minutele de prelungire ale primei reprize, Selmani înscrie superb din colțul careului de 16m, pentru 2-3.
Repriza a doua a fost una în care Dinamo a arătat că poate lua și puncte, chiar dacă n-au ce face cu ele, iar „U” Cluj a dovedit că, atunci când vor, pot pierde niște puncte care le-ar fi prins bine.
Cei care mai înscriu o dată sunt bucureștenii, în min.59, prin clujeanul Simion, de care se lovește mingea respinsă cu piciorul de Gertmonas. În rest, încă două ocazii mari ale dinamoviștilor, plus aproape o ocazie a clujenilor, prin Codrea.
Dinamo obține prima victorie în play-off, tocmai în fața „prietenilor” de la „U” și sar peste Rapid.
Notele Cluj24:
Gertmonas 5 – Boboc 5, Masoero 5, Artean 5, Chipciu 6 – Codrea 6 – Macalou 6, Simion 6, Fabry 6, Thiam 7 – Blănuță 6,
Oancea, Rață, Bettaieb 5, Miranyan
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Duminica Floriilor pentru credincioșii catolici și ortodocși. Intrarea Domnului în Ierusalim. Tradiții și superstiții
FOTO. Accident pe strada Lombului din Cluj-Napoca. Patru persoane, transportate la spital
Neluțu Sabău, după eșecul ”U” Cluj cu Dinamo: Foarte, foarte dezamăgit. Am observat indiferență și nepăsare la unii jucători
VIDEO FOTO. „U” Cluj – Dinamo, 2-4. „Studenții” RESUSCITEAZĂ „câinii”
VIDEO FOTO. Magia muzicii lui Ceaikovski, la lumina lumânărilor, în sala Auditorium Maximum Cluj-Napoca
ISU Cluj: Un bărbat și o femeie în vârstă, cu arsuri, transportați la spital în urma incendiului din Someșeni
VIDEO. Un suporter al echipei Dinamo București și-a cerut iubita în căsătorie la Cluj, înaintea meciului cu ”U”
EXCLUSIV VIDEO. Icoane în miniatură, pe ouăle de Paște, pictate manual de o studentă din Cluj-Napoca
