Consultare publică. Ministerul Educației vrea să elimine xenofobia și ura din școli

Ministerul Educației a lansat în consultare publică un proiect pentru un nou Cod de Conduită, menit să prevină și să sancționeze xenofobia, discursul instigator la ură și negarea Holocaustului în școli.

Acest proiect urmează să fie aplicat începând cu anul școlar 2025 – 2026.

Acest cod își propune să asigure un mediu educațional sigur și incluziv, în care să nu existe prejudecăți, stereotipuri negative sau forme de intoleranță precum xenofobia și antisemitismul. Documentul a fost elaborat în conformitate cu legislația națională și internațională privind drepturile omului, precum și cu Statutul elevului și Codul-cadru de etică al personalului didactic.

Conform proiectului, Codul de Conduită se aplică tuturor celor implicați în procesul educațional: elevi, cadre didactice, personal auxiliar și administrativ, părinți, tutori legali și parteneri educaționali. Toți trebuie să se delimiteze ferm de orice manifestare de natură xenofobă sau instigatoare la ură.

Obligațiile elevilor

• Să manifeste respect față de colegi, profesori și personalul școlii, indiferent de naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilitate, sex, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu prevăzut de lege;
• Să sesizeze orice act de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și antisemitism;
• Să participe la activitățile educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și antisemitismului;
• Să adopte un comportament bazat pe incluziune și respect în interacțiunile cu ceilalți;
• Să nu răspândească, inclusiv în mediul online, conținut discriminator, xenofob, antisemit sau instigator la ură;

Obligațiile profesorilor

• Să prevină și să combată orice formă de discriminare, xenofobie, radicalizare, discurs instigator la ură și antisemitism în cadrul orelor de curs;
• Să susțină și să promoveze o cultură a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în care diversitatea este celebrată și valorificată;
• Să ia măsuri rapide și eficiente în cazul identificării unor comportamente discriminatorii, xenofobe, radicalizate, antisemite sau instigatoare la ură;
• Să integreze în procesul educațional elemente din Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024 – 2027;
• Să se implice în organizarea de activități educaționale privind drepturile omului și istoria Holocaustului;
• Să participe la sesiunile de formare privind prevenirea și combaterea discriminării, xenofobiei, radicalizării, discursului instigator la ură și antisemitismului.

Fapte interzise în unitățile de învățământ preuniversitar

• instigarea la ură, prin orice mijloace, împotriva membrilor comunității educaționale (personal didactic și administrativ, elevi, părinți/tutori) pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilitate, sex, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu prevăzut de lege;
• aplicarea unui tratament inegal, de excludere sau de restricționare în baza unor criterii precum rasa, naționalitatea, etnia, limba, religia, categoria socială, sexul, dizabilitatea, apartenența la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu prevăzut de lege;
• promovarea unor idei, simboluri sau doctrine care susțin și promovează regimuri cu caracter totalitar, antisemit, extremist, fascist, iredentist, rasist, șovinist sau xenofob, dovedite a încălca drepturile și libertățile fundamentale ale omului, cu excepția situației în care acestea fac obiectul unei discipline/a unui material de studiu;
• confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în scopul răspândirii, a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
• inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup,
• promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război;
• negarea, aprobarea, justificarea, minimalizarea sau distorsionarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia, precum și a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, potrivit legii.