În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Polițiștii din cadrul Secției 7 Poliție Rurală Gherla au dispus, în decembrie, reținerea, pentru 24 de ore, a unui bărbat, de 52 de ani, cercetat în cadrul unui dosar penal ce are ca obiect infracțiunea de distrugere.

Bărbat din Cluj-Napoca, arestat pentru că a incendiat mașina concubinii sale

”La data de 1 decembrie, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că un autoturism este cuprins de flăcări, în localitatea Șoimeni.

La fața locului au fost dirijat un echipaj de poliție, alături de pompieri din cadrul I.S.U. Cluj, care au lichidat incendiul și au stabilit că incendiul a fost provocat intenționat.

Polițiștii au demarat de îndată cercetări în vederea identificării persoanelor vinovate de producerea incendiului.

Concubina mai tânără

Astfel, în contextul activităților investigativ-operative, în data de 2 decembrie a.c. aceștia au identificat și depistat persoana bănuită de săvârșirea infracțiunii, fiind vorba despre un bărbat, de 52 de ani, din Cluj-Napoca.

Din primele cercetări, polițiștii au constatat că bărbatul ar fi incendiat autoturismul, care se afla parcat pe drumul public, în urma unor neînțelegeri avute cu concubina sa, în vârstă de 41 de ani”, arată polițiștii clujeni.

În cauză a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar la data de 3 decembrie a.c., bărbatul a fost prezentat magistraților Judecătoriei Gherla, care au dispus măsura arestării preventive pentru 30 de zile.

În tradiția populară, Sânt Nicoară vine la ,,praznicul” dumnezeiesc călare pe un cal alb, care conduce sufletele bune spre Rai, iar pe cele păcătoase spre Iad.

Sânt Nicoară este „alintul popular” pentru Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie.

Sânt Nicoară, călăuza sufletelor în tradiția populată. Colind cântat în satele clujene în presara de Sfântul Nicolae

Atât sfântul, cât și calul său sunt învestiți cu rolul de călăuze ale spiritelor, simbol care argumentează și o remanență a vechilor credințe și rituri solare autohtone precreștine, la confluența cu cele universale, se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe și editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

În satul românesc există colinde care întăresc aceste credințe.

O astfel de colindă a fost consemnată de preotul Grigoriu Crăciunaș, în anul 1881, în satul Jurca, pe Someș din județul Cluj, cu mențiunea că ,,se colindă în presara de Sfântul Nicolae”, mai arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

„Cu masă, pe cine-așteaptă?/ Așteaptă pe Sânicoară”

,,Asta-i casa boierească
Dumnezeu să o trăiască…
Înaintea căsii
Este-o masă-ntr-aurită,
Păstă masă ce mi-i trasă?
Față albă de mătasă.
Cu masă, pe cine-așteaptă?
Așteaptă pe Sânicoară.
Îl tot așteaptă din zi în zi
Ce-o dată nu mai veni,
C-un căluț albuț,
Dalb de spumegat,
Negru de-asudat.
Nainte-i ieșiră
Și-l întrebară:
– Unde-ai zăbăvit, Nicoară?
– Io am zăbăvit
Și am întâlnit
Nouă cetine
Plini de suflete
Și le-am petrecut.
Care-o fost mai drepte, Doamne,
Pe sub mâna dreaptă
La poarta de Raiu,
Raiu luminos,
Bun loc de folos.
Cine-o fost mai strâmbe, Doamne,
Eu le-am petrecut
Pe su’ mâna stângă,
Pe cărarea strâmbă.
La poarta de Iad.
Iad întunecos,
Rău loc de folos”, sună colinda.

Foto: Sfântul Nicolae, pictură murală în pronaosul bisericii de lemn din Finișel, județul Cluj, realizată la 1807 de Dimitrie Ispas/ Arhiva CJCPCT Cluj – Nicu Cherciu

Droguri aruncate în toaletă

Seara zilei de 5 decembrie este un prilej de bucurie pentru toţi copiii. Este seara lui Moș Nicolae, când ghetuțele lustruite își așteaptă cadourile și nuielușile, scrie Alba24.ro.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini străvechi din vremea unui personaj, devenit legendar, care a existat cu adevărat, scrie Agerpres.

Seara lui Moș Nicolae. Copiii își pregătesc GHETUȚELE pentru cadouri și NUIELUȘE

Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea, Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi, în Anatolia).

Lui îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi.

Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea referitoare la trei fete sărace, fără zestre, care nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi.

Dar, Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, câte un săculeţ plin cu bani.

Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor.

Probabil, de aici este şi obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

Moș Nicolae: tradiții din seara de ajun la români

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii).

Peste 800.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae. Din totalul persoanelor care poartă aceste nume, aproape 538.500 sunt bărbați (Nicolae, Niculai, Nicusor, Niculae, Nicu, Nicula, Nicoara), iar aproximativ 280.000 sunt femei (Nicoleta, Niculina, Neculita, Nicolina, Nicola)”.
Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură.

Se mai crede că ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace. Mai este și stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor).

Moș Nicolae: tradiții din seara de ajun

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi în casă, lângă icoane, care ar trebui să înflorească de Anul Nou.

În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an.

La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Un pahar de vin în așteptarea lui Moș Nicolae. Tradiții din jurul lumii

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână.

Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr.

Asta pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru.

Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Pere Fouettard le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Ghetuțele pregătite, element comun în tradiția lui Moș Nicolae

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici.

El ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni.

A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor.

Asta pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb.

Tradiții de Moș Nicolae: Copii cuminți, copii neascultători

După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă, dacă n-au fost cuminţi, sau îi laudă, dacă au fost buni.

Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal.

În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri.

În unele şcoli are loc sărbătoarea „Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

Moș Nicolae: alte tradiții din seara de ajun

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării.

Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş.

Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn.