Clujul pentru toţi. Proprietari despăgubiţi de două ori. Problema retrocedărilor şi propunerile specialiştilor

Poate că e o problemă delicată. Dar, cu atât mai mult, ea trebuie rezolvată de autorităţi. Este vorba de problema retrocedărilor. Ale cui au fost, sunt şi vor fi principalele clădiri din centrul Clujului. Cât au costat bugetul local şi bugetul naţional? Clujenii ar trebui să ştie.

Retrocedarea proprietăţilor. Probleme. Soluţiile identificate de specialişti

RETROCEDARILE sunt o problemă dureroasă şi costisitoare pentru bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca şi al tarii. În aplicarea legii de restitutio in integrum nu s-a ţinut cont de situaţia optanţilor, adică a cetăţenilor care au optat pentru cetăţenia maghiară şi au fost despăgubiţi de statul român în perioada interbelică. Iar acum rudele, afini de gradul 3-4, revendică din nou acele proprietăţi cu acte false sau refăcute în perioada 1940-1945 (ocupaţia hortystă). Poate neştiind că strămoşii lor au fost despăgubiţi.

Situaţia Statusului Romano-Catolic din Transilvania

În aceeaşi situaţie de ilegalitate se află şi Statusul Romano-Catolic din Transilvania, care a fost desfiinţat în anii ‘30 şi care conform codului canonic nu avea personalitate juridică cu drept de proprietate, ci doar de folosinţă asupra instituţiilor şi a unor lăcaşuri de cult. S-a reînfiinţat în 2002 o Asociaţie a Statusului ca fiind moştenitoarea vechiului Status, iar judecători incompetenţi sau corupţi au aprobat acest statut.

Peste 2.000 de clădiri revendicate

Asociaţia a revendicat peste 2.000 de clădiri din oraşele transilvane (!?).

Toate RETROCEDĂRILE importante de muzee, licee, palate, hectare de păduri şi terenuri agricole etc. trebuie revizuite şi stabilită legalitatea retrocedării, cu atât mai mult cu cât multe din aceste retrocedări au fost aprobate de judecătoriile din judeţele Mureş, Covasna sau Harghita, cu o doza prea mare de subiectivism şi fără verificarea probelor.

Nici rudele foştilor criminali de război decretaţi nu pot beneficia de retrocedări de proprietăţi, chiar dacă au fost reabilitaţi de unele ONG-uri din ţara de origine, fapt de care nu s-a ţinut seama în justiţia română.

Exemple scandaloase la Cluj-Napoca

Câteva exemple de la Cluj-Napoca ce scandalizează comunitatea civică:

• Analiza modului în care Baza Sportivă „SĂNĂTATEA” a fost amplasată în Cartierul Gheorghieni (aleea Detunata f.n.) a constatat că a fost cedată pe baza unor acte de proprietate dinainte de Tratatul de la TRIANON (!) afinilor foştilor proprietari. PRIN URMARE STATUL ROMÂN A DESPĂGUBIT DE DOUĂ ORI FAMILIILE FOŞTILOR PROPRIETARI DE TEREN ?!
• Palatul Banffy din Cluj a fost naţionalizat în anul 1948, iar în 1958 Dionisie Banffy îi lasă moştenire lui Nicolae Roşca un imobil care nu îi aparţinea în mod legal. Retrocedarea unor cote părţi este ilegală.

Revizuirea tuturor restituirilor

Este o nevoie urgentă de corelare şi conlucrare între instituţiile statului în ce priveşte:

• deschiderea accesului şi recercetarea arhivelor, iar Guvernul să stabilească ce să facă Arhivele Naţionale;
• să se specializeze procurori şi instanţe pe această problematică pentru a soluiona corect înşelătoria păguboasă şi a se pedepsi impostorii;
• creată o nişă legislativă care să revizuiască toate restituirile.

Există foarte multe probleme aflate în litigiu pe instanțele judecătorești privind legalitatea și coerența retrocedărilor de către Comisiile de Fond funciar ale primăriilor și de conformitate cu legislația în vigoare a expertizelor topografice. Cele mai frecvente greșeli sunt:

• cele în care pe aceiași suprafață de teren se suprapun doi sau trei proprietari, total sau parțial;
• grăniţuiri fără expertiză topografică sau expertize care nu respectă criteriile de conformitate cu Harta cadastrală a OCOTA;
• nerespectarea principiului de retrocedare pe amplasamentul proprietarului de drept (confiscat de regimul comunist);
• neaducerea la zi a hărților cadastrale ale primăriilor deși există legislație privitoare la această obligaţie cu termen limită de realizare;
• nerespectarea unui proces echitabil de către instanțele judecătorești prin termene care durează de la 3 la 7 ani în instanțele din România și alți 5-7 ani la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Soluții

–Respectarea recomandărilor Consiliului Europei privind retrocedarea proprietăților confiscate de regimul comunist, în care guvernele țărilor foste comuniste au la dispoziție câteva posibilități de retrocedare, cu respectarea dreptului de proprietate a celui lezat în drepturi.

-Realizarea hărţilor cadastrale curate prin eliminarea greșelilor și updatarea acestora la zi, la nivelul primăriilor și corelarea acestora cu Harta ANCPI, în termenul stabilit de lege.

-Fundamentarea dreptului de proprietate în cazul litigiilor de o încadrare a dreptului de proprietate pe baza unui document de referință: Harta cadastrală ANCPI, corelată cu hărțile abdatate ale primăriilor.

În Transilvania Imperiul Habsburgic s-au realizat hărți cadastrale, fără să aibă un precedent, cu ajutorul armatei, în mai puțin de 3 ani.

România are azi hărți cadastrale făcute din avion și corelate cu măsurători de teren (bazate pe puncte topografice acreditate) cu marjă de eroare de câțiva mm. Verificarea în teren a fiecărei proprietăți poate fi stabilită cu cea mai mare exactitate.

Dacă există voinţă, într-un an se poate reglementa situaţia retrocedarilor abuzive din Transilvania şi din Cluj-Napoca.

Solicitare către Primăria Cluj-Napoca

CCL Cluj cere Primarului şi Consiliului Local să demareze toate procedurile şi demersurile de verificare a tuturor retrocedărilor (ex. mai serioase şi cu cântec sunt câteva zeci cunoscute de presă şi cetăţeni). Apoi să informeze opinia publică înainte de alegeri despre rezultatul acestei acţiuni cerute şi dorite ferm de comunitatea civică şi de clujeni.

Orice clujean poate fi  de acord ca sumele necesare acestor demersuri să fie luate din economii/reduceri la capitole din bugetul local. De exemplu, economii la: fondul de salarii şi premieri al Primăriei, cheltuielile curente, studii de pre-şi-fezabilitate, protocol, deplasări, asistenţă socială, finanţare participativă, cultură, sport, alte sume de rezerva aflată la dispoziţia Primarului. Deci NU de la sănatate, învăţământ şi investiţii.

Proiectul „Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.