Unul dintre marile atuuri de până acum ale Clujului, medicina, datorită căreia s-a dezvoltat şi turismul medical în oraş, dă semne de îmbolnăvire gravă. Un spital privat de recuperare, cel mai mare de acest fel din ţară, Polaris, este pe cale să intre în faliment.

Semnalul este foarte prost pentru ceea ce înseamnă Clujul medical. Dar problemele de la Polaris nu par să fie singurele. Nici o altă structură medicală privată, Regina Maria, nu pare să se simtă prea bine.

185 de cadre medicale pe liber, pierderi continue

Spitalul Polaris, deschis cu mare fast în 2015, a pus deja pe liber 185 de cadre medicale (medici, infirmiere, kinetoterapeuți, maseuri, brancardieri). Cadrele medicale au fost informate că Polaris Medical a sistat, de la 1 aprilie, contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Motivul patronatului ar fi starea de urgență și un ordin al ministrului sănătății prin care sunt interzise internările, fapt care ar fi lăsat fără clienți și, implicit, fără surse de venit spitalul. Dar realitatea este alta.

Situaţia financiară a Spitalului Polaris s-a înrăutăţit continuu, potrivit datelor sale contabile. Încă din primul an de funcţionare, 2015, pierderile înregistrate s-au ridicat la 6,3 milioane de lei. Şi au fost pierderi în toţi anii următori: 9,8 milioane de lei în 2016, apoi 6,5 în 2017 şi 5,7 în 2018.

Este vorba de pierderile uneia dintre cele două firme care administrează unitatea medicală, Polaris Medical, fiindcă cealaltă unitate, Polaris Hospitality, a avut ceva profit, dar numai în 2017 şi 2018, respectiv 113.000 şi 114.000 de lei.

În paralel, potrivit aceleiaşi situaţii oficiale, numărul angajaţilor a crescut constant. 77 de persoane în 2015, apoi 167 în 2016, apoi 212 în 2017 şi 249 în 2018.

Pretextul COVID-19

Între timp, Consiliul Județean Cluj  a încheiat un contract cu Spitalul Polaris Medical pentru a deveni o extensie a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, în lupta cu COVID-19. Dar este o măsură provizorie. Esenţa, dificultăţile financiare ale spitalului, rămâne şi, foarte probabil, se va recurge la o formă de faliment.

Ceea ce înseamnă, printre altele, dispariţia a sute de locuri de muncă pentru cadrele medicale.

Iar prefectul judeţului Cluj, Mircea Abrudean, confirmă temerile, dar şi combate motivele invocate de managementul Spitalului Polaris.

“Nu are nicio legătură decizia unităţii private de a introduce în şomaj tehnic angajaţii cu preluarea prin contract a acestui spital. Noi nu am rechiziţionat spitalul, deci nu l-am luat cu forţa. S-a preluat printr-o înţelegere între părţi. Astfel, faptul că ei au decis să trimită în şomaj personalul nu are nicio legătură cu preluarea.

Sigur, în măsura în care se va putea şi cadrul legal va permite, Spitalul de Boli Infecţioase va analiza dacă poate prelua o parte din personalul de acolo, pentru că este nevoie de personal medical în continuare.

Sigur că ne-am dori să funcţioneze pe mai departe şi angajaţii de acolo. Dar, repet, în măsura în care se va considera necesar şi dacă permite cadrul legal…”, spune prefectul Mircea Abrudean.

Ce spun angajaţii

Unul dintre angajaţii Spitalului Polaris, medicul neurolog Damian Popescu, are şi el un punct de vedere.

“Ne plangem ca occidentul cel rau ne fura medicii. Infieram cu manie proletara un medic ATI care si-a dat demisia de frica COVID-ului si am vrea ca Colegiul Medicilor sa-i retraga dreptul de libera practica, doar pentru ca este om si ii este teama.

Vrem sa militarizam spitalele si sa-i obligam pe medicii ramasi sa se lupte cu epidemia fara echipamente de protectie. Dar nu avem nici o greata sa dam afara 180 de cadre medicale si sa le trimitem in bratele spitalelor din vest.Zeci de pacienti cu boli cronice ne suna disperati sa ne intrebe ce o sa se intample cu ei. Oamenii nu reusesc sa gaseasca un kinetoterapeut sau un logoped care sa ii ajute la domiciliu.

Noi desfacem contractul de munca la kinetoterapeuti si logopezi. Zilele trecute am mers la domiciliu la pacienti care necesita ingrijiri paliative. Am vazut disperarea unor familii care nu pot sa gestioneze un caz terminal. In schimb noi am inchis o sectie de ingrijiri paliative. As vrea sa aud ce spune politicul de situatia aceasta dupa ce s-a batut cu caramida in piept de cat face si lupta pentru sistemul medical.

Cluj capitala, cel mai, cel mai oras, aflat pe nu stiu ce pozitie in topul oraselor europen bla, bla. Ce parere au de aceasta situatie domnii Tise, Abrudean, Boc?”, se întreabă medicul.

Autorităţile trebuie să rezolve

Tot el face şi un pronostic referitor la spitalul în care a lucrat.

“Din pacate viitorul va fi fara acest spital de recuperare, probabil doar cu niste chestiuni chirurgicale…doar doar or fi profitabile.

Problema cea mai sensibila este ca “solutia” momentului oferita atat de “elegant” de angajatori si de autoritati personalului nostru , este de a accepta sa demisioneze si sa se angajeze in acelasi loc ca si personal medical intr-un spital Covid ( al Consiliului Judetean) …nimeni nu se inghesuie sa faca asta in Cluj, de ce ar accepta toti acesti oameni minunati ceea ce refuza ceilalti…mai ales ca in acest moment se ofera doar contracte pe o perioada limitata, la Spitalul de Boli Infectioase, care garanteaza doar un somaj ulterior.

Autoritatile ar trebui sa rezolve acest aspect la modul permanent …altfel nu cred ca se va intampla nimic pe linia Covid”, mai spune Damian Popescu.

Spitalul-hotel din 2015

În 2015, Spitalul Polaris a început cu mare fast drumul său scurt, se pare, în domeniul medical. Se voia un spital elitist, cu condiţii ca-n staţiune.

„Structurat pe cinci nivele, spitalul dispune de 180 de paturi pentru spitalizare continuă, 14 paturi pentru spitalizare de zi, laborator, imagistică, bază de tratament şi ambulator de specialitate. Pacienţii pot beneficia de servicii medicale cu internare continuă în cadrul secţiilor de recuperare neurologică, recuperare cardiovasculară, psihiatrie, reabilitare medicală şi îngrijiri paliative.

Echipa medicală propune pacienţilor obiective personalizate de recuperare; aplică şi dezvoltă scheme de tratament care să răspundă nevoilor fizice şi psihice ale fiecărui pacient în parte”, spunea unul dintre angajaţii care conduceau unitatea medicală.

Polaris Medical, situat în Suceagu, este amplasat într-un cadru natural de 6 hectare, care ar permite pacienţilor să-şi petreacă o mare parte din timp în aer liber, indiferent că vorbim de activităţi de ergoterapie, realizarea unor trasee de mers în cazul programelor de recuperare sau pur şi simplu de o plimbare prin livadă.

“Spitalul dispune de restaurant, cafetărie, coafor, sală multifuncţională şi diferite spaţii de relaxare amplasate la nivelul fiecărui etaj. Pacienţii pot servi masa în cadrul restaurantului sau în salon, în funcţie de dispoziţia acestora şi de gradul lor de mobilitate.

Fiecare salon dispune de un confort deosebit, iar pacienţii pot fi cazaţi în saloane de unul, două sau trei paturi”, se arată într-o prezentare a unităţi medicale.

Spital pentru oameni cu bani

Noua unitate medicală urma să se adreseze în special persoanelor active care au nevoie de recuperare şi reabilitare în timp cât mai scurt.

„E un spital cu profil de recuperare. Noutatea constă în faptul că se şi aplică nişte principii medicale foarte importante, abordarea multidisciplinară a pacientului cu toate condiţiile sale medicale, în sensul că nu se mai tratează pacienţii pe patologii, ci se abordează holistic.

Pacientul va fi diagnosticat şi tratat de către o echipă multidisciplinară, fapt care va aduce foarte multe beneficii, în primul rând de timp, pentru că mulţi dintre pacientii activi nu au timp să se trateze. Pacientul va fi abordat atât din punct de vedere al patologiei de bază, cât şi a celor asociate.

Noi vom implementa acest principiu de centralizare a pacientului, el va fi în inima echipei terapeutice, noi medicii vom fi cei care vom gravita în jurul lui. Vom lucra în echipă, acesta este un alt aspect mai deficitar în România.

Vom încerca să rezolvăm toate problemele, inclusiv din punct de vedere uman ale pacientului, psihologic”, mai spuneau în 2015 reprezentanţii Spitalului Polaris.

Pacient, extremă urgenţă

“Problemele medicale ale pacienţilor vor fi prioritare, însă se va trece dincolo de ele, pentru a asigura un cât mai mare confort celui bolnav, o viaţă cât mai apropiată de cea civilă. De aceea, pacienţii şi aparţinătorii lor vor dispune de locuri de socializare, de locuri pentru plimbări şi relaxare, saloanele vor fi spaţioase şi cu maxim 3 paturi, cu dulapuri şi baie proprie, noptieră, televizor, iar tradiţionala pijama de bolnav va fi folosită doar pentru odihnă, în rest fiind încurajate ţinutele de zi pentru interior.

S-au plantat în spaţiile verzi peste 1.300 de pomi fructiferi, sunt trasee de mers necesare pacienţilor pentru recuperarea cardiovasculară, dar şi pentru ceilalţi. Este un eleşteu, vor fi sere în care se vor desfăşura activităţi de ergoterapie.

Avem în cadrul spitalului un restaurant şi încurajăm pacientii să coboare la masă, unde pot veni şi aparţinătorii să mănânce, să fie împreună. Chiar îi încurajăm să vină cu haine de interior, pijamaua să o poarte doar când se odihnesc. Vom face terapie ocupaţională, avem sală multifuncţională, bibliotecă, vom avea programe de divertisment, vor fi inclusiv sesiuni cu teme medicale şi ne gândim şi la un program de educaţie a pacienţilor în privinţa bolilor pe care le au.

Saloanele vor fi cu maxim 3 paturi, sunt mari, de peste 20 mp, dotate cu tot ce trebuie, tv, dulap propriu, noptieră, fotoliu. Vor fi condiţii hoteliere deosebite. Băile de 7-8 mp sunt prevăzute cu sisteme de susţinere pentru pacienţii cu dizabilităţi. Vom avea şi saloane VIP, cu un pat, canapea şi minibar. O parte din saloane dispun de o cameră de zi, un spatiu dedicat relaxarii, acestea fiind dotate cu bibliotecă, fotolii şi un calculator”, se mai spunea despre spital.

Saloane VIP

În 2015, pentru un pachet de servicii, pacientul trebuia să achite circa 3.500 de lei sau semnificativ mai mult pentru condiţii de cazare sporite, de genul saloanelor VIP.

„La o medie de 10-12 zile de spitalizare oferim pachete care includ consulturi multidisciplinare, proceduri în baza de tratament, medicaţia şi servicii conex medicale (consiliere psihologică, suportivă, consiliere antitabac, inclusiv consiliere spirituală). Ne gândim la câteva pachete care conţin aceste servicii integrate. Un pachet va fi undeva la 3.500 de lei pentru o spitalizare de 10 zile.

Dacă pacienţii optează pentru condiţii VIP, atunci va fi mai mult, probabil 4.500 de lei.

Ne dorim să atragem pacienţii care au potenţial de recuperare, reabilitare, cărora le putem modifica viaţa în bine, le putem ameliora suferinţa, le putem creşte partea de funcţionalitate şi chiar să-i readucem nu numai în sânul familiei, ci şi în sânul societăţii.

Ne adresăm în special acelor pacienţi care pot fi recuperaţi într-o anumită măsură, nu celor acuţi”, mai spuneau reprezentanţii de la Polaris.

10 milioane de euro investiţi

Spitalul  a fost construit din fonduri personale, atunci vreo 10 milioane de euro, de familia Socea, unul dintre acţionarii Energobit.

*Patronatul Spitalului Polaris n-a putut fi contactat pentru un punct de vedere (dar îl aşteptăm în continuare).

(M. A.)