ACTUALITATE
CLUJUL DE ALTĂDATĂ. Spovedania unei hoațe

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
„Am mai scris despre vestita hoață Elisabeta Mureșan zisă Mărioara, care abea de zece zile ieșită din închisoare, a săvârșit vreo șapte furturi, în valoare de peste 120.000 lei.
În urma cercetărilor amănunțite, domnul comisar Drăghici, însoțit de agenții Dioșan și Mencu, au reușit s-o aresteze și să găsească toate lucrurile furate.
Ieri, trecând prin biroul diviziei de urmăriri, pe când hoața era chiar acolo, am căutat să-i pun câteva întrebări.
Am găsit-o ghemuită într-un ungher, pe un scaun, și cu ochii roșii de nesomn și lacrimi.
Elisabeta Mureșan e de statură mijlocie, elegant îmbrăcată, cu pantofi de lac și e adepta părului tuns. Are ochi mari, negri și sclipitori ca două pietri scumpe. Din când în când clipește nervos și o umbră de ușoară tristețe îi întunecă fruntea îngustă.
În astfel de momente, buzele cărnoase și roșii îi tremură nervos, lăsând să i se vadă colții galbeni încleștați și scrâșnitori, iar obrajii de o frumusețe comună îi devin palizi, oarecum respingători.
Abia atunci îți dai seama că stai față în față cu un adevărat tip lombrozian. M-am apropiat de ea și i-am șoptit: <<Cum te cheamă?>>. Ea s-a ridicat înspăimântată de pe scaun, m-a privit pieziș, apoi a sâsâit printre dinții murdari, așa ca să audă și agenții aflători acolo: <<Nu voi răspunde la nici o întrebare, numai între patru ochi>>.
- <<Treceți în camera vecină>> – răspunde un agent și ne-am executat.
Agentul Mencu avu însă grijă să se ascundă la timp într-un dulap și să asculte toată convorbirea noastră.
- <<Cred că mă cheamă Elisabeta Mureșan, însă nu sunt sigură…
- De ce?
- Fiindcă nu-mi cunosc părinții, fiindcă pe mama cred că o chema altfel, fiindcă numele acesta mi l-au dat la azil…
- Cum? Nu-ți cunoști părinții?
- Adică, ce s-ascund, iaca îți spun toată istoria vieții. Sunt un copil din flori. Mama m-a lepădat când eram abia de câteva luni și oameni miloși m-au găsit țipând pe peronul gării. Am fost dusă și crescută la azil și aici mi-au dat numele care-l port astăzi. La azil am învățat țesătoria, dar când eram mare și am ieșit de acolo, n-am găsit de lucru. Am fost la poliție, m-au alungat zicând că-s vagabondă.
- Și de aceea ai furat?
- Stai, stai…Am alergat în stânga și în dreapta, să cerșesc o bucată de pâine, am ajuns în ghiarele lucrătorilor cari au abuzat de corpul meu și mi-au dat alcool cu kilogramul, am fost servitoare și stăpânii mă băteau. Dacă am văzut cât sunt oamenii de răi, am zis de ce să nu fiu și eu? Sub imboldul acesta, al foamei, al mizeriei, al bătăii, am început să fur și am văzut că astfel se poate mai ușor trăi și mai bine. Evident, la început a mers greu de tot, astăzi însă – har domnului – sunt perfectă în meserie.
- Unde ai învățat atât de bine meseria?
- De trei ori am fost închisă și am săvârșit vreo 20 de furturi până acum. Am experiență, dexteritate și tot ce vreai. Mai bine mi-am învățat însă meseria în pușcărie, de la ceilalți tovarăși. Este o artă să știi fura și să nu te prindă.
- Vei continua să furi după ispășirea pedepsei?
- Atâta vreme cât voi duce lipsa pâinei, voi fura de unde voi avea numai posibilitate. Mama mea, am aflat eu, trăiește cu un boier aici la Cluj, am văzut-o, seamănă cu mine, dar nu mă recunoaște, n-a vrut să-mi dea un ban ori o haină, când i-am cerut. Spuneți-mi ce să fac dar? Să-mi dea Statul de lucru, oamenii să nu mă lovească și atunci și eu voi fi bună!…>>.
- Bună de pus pe foc – răspunse agentul Mencu și ieși din dulapul unde era ascuns.
Hoața făcu ochii mari când văzu vizita aceasta neașteptată și din calea ce duce spre celulă ne privi cu dispreț și strigă:
- <<Am mințit, ha-ha-ha, am mințit. Nu-i adevărat nimic din ce v-am povestit!>>.[„Biruința”, Anul 6, nr.231, Cluj, 24 februarie 1927].
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Doi mitropoliți și 8 episcopi marchează la Catedrala Ortodoxă Cluj-Napoca proclamarea canonizării Sf. Mucenic Liviu Galaction

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj va avea loc marți, 25 martie 2025, de Praznicul Bunei Vestiri, când se împlinesc 19 ani de existență a Mitropoliei Clujului, printr-o slujbă religioasă care va fi oficiată la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca.
Astfel, începând cu ora 9.30, un sobor de 10 ierarhi, format din: IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, IPS Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale, PS Ignatie, Episcopul Hușilor, PS Iustin, Episcopul Ortodox Român al Maramureșului și Sătmarului, PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, PS Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei, PS Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, PS Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, PS Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, și PS Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, va săvârşi Sfânta Liturghie în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, în prezenţa credincioşilor, a personalităţilor din lumea culturală şi academică, dar şi a reprezentanţilor autorităţilor civile şi militare din întreaga mitropolie.
21 de ani de Mitropolie la Cluj
La data de 25 martie 2006, la praznicul Bunei Vestiri, avea loc proclamarea solemnă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Evenimentul nașterii noii mitropolii transilvănene este ancorat în viziunea și voința istorică exprimată de Sfântul Andrei Șaguna, de Octavian Goga sau de Patriarhul Miron Cristea.
De asemenea, ziua de 25 martie a devenit, prin actul providențial al reînfiinţării Mitropoliei Clujului, o sărbătoare pentru întreaga Transilvanie, ea marcând momentul întronizării primului mitropolit, Bartolomeu Anania, iar după 5 ani a Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei.
CULTURA
Bunavestire sau Blagoveștenia, în cultura tradițională. Obiceiuri de „Ziua dezlegării primăverii” în satele clujene

Bunavestire sau Blagoveștenia, așa cum i se spune popular acestei sărbători, este celebrată în fiecare an pe 25 martie.
În tradițiile populare românești era considerată aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului și era denumită și „Ziua dezlegării primăverii”, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
Obiceiuri de Bunavestire în satele clujene
Bunavestire era denumită și „Ziua dezlegării primăverii” în satul tradițional deoarece de acum înmuguresc pomii, încolțește iarba, se întorc rândunelele, iar cucul începe să cânte.
“În toate satele din Transilvania era îndătinat ca în zorii zilei să se afume ‘cu pozdării’ de cânepă și cu tămâie toată gospodăria, dar și livezile, pentru a fi alungate toate bolile și toate relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau obrazul cu ‘apă de omăt’ sau cu lapte, pentru a fi frumoase ‘la trup și la cuget’”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.
“Zgomotul” care alungă tot răul
La purificarea cu apă și foc se adăuga și zgomotul care era produs de scuturarea tălăngilor și a lanțurilor, imitând tunetul și alungând tot ce era rău. O relatare despre un astfel de obicei se păstrează în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, arată Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
„Pe Valea Arieșului, la Bunavestire, băiatul ori junele ia lanțul de la car, îl trage după el și astfel înconjoară casa de trei ori, spunând: «Fugiți șerpi, fugiți broaște, că vă ajung blagodatele și vă rupe spatele»”. Aceasta este o informație transmisă în anul 1927 de preotul Grigoriu Crăciunaș din satul Buru, județul Cluj.
Bunavestire, cunoscută și ca “Ziua Cucului”
Această zi, arată specialiștii clujeni, mai era numită și „Ziua Cucului”. Cei care-l auzeau cântând pentru prima dată se bucurau ca de o „bunăvestire” a norocului, a prosperității și a sănătății, pentru tot anul.
Foto: CJCPCT/ Bunavestire, scenă din pictura murală a bisericii de lemn din Aghireșu, monument istoric ridicat în 1780. Ansamblul de pictură datează de la finalul secolului al XVIII-lea și este atribuit de unii cercetători pictorului preot Broina Urs.
EVENIMENT
Incendiu de grajd la Răscruci. Doi cai au fost salvați. Pompierii au stabilit cauza izbucnirii focului

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit seara trecută pentru a lichida un incendiu izbucnit la un grajd în localitatea Răscruci, comuna Bonțida.
”Apelul de urgență a venit în jurul orei 22.40, iar la fața locului a fost trimis echipajul de la Punctul de Lucru Jucu. În paralel, au fost alertate și forțe de la Cluj-Napoca, respectiv Gherla.
Flăcările au cuprins un grajd de aproximativ 40 de metri pătrați, manifestându-se generalizat. Până la sosirea pompierilor, proprietara a reușit să salveze doi cai, unul dintre aceștia suferind răni în urma incendiului. Pompierii de la Punctul de Lucru Jucu au stins ulterior flăcările în limitele găsite.
Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unei țigări nestinse”, au precizat pompierii.
EVENIMENT
FOTO. Accident pe o stradă din Cluj-Napoca, două mașini implicate. Un tânăr, dus la spital

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit noaptea trecută la un accident rutier petrecut pe strada Câmpul Pâinii din Cluj-Napoca.
”Apelul de urgență a venit în jurul orei 22.50, iar în accident au fost implicate două autoturisme.
Nu au existat victime încarcerate, însă un bărbat de aproximativ 20 de ani a fost transportat la spital pentru investigații suplimentare. La misiune au luat parte o autospecială cu modul de descarcerare și o ambulanță SMURD de terapie intensivă mobilă”, arată ISU Cluj.