Clujul de altădată
CLUJUL DE ALTĂDATĂ. Istoricul „Universităţii”
Printre marile cluburi din Ardeal se numără şi „Societatea sportivă a studenţilor Universitari”. Echipa de football aparţinând acestui club a luat fiinţă în anul 1920.
„Deşi se găseşte în mijlocul Ardealului împreună cu concetăţeana sa <<Victoria>>, sunt cluburile cu stilul latin. Prin mijlocirea acestor două echipe s-a putut propaga cu uşurinţă soccerul nostru în locul celui maghiar, care predomina înainte de războiul mondial”.
Echipa supusă analizei noastre a fost campioana regiunii Cluj în anii 1923,1924, 1925, 1926, 1929, 1930 şi 1931. În mijlocul acestui club s-au format şi jucători care au reprezentat cu succes echipa noastră naţională în meciurile internaţionale, cum ar fi: Lazăr Pompei, Guga Aurel, dr. Bonciucat, dr. E. Hirsch, Giurgiu II, Sfera Lazăr, Sepi Gaţian.
Nivelul echipei s-a impus şi peste hotare. Astfel, în anul 1923 a întreprins un turneu prin Jugoslavia, Italia şi Franţa, unde a obţinut câteva victorii remarcabile. De asemenea, zece ani mai târziu, în 1933, echipa studenţilor a fost invitată să joace şi în Ungaria şi Austria.
În primul an al înfiinţării diviziei naţionale, adică în perioada anilor 1932-1933 în seria A (divizia fiind împărţită în două serii), Universitatea s-a calificat pentru finala campionatului împreună cu Ripensia, leaderul seriei B. Prima ediţie a finalei consumându-se la Cluj, rezultatul a fost de 0 la 0. Însă, la Timişoara, echipa clujeană condusă de Buteanu, cedează în faţa echipei timişorene cu scorul de 3 la 5, Ripensia câştigând astfel pentru întâia oară campionatul României.
Campionatul desfăşurat pe parcursul intervalului 1933-1934 are pe locul trei echipa Universităţii, care deţinea 17 puncte, la fel ca şi echipele Amefa şi Chinezul. „În turul campionatului, datorită excelentei forme în care se găsea, a ocupat primul loc cu 11 puncte la fel cu echipa orădeană Crişana şi se părea că şi în acel an va câştiga seria şi se va califica în finală”. Dar, în retur nu a putut acumula decât şase puncte, clasându-se definitiv pe locul trei, în urma Venusului, care avea 19 puncte şi a Crişanei, care avea 18 puncte.
Transformându-se modul de disputare al diviziei naţionale, adică unindu-se cele două serii, într-una singură, cu 12 echipe, Universitatea a avut multe ocazia să-şi evidenţieze talentele. Astfel, în cadrul anului 1934, echipa se clasează pe locul patru, cu 25 de puncte, în urma Ripensiei care avea 32 de puncte, a echipei C.A.O. şi Venus.
În cadrul campionatului desfăşurat în intervalul 1934-1935, studenţii au învins pentru întâia oară echipa Ripensia, cu scorul de 1-0, într-un meci discutat la Cluj. Cel mai mare scor realizat de clujeni l-au cunoscut în confruntarea cu Amefa, 5-0.
Şi-a însuşit cele 25 despre care aminteam mai sus, prin 12 victorii:
1) cu Ripensia, scor 1-0;
2) cu Venus, scor 2-1;
3) cu Juventus, scor 2-1;
4) cu Unirea Tricolorul, scor 3-0;
5) cu Chinezul, în două rânduri, scor 2-1 şi 3-2;
6) cu Amefa, în două rânduri, scor 2-1 şi 5-0;
7) cu Gloria, în două rânduri, scor 3-0 şi 3-1.
Cele nouă eşecuri au fost cu:
1) Ripensia, scor 1-5’
2) Venus, scor 0-5;
3) C.A.O., scor 0-1 şi 0-2;
4) Crişana, 2-4;
5) Juventus, 0-1;
6) Unirea Tricolor, 3-4;
7) C.F.R., 1-2, şi 1-2;
8) România, 0-1 şi 0-2.
Însă, să remarcăm faptul că în acel an, Universitatea era lipsită de prestanţa mai multor jucători, dintre care îi putem aminti pe Sepi şi Sfera, doi dintre pivoţii echipei, care s-au transferat la echipa Venus din Bucureşti.
Campionatul anului 1935 a fost însă cel mai slab campionat pentru echipa „şepcilor roşii”, care a ocupat cu greu ultimul loc, adică al doisprezecelea. Chiar din toamnă s-a prezentat extrem de slab, cedând aproape tuturor echipelor, care cu un an mai înainte erau inferioare clujenilor. Deşi a totalizat 16 puncte, totuşi nu a putut scăpa de ultimul loc, căci penultimul ocupant, Unirea Tricolor, avea 19 puncte. Să mai amintim doar că cel mai mare scor obţinut de studenţi în favoarea lor, a fost cel din meciul cu C.F.R., disputat în toamna lui 1935 la Cluj, unde a învins cu scorul de 5-0.
Care au fost însă cauzele care au produs rapida decadenţă a formaţiei din capitala Ardealului?
În primul rând vorbim despre lipsa unui bun antrenor. „Spre deosebire de multe echipe divizionare care în campionatul din 1934-1935 au dat un randament mult mai slab decât în recentul campionat şi revenirea acestor echipe s-a produs prin angajarea unui excelent antrenor. Conducătorii şepcilor roşii nu au luat în consideraţie acest lucru important şi au neglijat faptul că au de imprimat echipei o metodă oarecare. Apoi prezenţa antrenorului era necesară pentru supravegherea jucătorilor. Clubul avea o bună situaţie financiară, care ar fi permis acest lux. [s.n.] Din cauza acestei neglijenţe, la terminarea campionatului s-au văzut roadele: Universitatea a ocupat ultimul loc în clasament şi a dar barajul”.
În al doilea rând, pot fi invocate, schimbările prea dese făcute în echipă. În decursul întregului campionat, Universitatea nu s-a prezentat la mai multe meciuri consecutive cu aceiaşi echipă. „Aproape la fiecare partidă, doi sau trei jucători erau înlocuiţi sau schimbaţi din posturi. Am văzut pe Orza jucând, din adevăratul post de aripă dreapta, fundaş, mijlocaş şi chiar aripă stânga. Singurul Sepci nu a lipsit din echipă, nici nu şi-a schimbat postul. Din pricina multelor schimbări făcute în echipă, Universitatea nu a putut niciodată să aibă omogenitate, jucătorii neînţelegându-se între ei, nu puteau să aducă vreun aport favorabil clubului.
Pentru că lipsea un antrenor care să formeze echipa, jucătorii care păreau mai buni la antrenamente erau introduşi în formaţie, neţinându-se seama dacă se înţeleg între ei sau nu. În afară de aceste două cauze, în ultimul timp s-au ivit certuri în rândurile conducătorilor clujeni”. [s.n.]
După disputarea barajului, echipa „şepcilor roşii” a întreprins un turneu în ţările nordice. „Mulţi au privit cu neîncredere când Universitatea a plecat în turneu, căci credeau că vor face de ruşine fotbalul nostru. Dar, s-au înşelat”. Din cele opt partide disputate, au pierdut doar un singur meci. Succesele obţinute de echipa clujeană în Letonia, Estonia şi Finlanda indicau echipa ca fiind una dintre cele mai bune echipe româneşti. Putem menţiona şi câteva din rezultatele obţinute:
– Universitatea-Helsingfors, scor 8-3;
– Helsinky-Universitatea, scor 4-3;
– Universitatea-Sudet, scor 5-0;
– Universitatea-Wipuri, scor 4-3;
– Universitatea-Olympia Tartu, scor 5-1;
– Universitatea-Lituania, scor 2-1.
În final să mai spunem doar câteva idei care surprind metoda de jos al echipei Universităţii, în anul 1936. Echipa studenţilor, „deosebindu-se de stilul maghiar bazat pe infinite combinaţiuni care sunt spectaculoase dar ineficace, practică adevăratul joc românesc, bazat pe elan. Toţi jucătorii având un fizic impresionant au adoptat cu uşurinţă această tactică. În apărare, jucătorii întrebuinţează jocul atletic, bărbătesc, căruia multe echipe adverse nu îi pot rezista. În schimb, în linia ofensivă, pe lângă că întrebuinţează elanul, se servesc şi de pase mai ales pe sus. […] Toţi joacă la fel de bine, atât în defensivă, cât şi în ofensivă”.
Despre alcătuirea echipei, trebuie să spunem că portarul Sepci a fost singurul jucător pentru care nu s-a găsit înlocuitor. Alături de Pavlovici, Sadowsky şi David, portarul clujean este considerat ca cel mai constant portar din România. Dintre jucători, pot fi menţionaţi pivotul apărării, Borgia şi Giurgiu. Linia de mijloc era formată din Golub (Ştefănescu) Gain şi David. Centru atacant a fost Păunescu şi Szanislo I., alături de care îi mai putem aminti pe Orza şi Ploeşteanu, Draga, Eşanu şi Năsturel. „Recenţii internaţionali din echipă sunt: Sepci Andrei, David Nic., Gain şi Ploeşteanu”. [A. Butuman, Trecutul Universităţii, în „Adevărul”, Anul 50, nr.16.180, 22 octombrie 1936].
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.
„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.
CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică
Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.
„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.
Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.
Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică
Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.
„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.
Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare
Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.
„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).
De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.
Compararea corectă a două sondaje realizate diferit
Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.
„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.
Cea de-a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, desfășurată între 4–6 aprilie în peste 1.000 de magazine din toată țara, a adus un nou record de solidaritate. Datorită generozității oamenilor cu inimă mare, au fost colectate peste 704 tone de alimente neperisabile, transformate în peste 1,4 milioane de porții de mâncare pentru cei aflați în dificultate. Este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în cele douăsprezece ediții ale acestei campanii.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, Colecta Națională de Alimente, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale, a adus împreună români din toate colțurile țării care, timp de trei zile, au ales să transforme un gest simplu – acela de a dona alimente – într-un act de grijă și solidaritate. Prin cele 398 de organizații partenere ale Rețelei Băncilor pentru Alimente, alimentele donate au ajuns pe masa a 121.890 de oameni aflați în dificultate din toată țara.
Timp de trei zile, românii au răspuns apelului la solidaritate, donând alimente neperisabile care au devenit un sprijin real pentru zeci de mii de persoane aflate în nevoie. Cu sprijinul generozității donatorilor, al efortului voluntarilor și al implicării partenerilor, campania a reușit să adune peste 704 tone de alimente neperisabile, echivalentul a peste 1,4 milioane de porții de hrană, care vor deveni o masă demnă de Paște pentru 121.890 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 398 de organizații caritabile partenere.
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Această cantitate impresionantă donată echivalează cu aproximativ 2.347 de frigidere de familie încărcate cu hrană – o imagine concretă a generozității oamenilor care au ales să dăruiască din puținul lor pentru cei care au mai mare nevoie.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, campania organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente a reunit mii de voluntari, parteneri, organizații și donatori din întreaga țară, demonstrând că puterea binelui devine realitate atunci când este împărtășită.
Impactul impresionant al acestei ediții a campaniei reflectă o creștere pe toate planurile:
– 704,1 tone de alimente colectate – cu 77,13 tone mai mult decât la ediția precedentă. Printre produsele donate: ulei, făină, conserve, orez, paste, zahăr, dulciuri, cereale și alimente pentru copii.
– 1.408.209 porții de hrană – cu 154.268 mai multe decât la ediția precedentă. Fiecare pungă portocalie a devenit un simbol al grijii față de ceilalți.
– 398 de organizații partenere – cu 46 mai multe față de ediția anterioară: ONG-uri care oferă sprijin social, educațional și emoțional celor aflați în dificultate și prin care hrana donată a ajuns la cei în nevoie.
– 121.890 de oameni sprijiniți – cu 21.097 mai mulți decât la ediția precedentă: vârstnici singuri sau din cămine, mame fără sprijin, copii din centre rezidențiale, de zi sau de recuperare, persoane fără adăpost, familii cu venituri reduse și mulți alți oameni aflați în nevoie.
– 10.519 voluntari implicați – cu 1.722 mai mulți decât la colecta anterioară: tineri, angajați din companii, elevi, studenți și pensionari care au transformat timpul și energia lor într-o punte către cei vulnerabili.
– 1.017 magazine participante – cu 32 mai multe față de ediția precedentă, din rețelele Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România.
„Fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate”
Deși colecta în magazine s-a încheiat pe 6 aprilie, munca din spatele gestului a continuat intens în depozitele Băncilor și în cadrul organizațiilor partenere. Întreaga Rețea a Băncilor pentru Alimente, organizațiile partenere și mii de voluntari au lucrat contracronometru pentru a prelua, transporta, sorta și distribui alimentele donate, astfel încât acestea să ajungă înaintea sărbătorilor în cămările centrelor sociale și ale gospodăriilor celor sprijiniți.
„Colecta Națională de Alimente este despre comunitate, despre solidaritate, despre a face loc celuilalt la masa ta. Faptul că, ediție cu ediție, tot mai mulți oameni aleg să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de grijă pentru cei în nevoie spune multe despre puterea binelui care ne unește. Împreună, în acest lanț viu al solidarității, nu doar oferim alimente – hrănim speranța. Dincolo de orice cifră, fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate. Le mulțumim tuturor celor care au ales să fie parte din acest gest”, a spus Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.
EVENIMENT
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Un bărbat a anunțat, joi, Poliția municipiului Cluj-Napoca că și-a găsit tatăl decedat în apartamentul în care locuiau. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă.
În data de 17 aprilie, în jurul orei 12.00, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată de către un bărbat de 31 de ani din Cluj-Napoca, cu privire la faptul că l-ar fi găsit pe tatăl său, în vârstă de 81 de ani, decedat în apartamentul în care aceștia locuiau.
„La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Cluj-Napoca și un echipaj din cadrul Serviciul de Ambulanță Județean Cluj, care au constat aspectele sesizate, respectiv decesul persoanei de 81 de ani”, a transmis Inspectoratul de Poliție Județean Cluj.
Bărbatul suferea de mai multe afecțiuni
În contextul cercetărilor efectuate, au fost identificate echimoze la nivelul urechii stângi și la nivelul buzei superioare asupra persoanei în cauză. Totodată, s-a stabilit faptul că bărbatul suferea de mai multe afecțiuni medicale.
„Trupul acestuia a fost transportat la Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, în vederea efectuării expertizei medico-legale, urmând a se stabili cu exactitate cauza decesului. Precizăm că vom reveni cu informații ulterioare, în funcție de concluziile rezultate în urma autopsiei”, a mai transmis IPJ Cluj.
În prezent, sunt continuate cercetările în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă.
În spațiul cultural românesc, Săptămâna Mare este structurată în funcție de numeroase practici ritualice.
Între acestea, un loc aparte îl ocupă obiceiul vopsirii sau decorării ouălor, o practică răspândită în toate regiunile țării, dar cu particularități locale semnificative, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj
Împistrirea ouălor. Cojile de ceapă, cel mai folosit pigment
Astfel, în multe sate transilvănene, acest gest se desfășura în mod tradițional în Joia Mare, fiind cunoscut în limbaj popular sub denumirea de „împistrirea ouălor”.
“Potrivit tradiției, pregătirea pentru împistrire începea devreme, încă de luni sau marți. Femeile adunau plantele necesare pentru prepararea coloranților vegetali, transmițând astfel o cunoaștere empirică, transmisă din generație în generație”, arată specialiștii clujeni.
Cojile de ceapă, strânse și păstrate pe durata Postului Mare, reprezentau cel mai frecvent pigment folosit, oferind nuanțe de roșcat, brun sau auriu, în funcție de tipul de ceapă utilizat. În unele sate din Cluj se mai foloseau scoarța de arin, sfecla roșie sau lemnul cânesc, demonstrând o adaptare creativă la resursele vegetale locale.
“Aplicarea frunzelor sau plantelor direct pe coaja oului, înainte de fierberea acestuia în decoctul vegetal, reprezenta o tehnică frecvent întâlnită, care permitea obținerea unor modele vegetale. Frunza de pătrunjel, trifoiul sau mici flori de primăvară generau, prin fierbere, imprimări naturale, ce transformau oul într-un suport vizual al semnificației rituale”, explică reprezentanții CJCPCT Cluj.
În unele localități, decorarea ouălor avea loc nu în Joia Mare, ci în Vinerea Mare, în funcție de rânduiala locală.
Vopsirea ouălor, semnificație profund creștină
Dincolo de dimensiunea tehnică sau decorativă, oul vopsit, în special cel roșu, are o semnificație profund creștină.
“Numeroase legende din folclorul românesc explică originea acestui obicei prin raportare la Patimile Mântuitorului. Una dintre cele mai cunoscute variante spune că, la poalele Crucii, Maica Domnului a așezat un coș cu ouă, care s-au înroșit de sângele lui Hristos. Astfel, oul roșu devine nu doar un simbol pascal, ci și o mărturie a jertfei și a speranței în viața veșnică”, mai arată specialiștii clujeni.
Practica împistririi ouălor rămâne o expresie relevantă a continuității culturii populare românești, în care meșteșugul și simbolul se întâlnesc într-o formă de spiritualitate cotidiană. Chiar dacă astăzi metodele industriale de vopsire sunt larg răspândite, în numeroase gospodării se mențin încă tehnicile tradiționale, fie din respect pentru rânduială, fie din dorința de a păstra o legătură vie cu valorile de odinioară. Este un semn că tradiția merge mai departe – cu credință, cu dragoste și cu gând bun, spun speciliștii clujeni.
Foto: Ouă vopsite în coji de ceapă / Arhiva CJCPT Cluj
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Împistrirea ouălor. Practici RITUALICE în satul tradițional clujean în Joia Mare
Bărbat de 55 de ani din Apahida, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce și-a lovit concubina
UPDATE. Copil de 3 ani, lovit de o mașină pe strada Mureșului din Cluj-Napoca
Descinderi la bărbați suspectați de șantaj și înșelăciune, la Dej. Unul dintre ei s-a dat drept polițist și a jefuit un trecător
ATENȚIE, șoferi! Trafic DEVIAT pe direcția Florești – Cluj-Napoca, începând de marți, 22 aprilie
