CLUJUL DE ALTĂDATĂ: Două femei se bat pentru un bărbat: între două nu te plouă

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Multe lucruri am văzut eu în viața aceasta, dar femei cari se iau la păruială și își smulg părul și își scot ochii în plină stradă, din cauza unui bărbat, abea ieri după masă am văzut pentru prima dată în viață.

Să ferească Dumnezeu! E război în toată regula. Plesnesc pălmile, sună pumnii, lucrează ghiarele de uiți pe-o clipă că trăiești între oameni civilizați și-ți face impresia că te afli în fața unor tablouri din Camciatca ori din Honolulu.

O ură veche

Între Maria Rașca din Cluj, strada Ciordaș nr.2 și între Ilonca Gertbaum sin strada Lunei, nr.84, mocnea de multă vreme o ură care amenința să se transforme în orice moment în luptă pe viață și pe moarte.

Pe vremuri aceste femei erau prietene bune și nedespărțite. Într-o bună zi însă, cu ocaziunea unei plimbări, se întâmplă, că făcură cu un tânăr foarte complezant și foarte simpatic.

Acest tânăr s-a plimbat multă vreme în societatea lor și le făcea curte, până ce amândouă s-au amorezat de el.

El a preferit însă să se ocupe mai mult cu Maria Rașca. Ea era mai frumoasă și l-a cucerit mai repede.

De aici s-a născut apoi scârba și ura între cele două femei.

Gelozia și-a arătat dinții ascuțiți și Ilonca Gerbaum nu mai avea clipe fericite și nopți liniștite, din ziua aceea.

O, de-ar fi putut, praf ar fi făcut-o!

 Amantul cu două femei

Văzând că tânărul oscila mai mult spre Rașca și că nu mai are nădejde să-l recâștige, Ilonca Gerbaum, într-o noapte, își luă inima în dinți, merse la el acasă, îl găsi dormind, se desbrăcă și se culcă în pat lângă el.

Din noaptea aceea ea deveni amanta lui. Astfel reuși să-l câștige pentru sine. Dar fericirea ei a fost numai o scurtă sclipire de meteor.

Maria Rașca văzând că prietenul ei se răcește și că se îndreaptă spre rivala sa, hotărî să se ducă și ea la el.

Într-o noapte îl găsi singur acasă și astfel și-a atins scopul, cel puțin la suprafață. Pentru amantul fericit au urmat apoi adevărate nopți de deliciu și de destrăbălare. Dar, nu-i suiș fără coborâș. Toate își au sfârșitul lor o dată. Așa și cu dragostea acestor nenorocite, cari aveau un amant comun, fără să știe una de alta.

O întâlnire comică

Noaptea pe la orele 10 acasă la tânăr.

<<Cioc-cioc>>.

<<Intră!>>

Și Maria Rașca intră.După vreo douăzeci de minute se auzi o nouă bătaie în ușa care nu era încuiată. Și Ilonca Gertbaum intră.

Tablou.

Urmă un schimb dureros de cuvinte, apoi părăsiră casa amândouă, apucând-o în direcții contrare.De aici o mânie de moarte se ivi între ele.

Tânărul, care un moment se putea mândri cu proverbul <<între două, nu te plouă>>, a rămas fără nici una.

Și, poate, cine știe, s-a bucurat și el de întâmplarea aceasta, care a pus sfârșit comediei.

O bătaie în toată regula

Ieri pe la orele 4 p.m. aceste femei se întâlniră față în față pe strada Paris.

Se priviră ca niște leoaice înfuriate și izbucniră:

<<Ce-i sdreanț-o, mi l-ai luat?>>

<<Mănâncă-l fript, pârlit-o!>>

<<Scârbo nu ție rușine?>>

<<Să-ți fie ție, mortăciune!>>

Și se apropiară una de alta și se apucară de plete și-și smulgeau părul, și se pălmuia și se sgâriau pe față și se scuipau în ochi – mai mare dragul să le privești.

Lumea s-a adunat în jurul lor ca la comedie – dar nu se putea apropia nimeni de ele.

Într-un târziu, a trecut pe acolo o patrulă de sergenți, și la ordinul domnului comisar Popa, le-au luat și le-au dus la poliție, unde au dresat actele de dare în judecată.

Antisemitism sau ură?

<<Domnule comisar, se plângea Maria Rașca, femeia asta e jidoavcă și de-aia m-a bătut, ți-o spun pe sufletul meu, așa este. Că dumneavostră bine știți că jidovii ne urăsc și pândesc numai momentul ca să ne poată bate….

Ilonca Gertbaum isbucni în râs și pentru a dovedi că nu-i adevărat ce susține rivala ei, spuse întreaga lor poveste, așa după cum v-am povestit-o și eu, căci am fost de față la declarațiile ce s-au făcut.

Din cercetările făcute s-a constatat că Ilonca Gertbaum avea dreptate, a spus curatul adevăr, așa după cum s-a întâmplat, iar povestea Mariei Rașca, despre antisemitism, n-a prins”. [„Biruința”, Anul I, nr.75, Cluj, 19 iulie 1926].