ACTUALITATE
CLUJUL DE ALTĂDATĂ Aventurile unei fete de ministru la Cluj

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
”Cât e de mic Clujul nostru şi totuşi câte tragedii de oraş mare nu se întâmplă în el. Periferiile cu străzile lui strâmpte şi murdare, cu mizerie nesfârşită, de-ar şti să povestească, multe inimi ar încremeni de durere. Acolo, cei mulţi fără nume, plâng şi sufăr, acolo cei mici şi necunoscuţi gem şi se revoltă…
Povestea unei fete de ministru
Unii îi spuneau Mary, alţii Irena, iar cei cari au trăit în nemijlocita ei apropiere o numeau Catinca. Adevăratul ei nume însă nu l-a cunoscut nimeni, pentru că n-a voit să îl comunice. Nici oamenii poliţiei n-au avut norocul să-l cunoască, deşi a trăit la Cluj timp de aproape cinci ani.
Enigma a putut-o deslega un singur om: primul ideal al ei, care a adus-o din Rusia.
Catinca a fost o femee frumoasă, înaltă, blondă, cu ochii mari, albaştrii ca cerul de primăvară, vorbea opt limbi la perfecţie şi nu avea decât 28 de ani. Ea frecventa adesea teatrele, opera, cinematografele.
În elita românească a Clujului era bine cunoscută, căci mulţi tineri îi dădeau târcoale şi-şi cheltuiau bănişorii în societatea ei.
În primele luni de apariţie în Cluj a trăit într-un lux strălucitor. În toate gesturile, în toate mişcările ei puteai citi cu prisosinţă nobleţa în care a fost crescută. Purta în artere <<sânge albastru>>…
Cine a fost Catinca
După prăbuşirea monarhismului rusesc, clasa aristocratică despuiată de bandiţii revoluţionari a ajuns în cea mai neagră mizerie care se poate imagina. Vedeai prinţi transformaţi peste noapte în simpli măturători de stradă ori văxuitori de ghete, vedeai prinţese cerşind un bulgăre de pâine sau vânzându-şi corpul prin casele de destrăbălare.
O parte din aristocraţi şi-au uitat ţara pentru totdeauna, cu ochii uzi şi fără de nădejdi în inimi…
Astfel şi Catinca, odrasla unui fost ministru de interne rus, în prietenie cu un ofiţer român ajuns în captivitate rusească. S-au văzut, s-au plăcut şi au trăit împreună necăsătoriţi mai mulţi ani.
Cum a ajuns la Cluj
Acest prizonier a venit la Cluj în anul 1920, şi-a câştigat ca tot omul sărac o slujbă la stat şi a adus pe Catinca la el.
Dar Catinca avea pretenţii mari, salariul nu prea ajungea pentru satisfacerea tuturor capriciilor unei femei din clasa înaltă şi astfel viaţa familiară a început să şchiopăteze.
Într-o bună zi, fără multă zarvă, şi-a împachetat frumuşel bulengioarele, şi-a părăsit salvatorul şi s-a mutat singură într-o cameră pe care o închiriase pe strada Zapolya 34, de lângă cazarmă.
A lucra nu-i ruşine
Aici a fost prima staţie a decăderii sale morale. S-a ţinut totuşi încă mult timp bine.
Cu degetele sale acul a început să zboare cu îndemânare.
Dacă se întâlneau doi pe stradă şi îşi puneau o întrebare ştiau parcă răspunsul dinainte.
- Unde mergi frate?
- La <<Croitoreasa cea frumoasă…>>.
- Dar tu?
- Şi eu…
Şi Caterina abea putea face faţă la atâta lucru. Zeci de bărbaţi din elita Clujului îşi făceau de lucru la ea, ba ducându-i cămăşi la cusut, ba mătăsuri albe ca zăpada, batiste şi alte multe albituri.
<<Croitoreasa cea frumoasă>> câştiga bani buni, bani mulţi, până într-o zi când a început să alunece spre a doua staţie a decăderii morale.
Aici însă trenul a mers cu iuţeala fulgerului, remuşcările tot mai rare nu l-au putut opri şi Caterina a căzut în prăpastie pentru totdeauna. Sărmana, ce păcat, era frumoasă şi din neam mare.
Excrocherii de peste 100.000 lei
Am fost să cer relaţii de la proprietarul casei. <<O, domnişor, Caterina vorbeşte multe limbe. El a fost din mare neam. Mie spus toate. Tata lui fost minister de rus…>>.
Mi-a povestit apoi că muncea cu sârguinţă zi şi noapte ca să-şi câştige pâinea de toate zilele. Mi-a spus şi numele câtorva clienţi ai săi – dar nu vreau să comit nici o indiscreţie.
Acum însă în primăvara aceasta, când salcâmii erau albi de floare, când miresmele dulci îi mângâiau cu iubire tâmplele şi părul, în fiecare zi o vedea tot mai abătută.
Se plimba serile orele întregi în lungul străzii singură şi îşi neglija intenţionat lucrul.
Într-o seară am văzut-o cu un domn necunoscut şi de atunci Caterina nu mai venea acasă decât după miezul nopţii. Cutreiera toate crâşmele ordinare de la periferia oraşului în societatea acelui domn şi-şi cheltuia toţi banii câştigaţi cu trudă.
În timpul din urmă n-avea nici bani cu ce să-şi plătească chiria. Decăzuse de tot şi era galbenă ca ceara.
<<Croitoreasa cea frumoasă>> devenise o stafie.
Atunci se hotărî în disperare să amaneteze şi să vândă toate mătăsurile, toate cămăşile şi alte stofe preţioase ci i le aduseseră admiratorii ca să le coasă.
A cauzat astfel o pagubă clientelei sale în valoare de peste 100.000 lei.
Cu banii aceştia s-a aruncat din nou şi mai aprinsă în vâltoarea desfrâului şi a patimei, iar când s-au isprăvit Caterina, pe care n-o mai lega nimic de aceste meleaguri, într-o noapte întunecoasă, cu câteva zile înainte de aceasta, s-a urcat în primul tren care ducea spre Cehoslovacia şi dusă a fost pentru totdeauna.
Păgubaşii au făcut denunţuri la poliţie – dar prea târziu, <<croitoreasa cea frumoasă>> i-a tras pe sfoară…
Ce spune portarul
Spune portarul casei unde locuia, că în noaptea plecării a cântat de mai multe ori o cântare, care se termina cu cuvintele: <<Adio Clujule!>>.
De trei ori a rugat-o el să înceteze cântecul că nu pot durmii chiriaşii. Abia atunci a tăcut. Peste câteva minute a văzut-o deschizând poarta. Avea în mână un geamantan şi era îmbrăcată cu un palton de iarnă.
De atunci nu a mai dat pe acasă.
Autorităţile au început cercetările de urmărire, dar Caterina cine ştie în ce ţară s-o fi adăpostit în vreo colonie de refugiaţiru şi, care îşi povestesc mizeriile şi se mângâie reciproc”. [„Biruinţa”, Anul I, nr.27, Cluj, 21 mai 1926].
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Studenții Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au obținut patru medalii de argint și de bronz la Balcaniada Studențească de Matematică SEEMOUS 2025 desfășurată în perioada 4-9 martie 2025 la Universitatea “Fan S. Noli.” din Korçë (Albania).
„Cele două medalii de argint au fost obținute de Andrei Nicoară (anul II la specializarea Matematică informatică) și Marian Dumitriu (anul II la specializarea Informatică), în timp ce bronzul le-a revenit studenților Márton Benedek (anul I la specializarea Matematică informatică, linia maghiară) și Alex-Petru Săveanu (anul I la specializarea Inteligență artificială).
Patru MEDALII pentru studenții UBB Cluj la Balcaniada de Matematică 2025 din Albania
„Îi felicit pe toți membrii lotului care a reprezentat UBB la Balcaniada de Matematică din Albania. E un efort de echipă care ne face cinste, dar ne și obligă pentru viitor. Colegii și studenții noștri au reușit în fiecare an să demonstreze calitatea foarte ridicată pe care o are Facultatea de Matematică și Informatică a UBB și sperăm ca aceasta să continue să crească în anii care urmează”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.
Lotul studenților de la Facultatea de Matematică şi Informatică a UBB, ȋnsoțit și coordonat la competiție de Robert Pop, a fost format din Andrei Nicoară – specializarea Matematică informatică, anul II de studiu, Marian Dumitriu – specializarea Informatică, anul II de studiu, Márton Benedek – specializarea Matematică informatică (linia maghiară), anul I de studiu, Alex-Petru Săveanu – specializarea Inteligență artificală, anul I de studiu, Luca Tăşădan – specializarea Informatică, anul I de studiu. Studenții olimpici ai UBB sunt coordonați de dr. Lukács Andor, dr. András Szilárd, drd. Tőtős György, drd. Baja Zsolt, Claudiu-Gabriel Pop – student în anul III și Robert Pop – student masterand”, se arată în comunicatul UBB Cluj.
EVENIMENT
FOTO. Rețea de traficanți de droguri, destructurată la Cluj. Vindeau CRISTAL și 2MMC cu sume între 70 și 100 de lei gramul

9 persoane, 6 bărbați și 3 femei, cu vârste între 19 și 34 de ani sunt cercetate la Cluj pentru trafic de droguri de risc și mare risc.
6 traficanți au ajuns 30 de zile după gratii, iar alți 3 sunt arestați la domiciliu.
Rețea de traficanți de droguri, destructurată la Cluj
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj – Napoca, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, au documentat activitatea infracțională a 9 persoane (6 bărbați și 3 femei) cu vârste cuprinse între 19 și 34 de ani, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc.
Din probatoriul administrat a rezultat că, la începutul anului 2024, patru dintre persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii unor sume importante de bani din comercializarea de droguri și substanțe psihoactive.
Vindeau droguri cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei gramul
Astfel, una dintre persoanele cercetate, de 31 de ani, lider al grupării de criminalitate organizată ar fi avut rolul de a procura și depozita substanțele interzise, precum și de a coordona membri angrenați în vânzarea și încasarea sumelor de bani aferente. Ulterior, la grupul infracțional organizat ar fi aderat alți membri care ar fi acționat pe palierul de execuție, ocupându-se de comercializarea substanțelor interzise.
Cercetările au reliefat că, în perioada 2024 – martie 2025, persoanele cercetate ar fi deținut, manipulat și vândut cristal (3-CMC, drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă) cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei pentru un gram.
O parte importantă a cantităților deținute a fost indisponibilizată pe parcursul investigațiilor.
Percheziții la Cluj-Napoca, Jucu, Bonțida și Cojocna
În urma a 6 percheziții efectuate, la data de 17 martie 2025, la locuințele persoanelor cercetate, în municipiul Cluj-Napoca și comunele Jucu, Bonțida și Cojocna, au fost descoperite și ridicate cantități de 3-CMC (drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă), obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei și euro, precum și alte mijloace de probă.
La data de 17 martie 2025, procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea celor 9 persoane cercetate, pentru 24 de ore.
Au ajuns în arest
La data de 18 martie 2025, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă a 6 dintre persoanele cercetate și măsura arestului la domiciliu pentru alte trei persoane, pentru 30 de zile.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Gherla, Secției de Poliție Apahida, Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj, jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile ”Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca și lucrătorilor din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc se contrează cu afaceristul Dorin Bob: Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă

Primarul Clujului, Emil Boc, a venit, marți cu explicații privind rentabilitatea construirii metroului.
Asta după ce, în cadrul unei dezbateri privind construcțiile și infrastructura, Dorin Bob, dezvoltator imobilar, care a construit și la Cluj-Napoca, a pus la îndoială viabilitatea proiectului.
Emil Boc: Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă
Practic, în cadrul Construction & Infrastructure Summit, dezvoltatorul imobiliat Dorin Bob, a ridicat problema rentabilității metroului, spunând că este puțin probabil ca acesta să fie folosit de prea mulți clujeni, spunând că populația este mai mică decât se estima.
”Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă. Dacă ne luăm după această ecuație nu s-ar fi construit nici o autostrad”, a spus Emil Boc la Ziua Live.
Sigur, a spus Emil Boc, nu poți recupera investiția rapid din vânzarea de bilete, dar când judeci un proiect ca metroul trebuie să o faci din peerspectivă strategică. Primarul a mai spus că e vorba de a aduce noi investiții, diminuarea poluării, practiv îmbunătățirea vieții clujenilor.
”Lucrurile în Florești au scăpat de sub control”
Emil Boc a mai spus că înainte de a se decide că este nevoie de metrol, au fost analizate 8 proiecte, printre care inclusiv un monorail sau ca Floreștiul să fie legat de Cluj-Napoca printr-un tramvai.
”Ar fi trebuit 80 de vagoane de tramvai ca să poată prelua capacitatea din Florești spre Cluj-Napoca, cum arăta un zid de 80 de vagoane, s-ar fi circulat cu viteza melcului… Specialiștii au spus că tramvaiul nu mai este o soluție… asta pentru că în Florești, lucrurile au scăpat de sub control”, a spus Emil Boc, referindu-se la ”explozia” numărului de locuitori.
”Primăria putea să nu aprobe ansamblul Wings”
Emil Boc a mai precizat că la ora actuală, în zona Clujului sunt 336.000 de locuitori și că drumul Cluj-Napoca – Florești este mai aglomerat decât București – Otopeni. De asemenea, a mai spus că este nevoie de metrou și pentru ca cei care au nevoie să ajungă la Spitalul Regional de Urgență, care este în construcție acum.
”Dacă vrem în continuare viață de calitate trebuie să scăpăm de pluare, să oferim loucitorilor un confort sporit. Noi nu am pierdut populație. După logica domnului Dorin Bob, ar fi trebuit ca noi să nu-i fi aprobat proiectul Wings… Puteam să-i spunem <<populația nu a crescut, stai acasă, fă în altă parte>>”, a mai declarat Emil Boc.
ADMINISTRAȚIE
Principalele investiții ale CJ Cluj din anul 2025, prezentate de Alin Tișe: „Un buget al echilibrului și al speranței”

Consiliul Județean Cluj va avea un buget de 881 milioane de lei în 2025, cu circa 10% mai mare decât anul trecut. Circa jumătate din sumă merge pe dezvoltare.
Principalele investiții din bugetul Consiliului Județean Cluj pe anul 2025 au fost prezentate de președintele Alin Tișe, într-o conferință de presă organizată marți, 18 martie, la sediul instituției.
Buget în creștere în 2025 față de anul trecut
Bugetul județului Cluj este, în 2025, de 881 milioane de lei (circa 177 milioane de euro), cu aproximativ 10% mai mare decât anul trecut. Din acesta, circa jumătate merge pe dezvoltare și jumătate pe funcționare.
În ce privește sursa fondurilor, 514 milioane de lei sunt de la stat, aproximativ 250 milioane este bugetul local propriu, iar 120 milioane de lei sunt fonduri europene – aproximativ 15% din total.
„Avem un buget al echilibrului și al speranței”
„Avem un buget al echilibrului și al speranței. Ne propunem să finalizăm proiecte pe care le-am început. Obligatoriu, trebuie să existe continuitate în proiecte. Este un proiect de buget în care am încercat să echilibrăm cheltuielile cu investițiile. Pe de o parte avem o creștere pe partea de funcționare, prin măriri de salarii impuse prin lege. În momentul de față aproape 50% este un buget de funcționare. Am încercat așadar, prin fondul de dezvoltare, să echilibrăm acest buget. Sperăm ca bugetele pe anumite finanțări europene să nu se reducă sau să nu se oprească și să susțină proiectele pe care le ducem pe mai mulți ani. Bugetul județului este foarte dependent de mediul de afaceri, care alimentează bugetul”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Investițiile Consiliului Județean Cluj pe 2025
Principalele investiții ale Consiliului Județean Cluj pentru anul 2025 sunt:
- 80 milioane de lei pentru drumuri județene. Vor fi investiții majore și întreținere, drumul de la Chinteni, drumul de la Topa și mai multe mini-centuri;
- Spitalul Pediatric Monobloc – 19 milioane de lei pentru organizare de șantier; în câteva săptămâni încep lucrările efectiv, după o muncă de circa 4 ani la pregătirea acestui proiect. Va fi primul spital pediatric monobloc construit în România. 50% dintre pacienți sunt din alte județe, astfel că va fi un spital regional. „Din suma necesară avem prins cu 200 milioane de euro prin Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027. Diferența de bani va fi obținută prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI) cu dobândă mică, de circa 1-2%. Sumele nu trebuie să le avem toate la momentul T0, o să avem și pe parcurs”, a arătat președintele CJ Cluj.
- 10 milioane de lei spitalele mari din județ. Doar Spitalul Turda va primi 3 milioane, inclusiv pentru achiziția unui RMN, o investiție de 1 milion de euro;
- 27 milioane pentru finalizarea lucrării stația de dezintegrare moleculară a deșeurilor. Lucrarea va fi finalizată, potrivit președintelui CJ Cluj, în circa două luni, și pusă în funcțiune;
- 35 milioane de lei sunt investiții la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
De asemenea, 126 de milioane de lei constituie cofinanțarea unor proiecte europene inclusiv pentru:
– Dotarea școlilor speciale;
– Microbuzele electrice pentru elevi, încă 25 pe lângă 34 care au ajuns deja în localitățile din județ;
– Investiții la Spitalul de Copii, Spitalul de Recuperare, Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, etc.
– Reabilitarea complexului muzeal de la Ciucea;
– Recuperarea a jumătate din cele două treimi pierdute din Muzeul de Artă;
– Muzeul Etnografic – Pădurea Hoia – cel mai mare parc natural, o pădure-parc de circa 176 ha
– Velo Apuseni
– Minicentura Topa, lucrări de modernizare și întreținere drumuri județene;
– Studii și proceduri prealabile pentru:
- proiectul de la Vlădeasa – o stațiune importantă, cu accese din mai multe localități, care presupune modernizarea mai multor pârtii;
- amenajarea lacului Beliș-Fântânele, cu piste de biciclete, bărci, zonă de agrement, parc aqua în aer liber;
- un centru de expoziții și congrese în continuitatea proiectului de park&ride de la Aeroport.
Proiectul de buget pe anul 2025 al județului Cluj va fi supus dezbaterii consilierilor județeni în ședința de joi, 20 martie.