În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) Cluj a aniversat, joi, împlinirea a 30 de ani de la înființare, în cadrul unei ceremonii la care a participat și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, secretar de stat în MAI.

Raed Arafat a declarat că foarte mulți oameni au pus umărul la înființarea SMURD Cluj.

Importanța voluntarilor

”Voluntarii de la SMURD Cluj reprezintă una dintre cele mai importante componente, păcat că nu se înțelege rolul educativ al acestui sistem pentru viitorii medici peste tot în țară. Eu aș vrea ca toți studenții de la Medicină să fie în aceste echipaje, să vadă, să învețe și să se pregătească mai bine.

Asistăm astăzi la o zi foarte frumoasă de amintiri, pentru că tot ce am început trebuie să continue.

Întotdeauna să știți că aveți oameni din afara Clujului care vor continua să sprijine dezvoltarea acestui sistem”, a spus Arafat.

Emblema de onoare și diploma de excelență

Acesta a înmânat emblema de onoare a DSU comandantului ISU Cluj, Gabriel Drînda, și medicului coordonator UPU – SMURD Cluj, Cristian Ursu.

De asemenea, prim adjunctul șefului IGSU, Constantin Florea, le-a înmânat celor doi și diploma de excelență a IGSU, iar viceprimarul Dan Tarcea a oferit o plachetă de onoare din partea Primăriei Cluj-Napoca.

La eveniment au mai fost prezenți, printre alții, mitropolitul Clujului, IPS Andrei, episcopul Claudiu al Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, șeful ISU Cluj, Gabriel Drînda, medicul coordonator al UPU – SMURD, Cristian Ursu, subprefectul Florentin Burz, vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan, viceprimarul Dan Tarcea, managerul SCJU, Claudia Gherman.

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a anunțat, joi, că județului Cluj îi va fi alocat un elicopter Black Hawk care va fi folosit în misiuni de salvare de diverse tipuri.  

Raed Arafat a prezentat, joi, la Cluj-Napoca, Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035, și a spus că aprobarea acesteia în ședință va ajuta ”să avem o Românie mult mai pregătită în viitor pentru a face față dezastrelor”.

”Urmează în județul Cluj să fie distribuit un elicopter Black Hawk pe situații de urgență, după ce finalizează piloții toate instruirile. Este unul din cele 7 elicoptere pe care le avem, 6 pentru situații de urgență și unul pentru ordine publică.

Sunt elicoptere multirol fie pentru salvare de la inundații, stingere incendii de pădure, căutare – salvare, evacuare medicală a 2-4 pacienți.

Elicopterul pentru Cluj va staționa pe Aeroportul Avram Iancu și va fi operational în acest an”, a spus Arafat.
Acesta a precizat că elicopterul Black Hawk este produs în Polonia de compania americană Sikorski.

România va face față mai ușor dezastrelor

Șeful DSU a mai precizat că este bucuros că Guvernul a aprobat, joi, în ședință Strategia Naţională de Reducere a Riscurilor de Dezastre 2024-2035, dar și Strategia de consolidare şi dezvoltare a rolului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Sistemul Naţional de Management a Situaţiilor de Urgenţă 2024-2030, aceasta fiind și aprobată și de CSAT.

”Motivul acestor acte normative este să ajungem să facem câțiva pași în plus pentru consolidarea unei Românii reziliente și pregătită să ajungă să facă față dezastrelor și revenirea de la dezastre la situația de normalitate să se facă în cel mai scurt timp. (…)

România se numără azi printre țările care au o astfel de strategie și a făcut pași importanți în acest sens, nu am așteptat să fie votată strategia. Astfel, avem accesul timpuriu la avertizare la dezastre, vorbim de Ro Alert, despre sistemele avertizare pe care le avem din 2017 din 2018. Scopul este să scădem numărul persoanelor afectate.

Punerea în aplicare a strategiei include patru obiective generale, pe 21 de direcții de acțiune și peste 100 de acțiuni preconizate în dezvoltarea reducerii riscului la dezastre”, a spus Arafat.

Admiterea la liceu începe peste o săptămână, după ce se afișează rezultatele finale la Evaluarea Națională.

Media de admitere la liceu este cea obținută la Evaluarea Națională, iar elevii și părinții sunt sfătuiți să completeze cât mai multe opțiuni în fișele de înscriere, chiar dacă au o medie bună.

Totul despre ADMITEREA la LICEU 2024. Calendarul, la ce trebuie să fiți ATENȚI și criterii de departajare

Admiterea absolvenților clasei a VIII-a în învățământul liceal de stat din Cluj pentru anul şcolar 2024 – 2025 se face prin repartizare computerizată, de aceea trebuie o atenție deosebită la completarea fișei de înscriere.

Citește și: Cele mai bune ȘCOLI din Cluj-Napoca, după REZULTATELE la Evaluarea Națională. Rata de promovare, mai mică decât în 2023

Media generală de admitere la liceu se calculează considerând 100% media de la examenul de Evaluare Națională.

Calendarul admiterii la liceu 2024

Înscrierile la liceu încep joi, 11 iulie, iar calendarul complet este următorul:

• 11 – 12, 15 – 22 iulie 2024 – Completarea opțiunilor în fișele de înscriere de către absolvenții clasei a VIII-a și de către părinții acestora, asistați de diriginții claselor a VIII-a;
• 11 – 12, 15 – 19 iulie 2024 – Introducerea în baza de date computerizată (în aplicația informatică centralizată) a datelor din fișele de înscriere si verificarea de către părinți și candidați a corectitudinii datelor din fișa listată de calculator, corectarea eventualelor greșeli;
• 22 iulie 2024 – Termenul limită pentru transmiterea bazei de date de la centrele de înscriere la centrul de admitere județean, precum și a listei absolvenților care nu participă la repartizarea computerizată, prin confirmarea operațiunilor specifice în aplicația informatică centralizată;
• 23 iulie 2024 – Corectarea erorilor și confirmarea încheierii modificărilor în aplicația informatică centralizată;
• 24 iulie 2024 – Repartizarea computerizată în învățământul liceal a absolvenților clasei a VIII-a care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2024 – 2025;
• 25 – 30 iulie 2024 – Depunerea dosarelor de înscriere la școlile la care candidații au fost repartizați;
• 30 iulie 2024 – Transmiterea de către unitățile de învățământ liceal a situației locurilor rămase libere în urma neînscrierii candidaților admiși în această etapă de admitere.

ATENȚIE. Cum se calculează media de admitere la liceu și criterii de departajare

Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a absolvenților învățământului gimnazial o reprezintă media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la probele incluse în Evaluarea Națională, potrivit Ministerului Educației.

În cazul în care doi candidați au medii de admitere egale, aceștia vor fi departajați folosind, în ordine, următoarele criterii:

• media generală de absolvire a claselor a V-VIII;
• nota obținută la proba de limba și literatura română din cadrul evaluării naționale;
• nota obținută la proba de matematică din cadrul evaluării naționale;
• nota obținută la proba de limbă maternă din cadrul evaluării naționale, respectiv nota de la proba de verificare a cunoștințelor de limbă maternă, susținută conform prevederilor art. 10 din Metodologia de organizare și desfășurare a admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.802/2010 privind organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012, în cazul candidaților care solicită înscrierea la unități de învățământ cu predare în limba minorităților naționale.

SFATURI pentru completarea fișei

La completarea fișei de înscriere ACORDAȚI ATENȚIE:

• Mediei de admitere a fiului/fiicei dumneavoastră comparativ cu ultima medie de admitere din anul școlar precedent și cu poziția acestuia/acesteia în ierarhia județului;
• Înscrierii unui număr suficient de opțiuni în funcție de media de admitere a fiului/fiicei dvs.;
• Înscrierii opțiunilor în ordinea preferinței: de la cea mai dorită spre cea mai puțin dorită, într-o manieră realistă, raportate la ultima medie de admitere din anul școlar precedent și la poziția în ierarhia județului;
• Limbii de predare – română, maghiară sau germană;
• Distanței dintre școală și domiciliu, precum și existenței sau inexistenței unor posibilități de cazare, dacp este nevoie;
• Înscrierii, în ambele etape, la unitățile de învățământ care organizează învățământ profesional și/sau învățământ dual nivel 3 de calificare.

Mai multe puteți afla AICI.

Universitarul clujean Valentin Naumescu, profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB, prezintă un comentariu despre  alegerile de duminică din Franța.

Pe scurt

1. Turul al doilea al parlamentarelor franceze nu arată deloc bine. Duminică, 7 iulie, alegătorii centriști, reduși cam la o treime din societatea franceză, vor trebui să „arbitreze”, din păcate, între opțiunea naționalistă și suveranistă în forma ei extremă, profund eurosceptică, și opțiunea stângistă, și ea radicalizată, într-o formă devenită tot mai clar neomarxistă. Ambele reprezintă versiuni ale revizionismului politic și social din Franța, alimentate ideologic și pliate pe structura bipolară a societății.
2. Aproape două treimi din francezi au ales așadar extremele, votând pentru curentul Le Pen-Bardella și începutul lor de neofascism xenofob sau pentru platforma roșie a lui Mélenchon și a comuniștilor (socialiștii vechi, tradiționali, au devenit nesemnificativi electoral de vreo 5-10 ani), suma celor două blocuri ajungând la peste 61%. Nicicând după al Doilea Război Mondial, situația nu a fost mai gravă și mai explozivă ca acum. Iar Macron a gestionat-o catastrofal, asmuțind inoportun cele două tabere una asupra alteia. S-a ajuns la un point of no return.
3. Faptul că presa convențională numește ipocrit NFP „stânga” în loc de termenul corect „extrema stângă” nu schimbă lucrurile cu nimic, francezii înțelegând foarte bine despre ce este vorba. NFP reproduce tot mai clar esența marxismului reinventat, a luptei de clasă în slujba unei permanente „împuterniciri politice a categoriilor considerate dezavantajate istoric” (a dispărut proletariatul industrial dar au apărut alte minorități „exploatate de societatea capitalistă”), prin redistribuirea tot mai mare a resurselor de la cei care trăiesc din muncă salariată sau business spre cei asistați social. Pe deasupra, stânga mai vine acum și cu dezgustătoarea opțiune anti-israeliană și antisemită. Niciuna din primele două opțiuni de după primul tur nu este bună în acest moment pentru Franța și UE, după cum Macron însuși a devenit o soluție indezirabilă pentru majoritatea francezilor.
4. După ce a greșit ca un adolescent teribilist supărat, dizolvând impulsiv și inutil pe 9 iunie Adunarea Națională, într-un moment în care nu era nici obligat să o facă, și mai ales nici pregătit să pună o ofertă serioasă și credibilă pe scena electorală, deschizând practic culoarul RN spre intrarea la guvernare pe ușa din față sau o ușă laterală spre instabilitate politică, președintele Macron încearcă să dreagă o greșeală făcând alta în sens contrar, prin alianța electorală implicită a partidului său, Ensemble, cu NFP. Mă îndoiesc că asta este ceea ce vor alegătorii centriști, într-un asemenea moment de bulversare și tensiune maximă, să voteze acum fix modelul neomarxist de societate propus de Jean-Luc Mélenchon și de comuniști.
5. Pentru partidul Ensemble și pentru centrul compromis de Macron, cea mai bună soluție în acest punct nefericit ar fi (fost) retragerea în opoziție și neasocierea cu extremele, tocmai pentru a se putea reface în următorii trei ani, până la prezidențiale. Nu, contraexemplul cu naziștii și Hitler nu funcționează, pentru că în 1933 partidele tradiționale germane centriste puteau salva democrația, fâcând o majoritate centru-dreapta plus centru-stânga în Reichstag, iar președintele Hindenburg era prea slab ca atribuții în raport cu cancelarul, în timp ce acum Președintele Macron va continua să aibă puteri importante și oricum partidele centriste nu mai pot face majoritatea. Nu suntem în același context. O coabitare între o guvernare minoritară RN cu Macron președinte nu poate instaura dictatura în Franța în următorii trei ani, dar poate dezumfla elanul lui Marine Le Pen.
6. RN nu va obține cel mai probabil majoritatea absolută, dar are șanse mari să obțină primul loc. Situația postelectorală va fi așadar dificilă și extrem de complicată. Mai departe, nu putem ști acum dacă RN, Le Pen și Bardella vor accepta să asume o guvernare minoritară sau vor prefera să rămână în opoziție (după cum au spus în campanie), pregătind alegerile prezidențiale din 2027, marea miză dintotdeauna a politicii în cea de-a cincea Republică Franceză.
7. Dacă până acum contextul democrației franceze ni s-a părut complicat, ei bine, după 7 iulie acesta va deveni de-a dreptul un coșmar pentru ideea de guvernare stabilă a Franței. Vom încerca să vedem care sunt principalele variante postelectorale.
8. Nevoia reinventării centrului politic va deveni evidentă după aceste alegeri, dacă nu este deja. Nu știm dacă cel care a fost „copilul teribil” și supraalintat al politicii franceze, Emmanuel Macron, devenit Președinte al Republicii la sub 40 de ani, va mai putea face acest lucru până în primăvara lui 2027 sau dacă a ratat definitiv mandatul său prezidențial.

Alegătorii centriști

După ce a acționat imatur și a comis greșeala greu de explicat la acest nivel politic (altfel decât din perspectivă temperamentală și narcisistă) a dizolvării Adunării Naționale, Președintele Macron, vizibil intrat în panică, mizează acum pe vechiul „front democratic și republican” anti-Le Pen, care funcționează de peste 30 de ani ca un filtru la turul al doilea al parlamentarelor, împotriva extremei drepte.

Dar ceva este fundamental diferit acum. Filtrul turului al doilea funcționa tradițional pe clivajul centrism-extremism, nu între două extreme. Centriștii sunt pe locurile trei și patru. Este posibil ca alegătorii centriști să nu mai urmeze de data aceasta sfaturile partidelor și liderilor, de a vota cu stânga radicală. Ei nu pot fi mutați aritmetic, dintr-o parte în alta, de la centru sau centru-dreapta la extrema stângă. Una erau candidații republicani (centru-dreapta) și socialiști (centru-stânga) rezonabili, old school, din anii 2000, pe care alegătorii lor îi puteau vota încrucișat pentru a evita extremismul Frontului Național, și cu totul alta este astăzi NFP (practic, blocul comunist), pe care Macron a ajuns în trista situație de a îl recomanda la vot.

Putem să presupunem că eficacitatea frontului anti-Le Pen va fi mult redusă în 2024 față de 2022, 2017 sau chiar… 2002, când Jean-Marie Le Pen se califica în turul al doilea al prezidențialelor, dar, din cauza barajului de la turul al doilea la parlamentare, FN (denumirea de atunci) nu reușea să obțină mandate de deputați. Filtrul va funcționa totuși parțial și de data aceasta, împiedicând -probabil, deși nu cert- RN să obțină majoritatea absolută. Asta este vestea bună.

Dar ce se va întâmpla cu o majoritate relativă a RN, să zicem de 40-45% în Adunarea Națională? Ce va face Macron, ce vor face Le Pen și Bardella, ce vor face celelalte partide?

Varianta 1. Guvern minoritar RN, slab, instabil și ineficient. Cea mai puțin nocivă variantă pentru Franța și UE, în opinia mea. RN nu poate face schimbări legislative importante pe plan intern, neavând sprijin suficient în Parlament, iar reprezentarea Franței în Consiliul European va rămâne oricum în mâinile lui Macron. Plus, erodarea șanselor lui Marine Le Pen pentru prezidențialele din mai 2027, pe fondul dezamăgirii votanților RN. Nu aș exclude ca Macron să dizolve din nou Adunarea Națională în 2026, pentru a scoate RN de la guvernare (sperăm să fie însă mai atent la sondaje).

Varianta 2. Forțarea unei majorități NFP-Ensemble, cu premier de stânga. O altă greșeală, care nu ar face decât să amâne schimbarea și să facă mai mare furia francezilor în perspectiva prezidențialelor din 2027, deschizând probabil calea lui Marine Le Pen spre Élysée.

Varianta 3. Nu se poate forma o majoritate iar Macron numește un premier tehnocrat peste un guvern fără relevanță și reprezentativitate politică, o situație mai proastă decât cea de dinainte de alegeri. Este deschisă calea spre instabilitate politică.

Alte variante posibile nu văd în acest moment. O majoritate absolută a RN (șanse prognozate circa 10%) ar fi totuși un cutremur politic gigantic, la care aproape că refuz să mă gândesc, însemnând că și alegătorii de centru văd aceleași probleme ale Franței și aceleași „soluții” pe care le vede extrema dreaptă. Discuția despre extreme și etichete ar trebui atunci complet resetată, ceea ce nouă ni se pare „anormal” devenind „normal” din punct de vedere democratic și invers, prin verdictul și legitimarea date de popor.

În concluzie, trebuie (trebuia) evitat ca mărul interzis să devină cel mai dorit. Mai devreme sau mai târziu, francezii vor mușca acest măr pe care toate celelalte partide încearcă de câteva decenii să îl interzică din pix, prin jocurile alianțelor și retragerilor dintre cele două tururi ale parlamentarelor. Ideea promovată de FN-RN crește treptat dar continuu, de peste 25 de ani. Ținută în opoziție, creșterea RN nu va mai putea fi oprită și va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la guvernare, așa cum s-a întâmplat cu Geert Wilders în Olanda, oprit de câteva ori în trecut prin jocul alianțelor, până a ieșit pe primul loc.

Abia după ce oamenii îi vor vedea că nu au soluții reale la guvernare, va putea începe o evaluare obiectivă a extremiștilor și, foarte posibil, declinul mirajului lor. Puterea absolută nu o pot obține, pe termen mediu neexistând pericolul dictaturii. Dar nimic nu este garantat. Dacă extremiștii ar câștiga de 2-3 ori consecutiv și s-ar dovedi într-adevăr extremiști și la guvernare (nu ca „extremista” Meloni, care a dovedit că guvernează responsabil iar extremismul ei era doar o etichetă a progresiștilor), lucrurile ar începe să se complice.

Franța este totuși o democrație înrădăcinată, cu instituții puternice și cu reflexul raționalității, și nu va cădea pe termen mediu în capcana populismului fără soluții, chiar dacă un cumul de împrejurări nefaste a adus democrația franceză în 2024 într-adevăr în fața unor „alegeri fără soluții”.

Este motivul pentru care reconstrucția centrului politic trebuie începută neîntârziat dar pe baze politice, intelectuale și morale solide, nu prin tertipuri politicianiste și prin manevre din pix, care pot înfuria oamenii și mai mult.