Clujenii prezintă tot mai mult dezinteres față de bugetarea participativă. Să fie prea buni primarii?

De la an la an, clujenii manifestă un dezinteres tot mai mare față de proiectele de bugetare participativă, cu toate că pot să decidă direct unde merg până la 150.000 de euro din banii publici ai comunității. Sau e lipsă de idei, primarii sunt prea buni în ceea ce fac?

Situația îngrijorătoare este confirmată nu doar la nivel de municipiu Cluj-Napoca, ci și la Florești, unde există cea mai tânără și educată localitate din România, de obicei foarte angajată în rețele sociale.

Startul l-a dat în premieră Primăria Cluj-Napoca, cu prima propunere online de acest fel.

Cetățenii pot depune câte un proiect pentru fiecare din cele 6 domenii strategice ale administrației locale: Alei, trotuare şi zone pietonale; Mobilitate, accesibilitate şi siguranţa circulaţiei; Spații verzi și locuri de joacă; Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.); Infrastructură educațională și culturală; Oraşul digital.

Valoarea fiecărui proiect nu trebuie să depășească 150.000 euro (TVA inclus).

În anul 2018 erau depuse 338 de proiecte pe  platforma www.bugetareparticipativa.ro, dintre care au fost declarate eligibile 126 de proiecte, stabilite în urma analizalei Comisiei tehnice a Primăriei.

La următoarea ediție au fost declarate eligibile 40 proiecte dintre cele doar 199 proiecte depuse.

Ediția din 2020 nu a mai avut loc, însă la apelul din anul 2021 au fost depuse și mai puține proiecte, doar 100, dintre care au fost declarate eligibile 20.

Atâta să poată gândi cetățenii din Cluj-Napoca, doar 20 de proiecte? Oare care să fie explicația pentru lipsa totală de interes?

O scuză ar putea fi că Primăria nu a implementat în integralitate proiectele declarate câștigătoare, și s-au adunat câteva de-a lungul anilor.

Câteva însă au avut șansa de a fi puse în practică sau se află în fază de implementare: autobuzele școlare, extinderea skate-park-ului Rozelor, Artă stradală în curtea școlii. ”Te provoacă la un exercițiu de imaginație”, revitalizarea Canalului Morii, Perete legal dedicat artei stradale, Semafoare inteligente pentru mașini la intersecția cu liniile de tramvai, Marcaje treceri de pietoni pentru biciclete și semafoare pentru biciclete, Alei de plimbare prin Pădurea Făget, Iluminat modern pentru siguranță rutieră pe Bulevardul Muncii, Dezbatere publică online, parc Bună Ziua, Aer curat Cluj – realizarea de fațade verzi și plantarea de copaci de mari dimensiuni, inclusiv de arbori inteligenți, respectiv montarea de defibrilatoare automate externe în spațiile publice.

Situație similară la Florești

Sub mandatul primarului Horia Șulea/viceprimar Bogdan Pivariu, a fost demarat primul proces de bugetare participativă din Florești. Suma pusă la bătaie: 1 milion de lei.

Doar șapte proiecte au fost declarate eligibile: suprailuminarea unei treceri de pietoni de pe str. Eroilor; Studiu de trafic; Pasarela pietonală Floreşti – zona Metro; Depunerea și gestionarea sesizărilor online în mod transparent; Sisteme de recunoaştere a numerelor de înmatriculare în vederea acordării de amenzi contravenţionale; Alee pietonală pentru agrement pe digul de la baraj.

Următoarele ediții, organizate în 2021, au fost anulate din cauza fraudării procesului de votare și a lipsei de interes din partea cetățenilor. Sub 1% dintre floreșteni au votat la prima încercare.

La finalul anului 2021 a fost organizată o nouă sesiune de bugetare participativă, însă și aceasta a fost finalizată fără succes. ”Niciun proiect propus nu a putut fi validat. Sesiunea de proiecte a fost închisă”, este mesajul afișat pe platforma online.

Dintre proiectele declarate câștigătoare în anii precedenți s-a finalizat studiul de trafic, ale cărui concluzii vor fi prezentate în curând, strada Eroilor are scoasă în licitație execuția și s-ar putea ilumina mai bine trecerile de pietoni, sistemele de supraveghere video sunt în extindere, iar în privința zonelor de agrement de pe malurile apei – primarul Bogdan Pivariu poartă momentan negocieri cu Hidroelectrica.