ACTUALITATE
Clujenii CULTIVĂ ORAȘUL. Peste 60 de SOIURI de ROȘII: „Să-ți crești propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu”
„Cultivă Orașul” este o inițiativă autonomă de agricultură urbană, ce a luat ființă în 2017, când a fost organizată o primă școală de grădinari. De-a lungul timpului, formatul s-a schimbat, dar scopul membrilor a rămas același: promovarea grădinăritului urban și a vieții sustenabile prin târguri, trocuri, ateliere, zone de compostare în Cluj-Napoca și multe altele, acționând direct pentru suveranitate alimentară și pentru un oraș cu mai multe grădini și mai puține betoane. Grupul lucrează să se auto-susțină prin activitățile sale și nu primește finanțări de la companii care vor sa își îmbunătățească imaginea astfel.
„E un grup informal, format din oameni cu principii și valori similare, între care se leagă și prietenii.
Mai presus de asta, considerăm că e important să încercăm să avem o viață mai sustenabilă în felul în care decidem să consumăm”, spune Laura Berceanu, din partea Cultivă Orașul, pentru Cluj24.
Prin toate acțiunile desfășurate (grădinărit, ateliere, distribuție de răsaduri, piețe periodice, bancă de semințe, împărtășirea de unelte, clăci), promovează suveranitatea alimentară, adică dreptul tuturor de a avea acces la o hrană sănătoasă și diversă, precum și autonomia agricultorilor de a decide ce și cum cultivă hrana.
Grupul are în grijă 3 grădini în 3 cartiere diferite din Cluj-Napoca: Bună Ziua, Gruia și Gheorgheni, dar se ocupă și de o livadă cu pomi fructiferi (meri, pruni, nuci) de pe strada Fagului.
Cea mai mare grădină este pe strada Heltai Gáspár 53 din Gheorgheni, unde grădinarii clujeni cultivă: ceapă, busuioc, luffa, physalis, castraveți, spanac, rucola, cimbru, ardei iute, busuioc, – clasic, creț, mov – căpșuni, cartofi roșii, plante medicinale (tătăneasă), perene (salvie, leuștean, rozmarin, mentă, roiniță), lobodă, 2 varietăți de mazăre: una pentru păstăi, alta pentru boabe, bob (o plantă rar cultivată în România, cunoscută sub numele de „Fava” în străinătate), mangold (sfecla elvețiană), varză kale și multe altele.
Aici sunt 4 persoane active, dar în general, numărul celor implicați fluctuează între 10 și 14.
Care sunt avantajele grădinăritului comunitar
Laura începuse prin a face mici experimente cu grădinăritul acasă, cu plante aromatice și câteva roșii.
„Chiar dacă aveam puține lucruri, mi se părea dificil să mă ocup exclusiv de tot ce înseamnă îngrijirea lor, pentru că natura nu așteaptă după tine. Sunt anumite activități de sezon pe care trebuie să le faci și nu o să vină să le facă altcineva în locul tău.
Formula aceasta de grădinărit comunitar – unde fiecare contribuie cu timpul, abilitățile și cunoștințele lui – e contextul ideal în acest sens, pentru că îți permite să ai o flexibilitate mai mare”, spune ea.
În plus, și-a dat seama că știa puține lucruri și că niciodată nu își găsea timpul citească, pe când după ce a cunoscut și a lucrat cu oameni cu mai multă experiență, și-a îmbogățit cunoștințele și a încercat să le transmită mai departe.
Mai mult decât grădinărit: „Nu am pus un preț pe produsele noastre, fiecare trebuie să aibă acces la ele”
Echipa și-a propus să nu se axeze doar pe grădinărit și cultivat plante, ci și pe promovarea ideii de agricultură urbană, ideea de a avea hrană sănătoasă, toate aliniate cu principiile protejării mediului.
„Grădinăritul s-a legat foarte bine cu ideea de a intra în contact cu alți oameni curioși sau care desfășoară astfel de activități, așa că, de-a lungul timpului, am organizat ateliere cu activități practice specifice primăverii sau toamnei, pentru ca oamenii să vină, să vadă cum se face, să pună întrebări, dar și să facem un schimb de cunoștințe.
Uneori organizăm și clăci, adică zile de lucru în comun, unde ni s-au alăturat de-a lungul timpului și persoane care nu fac parte din grup. Evident, nimeni nu a plecat acasă cu mâinile goale, ci cu legume sau plante aromatice din grădină”, precizează aceasta.
Pentru că roadele erau prea multe ca să fie folosite doar pentru consumul propriu, membrii au început să împartă și cu alții, organizând târguri informale în proprietăți private, unde au invitat mici producători, majoritatea din zona Huedinului, care vin mereu cu ce au în grădină, legume și fructe proaspete sau în varianta procesată.
„Nu am pus un preț pe produsele noastre, am considerat că fiecare trebuie să aibă acces la tipul acesta de hrană și, în măsura posibilităților, să ne susțină făcând o donație.
Toți banii strânși se duc exclusiv către menținerea grădinilor, unelte, reparații, pământ pentru răsaduri sau alte asemenea.
Un semn al aprecierii activității noastre este că am fost contactați de oameni care au luat răsaduri de la noi în alți ani și au vrut în continuare să apeleze la Cultivă Orașul, pentru că mulți nu au posibilitatea de a-și crește propriile răsaduri, astfel că activitatea noastră vine și în sprijinul celor care au o bucată de pământ și vor să să cultive, spre exemplu, soiuri de roșii tradiționale sau mai deosebite”, completează Laura.
Piață versus supermarket
Târgurile organizate până acum reprezintă una dintre cele mai mari satisfacții ale sale.
„Te duci la piață sau la supermarket să cumperi fructe și legume. De cele mai multe ori, e o tranzacție pecuniară, tu îmi dai ceva de care eu am nevoie și eu îți dau banii.
În contextul piețelor pe care le-am organizat, am vrut să fie o apropiere între producători și consumatori. Asta înseamnă că s-au creat spontan contexte în care oamenii s-au cunoscut, au schimbat impresii, au mâncat împreună și așa mai departe.
E un sentiment de comunitate, care face ca lucrurile să fie mult mai umane, mai puțin pecuniare.
Mulți ne-au spus că s-au simțit bine la târgurile noastre și voiau să știe când mai organizăm.
Sunt entuziasmați că nu stau la o tejghea unde întreabă cât costă, plătesc și pleacă. Au intrat în vorbă, poate au legat prietenii”, notează aceasta.
Banca de semințe pentru toți: „Avem peste 60 de soiuri de roșii”
Pe lângă cultivatul fructelor și legumelor, echipa ține cont și de semințe, pe care le reîmprospătează.
„Am început să ne organizăm o bancă de semințe, inclusiv pentru cei care nu au un spațiu unde să le păstreze într-un mod corespunzător.
Avem semințe tradiționale, dar și soiuri aparte, pe care nu le găsești în magazin. Avem peste 60 de soiuri de roșii. Au mai fost oameni care ne-au dat semințe, știind cu ce ne ocupăm”, notează aceasta.
În plus, grupul susține alți grădinari urbani și persoanele aflate la început de drum, prin organizarea de schimburi de semințe.
„Le dăm cu drag. Dacă există o persoană care ar vrea să înceapă cu grădinăritul, noi suntem mai mult decât deschiși să oferim atât semințe, cât și informații și sprijin”, punctează Laura.
Zona de compostare din Gheorgheni: „E important ca nu totul să ajungă la groapa de gunoi”
Anul acesta echipa a amenajat o zonă de compostare pe strada Heltai Gáspár 53, unde se pot arunca din stradă resturi vegetale, din care produce ulterior propriul compost.
„E un lucru pe care multă lume ar putea să-l facă, mai ales cei care locuiesc la casă. Pentru cei care stau la bloc e mai dificil, dar există posibilități: pot aduce resturile vegetale la noi sau se pot orienta, spre exemplu, pe grupul de Facebook <<Compost în Cluj>>. În Uniunea Europeană, există, cel puțin la nivel declarativ, interes pentru lanțuri alimentare scurte, colectare selectivă, reducerea deșeurilor alimentare, iar compostarea ține de acest demers”, indică ea.
În opinia sa, lipsa conștientizării privind aceste aspecte face ca natura să se degradeze.
„Unii au înțeles de ce ar fi important ca nu totul să ajungă la groapa de gunoi și că responsabilitatea nu se termină atunci când nu mai ai nevoie de un lucru, ci ar trebui să meargă mai departe, valorificând la maxim resursele.
Compostul e indispensabil pentru orice grădină. Asta presupune puțin mai mult efort din partea noastră, dar gândul că resturile se întorc în sol e motivant”, susține Laura.
Mai aproape de natură și de sol: grădinăritul ca formă de terapie
Cu alte cuvinte, principalele avantaje ale compostului sunt:
- Faptul că face ca solul să fie curat și bogat în nutrienți
- Faptul că resturile nu ajung la groapa de gunoi, evitând emisiile de gaze cu efect de seră
- O mai mare grijă pentru mediul înconjurător, deci și un stil de viață mai sănătos
„Recomand oricui grădinăritul ca formă de terapie, dacă e stresat la locul de muncă, inclusiv ideea de a fi cu mâinile în pământ, de a lucra cu el, de a vedea ciclul natural al unei plante e ceva care ne întoarce la origini”, completează aceasta.
Spațiile verzi, dispărute în detrimentul sănătății: „Să-ți crești propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu”
Niciuna dintre grădini nu e proprietatea personală a vreunui membru din Cultivă Orașul.
„Nu am cumpărat teren, spațiile sunt ale unor persoane fizice care apreciază inițiativa noastră, iar în schimbul unei chirii modice și al unui troc, – pentru că mereu împărțim roadele – au acceptat să facem experimentul grădinăritului urban”, susține Laura.
I-ar plăcea să fie mai multe spații verzi în oraș.
„Ideea de a-ți crește propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu.
Eu sunt din Cluj, am văzut cum s-a schimbat de-a lungul anilor și am apreciat evoluțiile pozitive, dar nu pot să nu mă întristez când văd că multe spații verzi dispar și asta se întâmplă în detrimentul calității vieții cetățenilor și în beneficiul unor companii private sau dezvoltatori imobiliari.
Mi se pare că nu am reușit să avem un echilibru în Cluj, din acest punct de vedere.
Zona Gheorgheni era a hoștezenilor, care au fost grădinarii orașului, ei alimentau orașul cu legume și fructe. Mai avem vecini pe care îi vedem că, în continuare, își plantează ceva în grădină. Jos pălăria, dar ca strategie, ca viziune la nivel de oraș, mi se pare că există loc de mai multe îmbunătățiri”, descrie aceasta.
Atribuții după posibilități
Membrii se organizează în așa fel încât să aibă un stil de lucru flexibil, coordonându-se în ședințe fizice sau online.
„De obicei, ne întâlnim la începutul anului să facem un plan pentru anul în curs și fiecare persoană indică disponibilitatea de timp pe care o are, fiindcă niciunul dintre noi nu se ocupă exclusiv de grădinărit, asta facem pe lângă alte activități profesionale.
A fost perioada cu răsadurile, unde în fiecare zi trebuia să vină cineva să le verifice și să le ude. Acolo ne-am coordonat inclusiv printr-un tabel făcut pe Google Drive, unde scria fiecare când poate”, descrie aceasta.
În consecință, grădina nu e un spațiu secționat în parcele aparținând anumitor persoane, totul este la comun.
„Convenim asupra soiurilor de plante pe care urmează să le cultivăm în anul respectiv, pe lângă perene și aromatice”, adaugă Laura.
Echipa are, de asemenea, o tablă pe care notează toate straturile și ce este plantat.
„A rămas și un to-do list de anul trecut ce cuprindea activități precum sitat compost, stropit tomate, îngrășat straturile și așa mai departe.
Dacă vorbim de stropire sau de îngrășarea straturilor, vorbim exclusiv de varianta bio, noi nu folosim niciun fel de produse fitosanitare pe care să le cumpărăm de la magazin.
Ne facem unele macerate, de urzică sau de coada calului, de exemplu, pentru că vrem să păstrăm ideea de a avea un mod de viață mai sustenabil și considerăm că e foarte important ca legumele cultivate aici să fie într-adevăr naturale”, notează ea.
Vara versus iarna
În sezonul rece, grupul planifică activități pentru anul următor.
„La un moment dat, am scris un proiect pentru a obține finanțare de la o organizație care oferea fonduri pentru astfel de inițiative la scară mică de grădinărit, sau am încercat să ne gândim care ar fi materialele informative pe care am putea să le producem sau să le traducem astfel încât ideea de agricultură sustenabilă să ajungă și la alte persoane”, precizează ea.
Când se încălzește afară și începe sezonul de grădinărit, echipa trece la treabă, astfel că rămâne mai puțin timp pentru activitățile în fața calculatorului.
Cel mai mare coșmar pentru un grădinar: „Îți dai seama cât de vulnerabil ești și tu ca om”
Cel mai mult de lucru au în timpul primăverii, când trebuie să pregătească solul și răsadurile.
„Solarul nostru nu e încălzit, ceea ce înseamnă că depindem foarte mult și de temperatura din exterior. Anul acesta am fost obligați să ne punem răsadurile destul de târziu, de aceea unii oameni erau agitați și ne întrebau când vor fi gata, iar noi le-am spus că la sfârșit de mai sau început de iunie, așa e când depinzi de vreme.
Am ajuns să ne uităm cu toții la prognoza meteo și să ne bucurăm când cresc temperaturile primăvara sau, în rest, când se anunță ploi”, relatează Laura.
Grindina e cel mai mare coșmar pentru ea.
„Cu groază venim la grădină să vedem pagubele. Îți dai seama cât de vulnerabil ești și tu ca om, dar și plăntuțele, pentru că depinzi de vreme. Cu dăunătorii nu au fost multe probleme”, indică ea.
Pe lângă legume, pun și răsaduri de flori sau se auto-însămânțează, cum e cazul gălbenelelor, condurașilor care atrag insectele polenizatoare și alte asemenea.
„Ținem cont de plantele companion, – care se potrivesc între ele – ne place să avem biodiversitate”, mai spune Laura.
Apoi vine perioada roadelor, la sfârșit de vară sau început de toamnă, când se bucură de roșii, zucchini și multe alte legume.
„Am făcut și acțiuni în care ne-am pus să gătim. Am făcut sos de roșii cu busuioc, sos cu dovleac. Am încercat să le procesăm împreună. Mereu păstrăm plante aromatice pe care le uscăm”, adaugă aceasta.
Planuri de viitor
Printre obiectivele viitoare ale grupului Cultivă Orașul se numără creșterea vizibilității grădinăritului urban și a gradului de conștientizare a oamenilor când vine vorba de hrană sănătoasă.
„Suntem mereu deschiși și ne gândim cum să ne diversificăm activitățile. Timp dacă ar fi mai mult ar fi perfect. Ne-am bucura să se mai alăture oameni”, împărtășește Laura.
Cu alte cuvinte, este un grup deschis, non-ierarhic. Oricine vrea să se alăture poate da mesaj pe pagina de Facebook Cultivă Orașul.
„Am conveni asupra unei întâlniri în cursul căreia să ne cunoaștem, să mergem împreună la grădină, să vedem dacă avem principii comune, un stil de lucru compatibil, fiindcă nu există niciun șef.
Suntem organizați orizontal, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi contribuie în mod liber și poate veni cu sugestii oricând, iar luarea deciziilor se realizează prin consens, fără a impune cuiva ceva, ci în funcție de resursele disponibile, energia și aptitudinile membrilor”, conchide Laura.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Aurelia Cristea este printre puținii politicieni români care și-au legat numele de o lege. Se alătură astfel, prin legea anti-fumat, deputatului PNȚCD Vasile Lupu, cu a sa lege a restituirii proprietăților funciare, senatorului Aurelian Ticu-Dumitrescu, autor al legii deconspirării Securității ca poliție politică sau colegului său de partid, profesorul și senatorul Vasile Dîncu, inițiator al celebrei legi 544, care permite accesul la informațiile de interes public și implicit la funcționarea, cît de cît, a presei din România.
Și numai pentru acest lucru Aurelia Cristea trebuia să nu plece din politică! Acum s-a întors în PSD pentru a candida la postul de primar al municipiului Cluj-Napoca.
Despre întoarcerea în PSD și, mai mult, asumarea candidaturii la postul de primar aflați mai multe în podcastul „Contraste” în dialogul cu realizatorul Florin Danciu.
ADMINISTRAȚIE
VIDEO. Emil Boc: Lucrările la străzile Giuseppe Verdi și Valea Seacă, în prag de finalizare. La ce stadiu e Valea Chintăului
Lucrările de modernizare la străzile Giuseppe Verdi și Valea Seacă sunt în prag de finalizare, anunță primarul Emil Boc. De asemenea, continuă lucrările și la strada Valea Chintăului.
Investițiile în modernizarea acestor artere se ridică la 31 milioane de euro.
Emil Boc: Lucrările la străzile Giuseppe Verdi și Valea Seacă, în prag de finalizare. La ce stadiu e Valea Chintăului
Pentru străzile G. Verdi, V. Seacă și V. Chintăului au fost realizate proiecte ample, care includ trecerea cablurilor în subteran, consolidare taluzuri, sisteme noi de iluminat eficient energetic, amenajare trotuare și stații de transport în comun.
Pe strada Giuseppe Verdi a fost finalizată turnarea stratului de uzură, proiectul fiind acum în ultima etapă. Stadiul lucrărilor la această stradă este de 97%.
„Au mai rămas de executat marcaje, semnalizări rutiere și amenajarea terenului cu pământ vegetal în zona adiacentă lucrărilor, astfel că obiectivul va fi finalizat în luna mai”, a transmis Emil Boc, care a făcut joi o vizită pe șantiere.
Proiectul de modernizare pentru G. Verdi (1.560 metri liniari) a cuprins:
- execuție rețea de canalizare pluvială pe toată lungimea străzii;
- execuție canalizație și construirea unei rețele în distribuție de fibră optică;
- lucrări de consolidare teren cu ziduri de sprijin;
- relocarea în subteran a rețelelor electrice aeriene și demontare stalpi existenti;
- execuție rețea iluminat public – stâlpi noi dotați cu 48 lămpi LED;
- amenajare 6 noi stații de autobuz.
Și strada Valea Seacă e aproape gata
În ceea ce privește Valea Seacă (2.121 metri liniari), proiectul de modernizare este la 93% și include:
- execuție rețea canalizare pluvială nouă;
- consolidare taluzuri prin execuția unor ziduri de sprijin;
- amenajare 6 stații pentru transportul public dintre care 5 stații cu alveolă;
- extindere rețea de iluminat public prin montarea a 77 stâlpi noi dotați cu 77 lămpi LED
- demontare stâlpi existenti si relocare cabluri în subteran.
Modernizarea străzii Valea Chintăului (3.777 ml) continuă.
Aici, stadiul lucrărilor a ajuns la Status 72%.
Primăria realizează următoarele:
- execuție rețea de canalizare pluvială și dren pe partea cu rambleu pe toată lungimea străzii;
- lucrări de consolidare teren cu ziduri de sprijin pe tronsoane;
- execuție canalizație și construirea unei rețele în distribuție de fibră optică;
- relocarea în subteran a rețelelor electrice aeriene;
- execuție rețea iluminat public – stâlpi noi dotați cu 60 lămpi LED;
- execuție sistem de semaforizare, marcaje și semnalizare rutieră;
- amenajare 9 stații de autobuz CTP.
Lucrările la cele 3 străzi sunt realizate de RADP Cluj-Napoca.
De asemenea, primarul Emil Boc a mai arătat că Primăria a început lucrările de modernizare și pe următoarele străzi din oraș: strada Locomotivei, strada Aurel Ciupe, strada Teo Peter, George Bacovia, strada Cucului.
EDUCATIE
FOTO. Echipa de la Liceul de Informatică din Cluj, premiul I la etapa județeană a Maratonului pentru Educație Antreprenorială
Echipa de la Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca a câștigat premiul I, de 3.000 de lei, la etapa județeană a Maratonului pentru Educație Antreprenorială.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) Sucursala Cluj a organizat în premieră semifinala județeană „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” – ediția a II a, competiție de planuri de afaceri.
Competiția este parte a programului național omonim adresat liceenilor și organizat în parteneriat cu Ministerul Educației, Universitatea de Vest din Timișoara, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Asociația Națională a Antreprenorilor.
Echipa de la Liceul de Informatică din Cluj, premiul I la etapa județeană a Maratonului pentru Educație Antreprenorială
În cadrul etapei județene au fost premiate cele mai bune planuri de afaceri prezentate de cele 8 echipe formate din 37 de liceeni de la 4 licee.
Elevii sunt de la Liceul de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu”, Colegiul Național ”Emil Racoviță”, Colegiul Național ”Gheorghe Șincai” și Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”.
Etaăa județeanăa concursului a fost organizată în parteneriat cu Inspectoratul Județean Cluj, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Județean Cluj și Universitatea Babeș-Bolyai.
Anul acesta programul se va desfășura în peste 20 de județe, urmând ca marea finală să fie organizată în luna mai, la București.
Aplicația câștigătoare a elevilor de la Liceul de Informatică din Cluj
Aproape 700 de liceeni de la 4 licee clujene au participat la orele de educație antreprenorială, susținute de antreprenori voluntari, în cadrul „Maratonului pentru Educație Antreprenorială”, un parcurs educațional meticulos conceput pentru a-i susține în explorarea vocației și în dezvoltarea competențelor antreprenoriale aplicabile în mediul de afaceri real, și care culminează cu competiția de planuri de afaceri.
Marele premiu al semifinalei a fost adjudecat de elevii Liceului de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu” care au avut-o ca și coordonator pe profesoara Florentina Rusa.
Proiectul lor, „TransiTech”, presupune crearea unei aplicații care permite digitalizarea biletelor și abonamentelor pentru transportul în comun.
Echipa de la „Racoviță”, pe poziția 2. Elevii de la Informatică au mai primit un premiu
Pe locul al doilea s-a clasat proiectul numit „Volunteer Now”, creat de elevii Colegiului Național „Emil Racoviță”, care l-au avut ca profesor coordonator pe Rareș Damian.
Proiectul constă în crearea unei aplicații intuitive care facilitează participarea tinerilor în activitățile de voluntariat și ajută atât organizațiile non-guvernamentale, cât și firmele să își găsească voluntari.
Locul al treilea a revenit proiectului „Mak Performance Tunning”, care presupune înființarea unui service auto, care are o aplicație dedicată pentru a permite clienților să-și vadă mașina în timp real în service.
Proiectul este realizat de echipa Liceului de Informatică ,,Tiberiu Popoviciu” împreună cu profesor coordonator Florentina Rusa.
Premii în bani
Cele trei echipe finaliste au fost răsplătite cu premii în bani. Echipa clasată pe locul I a primit un premiu în valoare de 3.000 de lei.
Echipa de pe locul II a fost premiată cu 2.000 de lei, în timp ce echipa de pe locul III a fost recompensată cu 1.000 de lei.
Mai mult echipele finaliste vor participa la marea finală din București, unde își vor măsura forțele cu „cei mai buni dintre cei buni”.
150 de antreprenori au susținut ore în fața elevilor
La cea de-a doua ediție a „Maratonului pentru Educație Antreprenorială”, începând cu luna ianuarie și până în prezent, au participat la orele de educație antreprenorială peste 15.000 de elevi.
Orele de educație antreprenorială au fost susținute de peste 150 de antreprenori.
Etapele județene au debutat pe 21 martie la Galați, aceasta fiind urmată de cea din Timiș pe 4 aprilie, Brașov pe 8 aprilie, Brăila pe 10 aprilie, Argeș pe 12 aprilie, Alba pe 15 aprilie, Neamț pe 16 aprilie, Satu Mare pe 17 aprilie, Tulcea pe 18 aprilie, București pe 19 aprilie, Prahova pe 22 aprilie.
Semifinale ale competiției de planuri de afaceri vor avea loc și în județele: Arad, Bihor, Buzău, Constanța, Gorj, Dolj, Giurgiu, Iași, Sibiu. De anul acesta programul a fost preluat și de către Republica Moldova.
Elevii clujeni pot ține pasul cu schimbarea
Cristina Chiriac, președinta CONAF, arată că un raport publicat de Fondului Monetar de Investiții arată că aproape 40% dintre joburile existente la nivel internațional sunt expuse la inteligența artificială care, conform Goldman Sachs ar putea înlocui până la 300 de milioane de locuri de muncă, până în anul 2030.
„Acest fenomen va afecta aproximativ 25% dintre sarcinile de muncă din SUA și Europa și chiar dacă pe noi adulții ne sperie, liceenii din Cluj ne-au demonstrat nu numai că pot ține pasul cu schimbarea, dar o și pot stăpâni.
Temelia acestui proiect este vocația și îmi place să cred că este datoria generației noastre să dăm încredere, forță, curaj și mai ales instrumente celor care sunt astăzi în sistemul de învățământ.
Antreprenori sau nu, angajați sau angajatori, birocrați, artiști, medici, avocați, jucătorii pieței muncii de mâine își câștigă reperele astăzi, iar direcția trebuie să fie una sustenabilă, pozitivă și mai ales solidă
Maratonul pentru Educație Antreprenorială, desfășurat în aproape jumătate de România, este un efort al unei pături sociale, numită generic antreprenori, pe suișul abrupt al curbei recunoștinței, iar eforturile sucursalei CONAF Cluj au demonstrat că suntem reprezentativi, nu doar la nivel național ci și în comunitățile locale, atât de frumos definite cultural”, a declarat Cristina Chiriac.
Modele de succes pentru elevi
Participanții liceeni la eveniment s-au bucurat de prezența inspirațională a lui Virgil Ianțu, care le-a oferit o perspectivă valoroasă și un model de succes demn de urmat.
Evenimentul a fost moderat de Călin Iepure, CEO Bizz Club România, expert în public speaking, arta influenței, improvizație, negociere și creșterea vânzărilor.
Au participat în calitate de speakeri președinta CONAF – Cristina Chiriac, președinta CONAF Sucursala Cluj – Sigina Luca (foto), rectorul Universității Babeș-Bolyai, prof. univ. dr. Daniel David și inspectorul general al IȘJ Cluj, Marinela Marc.
Proiectele au fost jurizate de vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business – Nicoleta Munteanu, membru al board-ului CONAF și directorul UNITH2B Architects – Hildegard Brandl, membru al board-ului CONAF și antreprenorul – Tatian Diaconu, evaluator și consultant de investiții – Sorin Popa, directorul zonal Auchan – Constantin Buznea.
CULTURA
VIDEO FOTO. Genocidul armean, comemorat la Cluj-Napoca. ,,Unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei secolului XX”
Un eveniment menit să comemoreze 109 ani de la genocidul armean a avut loc, miercuri seara, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în organizarea comunității armene. Scopul a fost de a onora memoria celor care au suferit în această tragedie, subliniind, totodată, importanța educării publicului și a păstrării memoriei istorice.
,,Privitorule, aș vrea să să te poti împărtăși în și cu durerea noastră, a armenilor, să iei o bucățică din ea, pentru seara aceasta cu tine. Nu pentru că noi armenii să nu mai avem durere, ci ca să o alungăm împreună”, sunt cuvintele care au deschis ochii publicul către atrocitățile secolului XX. ,,Dar ia aminte, privitorule, că durerea nu se seamană prin durere, ci prin speranță, prin speranța că lumina îngenunchează întunericul și că iubirea răzbește ura”.
De ce trebuie comemorate astfel de evenimente
Directorul muzeului, Tudor Sălăgean, și vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, au purtat publicul prin lupta pentru supraviețuire a armenilor de la 1915. Alături de Ruxandra Cesereanu, Călina Părău, Teodora Tămaș și Diana Huțanu, vorbitorii au oferit un răspuns la întrebarea: ,,De ce ar trebui comemorate astfel de evenimente?”
Așa cum subliniază Vakar Istvan, „mortul piere doar după ce este uitat”, iar prin comemorarea de miercuri s-a urmărit să fie păstrată vie amintirea a ceea ce a fost.
Scopul, însă, nu a fost întotdeauna ușor de atins, având în vedere faptul că autoritățiile politice din România evită să recunoască ”armenocidul”, procedând ,,asemenea struțului care își bagă capul în pământ”.
Astfel, rămâne în responsabilitatea oamenilor să nu permită ca astfel de orori să fie șterse din memoria colectivă.
Moment de reculegere
De asemenea, s-au făcut trimiteri la concepte spirituale, informații istorice și perspective politice, menite să educe publicul și să respingă ,,orice fel de idee naționalistă și xenofobă”.
Participanții au avut, așadar, ocazia să afle mai multe despre istoria și cultura armeană, iar momentele muzicale ținute de Cosmin Rafel Bălean, Norbert Dumitresc și Karen Sebesi au adus în prim-plan melodiile și instrumentele tradiționale ale poporului armean, amplificând astfel mesajul de comemorare și solidaritate.
La finalul evenimentului, participanții au ținut un moment de reculegere pentru victimele genocidului și au audiat rugăciunea „Tatăl nostru” în limba armeană.
Despre genocidul armean
24 aprilie 1915, este ziua declanșatoare a uneia dintre cele mai întunecate capitole din istoria umanității: genocidul armean.
În această zi, sute de lideri ai comunității armenilor din Constantinopol au fost arestați și deportați, marcând începutul unei campanii de exterminare în masă a populației armene din Imperiul Otoman.
Genocidul armean a fost o tragedie enormă, soldată cu pierderea a peste un milion de vieți nevinovate și cu suferințe inimaginabile pentru supraviețuitori și urmașii acestora.
Așadar, cu acest prilej, comunitatea armeană comemorează această zi pentru a onora memoria victimelor și pentru a ne angaja să prevenim astfel de atrocități în viitor.
Bianca Matei
Daria Mustea
Alexandru Mocan
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
VIDEO. Podcast Cluj24 Contraste. Aurelia Cristea sau despre eleganța în politică
VIDEO. Emil Boc: Lucrările la străzile Giuseppe Verdi și Valea Seacă, în prag de finalizare. La ce stadiu e Valea Chintăului
FOTO. Echipa de la Liceul de Informatică din Cluj, premiul I la etapa județeană a Maratonului pentru Educație Antreprenorială
VIDEO FOTO. Genocidul armean, comemorat la Cluj-Napoca. ,,Unul dintre cele mai întunecate momente ale istoriei secolului XX”
Viorel Băltărețu, antreprenorul din Parlament, îl concurează pe Emil Boc la Primăria Cluj-Napoca
FOTO. Artistul FENOMEN al momentului, BURNA BOY, vine în PREMIERĂ în România, la UNTOLD
VIDEO FOTO. Zeci de elevi, părinți și profesori la Marșul Bicicliștilor de la Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”
Boc: Nu e departe momentul când „U” Cluj va JUCA în cupele europene
