ACTUALITATE
Clujenii CULTIVĂ ORAȘUL. Peste 60 de SOIURI de ROȘII: „Să-ți crești propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu”
„Cultivă Orașul” este o inițiativă autonomă de agricultură urbană, ce a luat ființă în 2017, când a fost organizată o primă școală de grădinari. De-a lungul timpului, formatul s-a schimbat, dar scopul membrilor a rămas același: promovarea grădinăritului urban și a vieții sustenabile prin târguri, trocuri, ateliere, zone de compostare în Cluj-Napoca și multe altele, acționând direct pentru suveranitate alimentară și pentru un oraș cu mai multe grădini și mai puține betoane. Grupul lucrează să se auto-susțină prin activitățile sale și nu primește finanțări de la companii care vor sa își îmbunătățească imaginea astfel.
„E un grup informal, format din oameni cu principii și valori similare, între care se leagă și prietenii.
Mai presus de asta, considerăm că e important să încercăm să avem o viață mai sustenabilă în felul în care decidem să consumăm”, spune Laura Berceanu, din partea Cultivă Orașul, pentru Cluj24.
Prin toate acțiunile desfășurate (grădinărit, ateliere, distribuție de răsaduri, piețe periodice, bancă de semințe, împărtășirea de unelte, clăci), promovează suveranitatea alimentară, adică dreptul tuturor de a avea acces la o hrană sănătoasă și diversă, precum și autonomia agricultorilor de a decide ce și cum cultivă hrana.
Grupul are în grijă 3 grădini în 3 cartiere diferite din Cluj-Napoca: Bună Ziua, Gruia și Gheorgheni, dar se ocupă și de o livadă cu pomi fructiferi (meri, pruni, nuci) de pe strada Fagului.
Cea mai mare grădină este pe strada Heltai Gáspár 53 din Gheorgheni, unde grădinarii clujeni cultivă: ceapă, busuioc, luffa, physalis, castraveți, spanac, rucola, cimbru, ardei iute, busuioc, – clasic, creț, mov – căpșuni, cartofi roșii, plante medicinale (tătăneasă), perene (salvie, leuștean, rozmarin, mentă, roiniță), lobodă, 2 varietăți de mazăre: una pentru păstăi, alta pentru boabe, bob (o plantă rar cultivată în România, cunoscută sub numele de „Fava” în străinătate), mangold (sfecla elvețiană), varză kale și multe altele.
Aici sunt 4 persoane active, dar în general, numărul celor implicați fluctuează între 10 și 14.
Care sunt avantajele grădinăritului comunitar
Laura începuse prin a face mici experimente cu grădinăritul acasă, cu plante aromatice și câteva roșii.
„Chiar dacă aveam puține lucruri, mi se părea dificil să mă ocup exclusiv de tot ce înseamnă îngrijirea lor, pentru că natura nu așteaptă după tine. Sunt anumite activități de sezon pe care trebuie să le faci și nu o să vină să le facă altcineva în locul tău.
Formula aceasta de grădinărit comunitar – unde fiecare contribuie cu timpul, abilitățile și cunoștințele lui – e contextul ideal în acest sens, pentru că îți permite să ai o flexibilitate mai mare”, spune ea.
În plus, și-a dat seama că știa puține lucruri și că niciodată nu își găsea timpul citească, pe când după ce a cunoscut și a lucrat cu oameni cu mai multă experiență, și-a îmbogățit cunoștințele și a încercat să le transmită mai departe.
Mai mult decât grădinărit: „Nu am pus un preț pe produsele noastre, fiecare trebuie să aibă acces la ele”
Echipa și-a propus să nu se axeze doar pe grădinărit și cultivat plante, ci și pe promovarea ideii de agricultură urbană, ideea de a avea hrană sănătoasă, toate aliniate cu principiile protejării mediului.
„Grădinăritul s-a legat foarte bine cu ideea de a intra în contact cu alți oameni curioși sau care desfășoară astfel de activități, așa că, de-a lungul timpului, am organizat ateliere cu activități practice specifice primăverii sau toamnei, pentru ca oamenii să vină, să vadă cum se face, să pună întrebări, dar și să facem un schimb de cunoștințe.
Uneori organizăm și clăci, adică zile de lucru în comun, unde ni s-au alăturat de-a lungul timpului și persoane care nu fac parte din grup. Evident, nimeni nu a plecat acasă cu mâinile goale, ci cu legume sau plante aromatice din grădină”, precizează aceasta.
Pentru că roadele erau prea multe ca să fie folosite doar pentru consumul propriu, membrii au început să împartă și cu alții, organizând târguri informale în proprietăți private, unde au invitat mici producători, majoritatea din zona Huedinului, care vin mereu cu ce au în grădină, legume și fructe proaspete sau în varianta procesată.
„Nu am pus un preț pe produsele noastre, am considerat că fiecare trebuie să aibă acces la tipul acesta de hrană și, în măsura posibilităților, să ne susțină făcând o donație.
Toți banii strânși se duc exclusiv către menținerea grădinilor, unelte, reparații, pământ pentru răsaduri sau alte asemenea.
Un semn al aprecierii activității noastre este că am fost contactați de oameni care au luat răsaduri de la noi în alți ani și au vrut în continuare să apeleze la Cultivă Orașul, pentru că mulți nu au posibilitatea de a-și crește propriile răsaduri, astfel că activitatea noastră vine și în sprijinul celor care au o bucată de pământ și vor să să cultive, spre exemplu, soiuri de roșii tradiționale sau mai deosebite”, completează Laura.
Piață versus supermarket
Târgurile organizate până acum reprezintă una dintre cele mai mari satisfacții ale sale.
„Te duci la piață sau la supermarket să cumperi fructe și legume. De cele mai multe ori, e o tranzacție pecuniară, tu îmi dai ceva de care eu am nevoie și eu îți dau banii.
În contextul piețelor pe care le-am organizat, am vrut să fie o apropiere între producători și consumatori. Asta înseamnă că s-au creat spontan contexte în care oamenii s-au cunoscut, au schimbat impresii, au mâncat împreună și așa mai departe.
E un sentiment de comunitate, care face ca lucrurile să fie mult mai umane, mai puțin pecuniare.
Mulți ne-au spus că s-au simțit bine la târgurile noastre și voiau să știe când mai organizăm.
Sunt entuziasmați că nu stau la o tejghea unde întreabă cât costă, plătesc și pleacă. Au intrat în vorbă, poate au legat prietenii”, notează aceasta.
Banca de semințe pentru toți: „Avem peste 60 de soiuri de roșii”
Pe lângă cultivatul fructelor și legumelor, echipa ține cont și de semințe, pe care le reîmprospătează.
„Am început să ne organizăm o bancă de semințe, inclusiv pentru cei care nu au un spațiu unde să le păstreze într-un mod corespunzător.
Avem semințe tradiționale, dar și soiuri aparte, pe care nu le găsești în magazin. Avem peste 60 de soiuri de roșii. Au mai fost oameni care ne-au dat semințe, știind cu ce ne ocupăm”, notează aceasta.
În plus, grupul susține alți grădinari urbani și persoanele aflate la început de drum, prin organizarea de schimburi de semințe.
„Le dăm cu drag. Dacă există o persoană care ar vrea să înceapă cu grădinăritul, noi suntem mai mult decât deschiși să oferim atât semințe, cât și informații și sprijin”, punctează Laura.
Zona de compostare din Gheorgheni: „E important ca nu totul să ajungă la groapa de gunoi”
Anul acesta echipa a amenajat o zonă de compostare pe strada Heltai Gáspár 53, unde se pot arunca din stradă resturi vegetale, din care produce ulterior propriul compost.
„E un lucru pe care multă lume ar putea să-l facă, mai ales cei care locuiesc la casă. Pentru cei care stau la bloc e mai dificil, dar există posibilități: pot aduce resturile vegetale la noi sau se pot orienta, spre exemplu, pe grupul de Facebook <<Compost în Cluj>>. În Uniunea Europeană, există, cel puțin la nivel declarativ, interes pentru lanțuri alimentare scurte, colectare selectivă, reducerea deșeurilor alimentare, iar compostarea ține de acest demers”, indică ea.
În opinia sa, lipsa conștientizării privind aceste aspecte face ca natura să se degradeze.
„Unii au înțeles de ce ar fi important ca nu totul să ajungă la groapa de gunoi și că responsabilitatea nu se termină atunci când nu mai ai nevoie de un lucru, ci ar trebui să meargă mai departe, valorificând la maxim resursele.
Compostul e indispensabil pentru orice grădină. Asta presupune puțin mai mult efort din partea noastră, dar gândul că resturile se întorc în sol e motivant”, susține Laura.
Mai aproape de natură și de sol: grădinăritul ca formă de terapie
Cu alte cuvinte, principalele avantaje ale compostului sunt:
- Faptul că face ca solul să fie curat și bogat în nutrienți
- Faptul că resturile nu ajung la groapa de gunoi, evitând emisiile de gaze cu efect de seră
- O mai mare grijă pentru mediul înconjurător, deci și un stil de viață mai sănătos
„Recomand oricui grădinăritul ca formă de terapie, dacă e stresat la locul de muncă, inclusiv ideea de a fi cu mâinile în pământ, de a lucra cu el, de a vedea ciclul natural al unei plante e ceva care ne întoarce la origini”, completează aceasta.
Spațiile verzi, dispărute în detrimentul sănătății: „Să-ți crești propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu”
Niciuna dintre grădini nu e proprietatea personală a vreunui membru din Cultivă Orașul.
„Nu am cumpărat teren, spațiile sunt ale unor persoane fizice care apreciază inițiativa noastră, iar în schimbul unei chirii modice și al unui troc, – pentru că mereu împărțim roadele – au acceptat să facem experimentul grădinăritului urban”, susține Laura.
I-ar plăcea să fie mai multe spații verzi în oraș.
„Ideea de a-ți crește propria hrană ar trebui să fie un drept, nu un privilegiu.
Eu sunt din Cluj, am văzut cum s-a schimbat de-a lungul anilor și am apreciat evoluțiile pozitive, dar nu pot să nu mă întristez când văd că multe spații verzi dispar și asta se întâmplă în detrimentul calității vieții cetățenilor și în beneficiul unor companii private sau dezvoltatori imobiliari.
Mi se pare că nu am reușit să avem un echilibru în Cluj, din acest punct de vedere.
Zona Gheorgheni era a hoștezenilor, care au fost grădinarii orașului, ei alimentau orașul cu legume și fructe. Mai avem vecini pe care îi vedem că, în continuare, își plantează ceva în grădină. Jos pălăria, dar ca strategie, ca viziune la nivel de oraș, mi se pare că există loc de mai multe îmbunătățiri”, descrie aceasta.
Atribuții după posibilități
Membrii se organizează în așa fel încât să aibă un stil de lucru flexibil, coordonându-se în ședințe fizice sau online.
„De obicei, ne întâlnim la începutul anului să facem un plan pentru anul în curs și fiecare persoană indică disponibilitatea de timp pe care o are, fiindcă niciunul dintre noi nu se ocupă exclusiv de grădinărit, asta facem pe lângă alte activități profesionale.
A fost perioada cu răsadurile, unde în fiecare zi trebuia să vină cineva să le verifice și să le ude. Acolo ne-am coordonat inclusiv printr-un tabel făcut pe Google Drive, unde scria fiecare când poate”, descrie aceasta.
În consecință, grădina nu e un spațiu secționat în parcele aparținând anumitor persoane, totul este la comun.
„Convenim asupra soiurilor de plante pe care urmează să le cultivăm în anul respectiv, pe lângă perene și aromatice”, adaugă Laura.
Echipa are, de asemenea, o tablă pe care notează toate straturile și ce este plantat.
„A rămas și un to-do list de anul trecut ce cuprindea activități precum sitat compost, stropit tomate, îngrășat straturile și așa mai departe.
Dacă vorbim de stropire sau de îngrășarea straturilor, vorbim exclusiv de varianta bio, noi nu folosim niciun fel de produse fitosanitare pe care să le cumpărăm de la magazin.
Ne facem unele macerate, de urzică sau de coada calului, de exemplu, pentru că vrem să păstrăm ideea de a avea un mod de viață mai sustenabil și considerăm că e foarte important ca legumele cultivate aici să fie într-adevăr naturale”, notează ea.
Vara versus iarna
În sezonul rece, grupul planifică activități pentru anul următor.
„La un moment dat, am scris un proiect pentru a obține finanțare de la o organizație care oferea fonduri pentru astfel de inițiative la scară mică de grădinărit, sau am încercat să ne gândim care ar fi materialele informative pe care am putea să le producem sau să le traducem astfel încât ideea de agricultură sustenabilă să ajungă și la alte persoane”, precizează ea.
Când se încălzește afară și începe sezonul de grădinărit, echipa trece la treabă, astfel că rămâne mai puțin timp pentru activitățile în fața calculatorului.
Cel mai mare coșmar pentru un grădinar: „Îți dai seama cât de vulnerabil ești și tu ca om”
Cel mai mult de lucru au în timpul primăverii, când trebuie să pregătească solul și răsadurile.
„Solarul nostru nu e încălzit, ceea ce înseamnă că depindem foarte mult și de temperatura din exterior. Anul acesta am fost obligați să ne punem răsadurile destul de târziu, de aceea unii oameni erau agitați și ne întrebau când vor fi gata, iar noi le-am spus că la sfârșit de mai sau început de iunie, așa e când depinzi de vreme.
Am ajuns să ne uităm cu toții la prognoza meteo și să ne bucurăm când cresc temperaturile primăvara sau, în rest, când se anunță ploi”, relatează Laura.
Grindina e cel mai mare coșmar pentru ea.
„Cu groază venim la grădină să vedem pagubele. Îți dai seama cât de vulnerabil ești și tu ca om, dar și plăntuțele, pentru că depinzi de vreme. Cu dăunătorii nu au fost multe probleme”, indică ea.
Pe lângă legume, pun și răsaduri de flori sau se auto-însămânțează, cum e cazul gălbenelelor, condurașilor care atrag insectele polenizatoare și alte asemenea.
„Ținem cont de plantele companion, – care se potrivesc între ele – ne place să avem biodiversitate”, mai spune Laura.
Apoi vine perioada roadelor, la sfârșit de vară sau început de toamnă, când se bucură de roșii, zucchini și multe alte legume.
„Am făcut și acțiuni în care ne-am pus să gătim. Am făcut sos de roșii cu busuioc, sos cu dovleac. Am încercat să le procesăm împreună. Mereu păstrăm plante aromatice pe care le uscăm”, adaugă aceasta.
Planuri de viitor
Printre obiectivele viitoare ale grupului Cultivă Orașul se numără creșterea vizibilității grădinăritului urban și a gradului de conștientizare a oamenilor când vine vorba de hrană sănătoasă.
„Suntem mereu deschiși și ne gândim cum să ne diversificăm activitățile. Timp dacă ar fi mai mult ar fi perfect. Ne-am bucura să se mai alăture oameni”, împărtășește Laura.
Cu alte cuvinte, este un grup deschis, non-ierarhic. Oricine vrea să se alăture poate da mesaj pe pagina de Facebook Cultivă Orașul.
„Am conveni asupra unei întâlniri în cursul căreia să ne cunoaștem, să mergem împreună la grădină, să vedem dacă avem principii comune, un stil de lucru compatibil, fiindcă nu există niciun șef.
Suntem organizați orizontal, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi contribuie în mod liber și poate veni cu sugestii oricând, iar luarea deciziilor se realizează prin consens, fără a impune cuiva ceva, ci în funcție de resursele disponibile, energia și aptitudinile membrilor”, conchide Laura.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
În contextul Sărbătorilor Pascale, Primăria Cluj-Napoca își va suspenda temporar programul de lucru cu publicul, cu excepția Compartimentului Decese, care va funcționa după un orar special în perioada 18-21 aprilie 2025.
În perioada 18.04.2025-21.04.2025, Primăria Cluj-Napoca va avea program de relații cu publicul doar prin intermediul Compartimentului Decese.
Acesta va funcționa astfel:
- vineri, 18.04.2025 – în intervalul 08.30-12.30;
- sâmbătă, 19.04.2025 – în intervalul 08.30-13.30;
- duminică, 20.04.2025 – va fi închis;
- luni, 21.04.2025- în intervalul 08.30-12.30.
Primăria Cluj-Napoca va relua programul normal de lucru cu publicul de marți, 22.04.2025.
CULTURA
Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. Semnificații, tradiții și obiceiuri
Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox. Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce.
În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor, scrie Alba24.
Zi de post negru pentru credincioși
Vinerea Mare este o zi de post strict în care credincioșii nu mănâncă nimic până la Vecernia Mare sau Pavecernița din seara acelei zile.
Unele persoane aleg să nu consume deloc apă sau alimente până la momentul slujbei. Credincioșii ortodocși petrec Vinerea Mare în post și rugăciune, meditând asupra sacrificiului lui Hristos și semnificației acestuia pentru mântuirea lumii.
Vinerea Mare este o zi de adâncă solemnitate, în care credincioșii reflectă asupra semnificației Crucii și a suferinței lui Hristos. Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.
Obiceiuri și tradiții de Vinerea Mare
În Vinerea Mare nu se lucrează şi nu se fac nici copturi pascale. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile, potrivit Basilica.
Vinerea Mare este marcată prin slujbe speciale desfășurate în biserică, care reflectă suferința și moartea lui Hristos. Una dintre cele mai importante slujbe este Denia Prohodului Domnului, care are loc în seara de Vinerea Mare. Această slujbă este o ceremonie solemnă de plângere a morții lui Hristos.
Vopsirea ouălor pentru Paște
Unele comunități organizează procesiuni religioase sau reprezentări ale Patimilor. În unele locuri, se practică obiceiuri populare specifice acestei zile, cum ar fi vopsirea ouălor roșii pentru Paște.
În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile.
Scoaterea Sfântului Epitaf
Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de formă dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.
Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.
Această trecere pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor.
Înconjurul bisericii cu Sfântul Epitaf
Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă „Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).
Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos.
După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.
După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane.
EVENIMENT
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Tehnica de colectare a datelor poate influența puternic rezultatele sondajelor de opinie, arată o analiză realizată de sociologul Mircea Comșa, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Publicată pe blogul său Doar un grafic să-ți mai spun, analiza evidențiază modul în care metodologia sondajului – mai exact diferența dintre tehnica CATI (telefonică) și cea online – afectează estimările privind intențiile de vot pentru diverși candidați.
„Scopul acestei analize este de a vedea dacă tehnica de sondaj (modalitatea de colectare a datelor) are un impact asupra estimărilor obținute. Pentru că un Institut folosește de obicei o singură tehnică, e dificil de atribuit sursa diferențelor unuia dintre cele două tipuri de efecte. Simplu spus, cu datele existente, nu putem estima cu certitudine care este cauza diferențelor dintre estimările observate ale intențiilor de vot: institutul, tehnica de sondaj sau, mai probabil, o combinație a acestora”, arată sociologul.
CATI vs. online, mai mult decât o chestiune tehnică
Mircea Comșa subliniază că diferențele dintre sondaje nu pot fi explicate doar prin tehnica de colectare a datelor (CATI sau online), ci pot fi influențate și de numeroși alți factori metodologici, precum perioada sondajului, populația țintă sau modul de formulare a întrebărilor. În lipsa unor informații detaliate despre cum au fost realizate sondajele, concluziile trebuie tratate ca fiind orientative.
„Pentru că informațiile despre modul în care au fost produse estimările din sondajele publice sunt limitate, efectul acestor cauze nu poate fi controlat. În aceste condiții există riscul să «descoperim» că principala cauză a diferențelor dintre estimările produse de sondaje are legătură cu modalitatea în care au fost colectate datele (CATI, online), în timp ce cauzele reale pot fi mai degrabă altele. O altă limită este dată de premisa de la care plecăm atunci când lucrăm cu aceste estimări: «nu s-a umblat la date», adică institutele nu au distorsionat sau modificat intenționat estimările. În concluzie, estimările prezentate aici sunt mai degrabă orientative”, a mai arătat profesorul.
Sociologul precizează că toate sondajele publice din acest an au fost realizate fie telefonic (CATI), fie online, fiecare având metode specifice de recrutare a respondenților. În analiza sa, Comșa compară doar aceste două tehnici, întrucât alte informații metodologice detaliate lipsesc în majoritatea cazurilor.
Cine este supraestimat și cine e avantajat în funcție de tehnică
Sociologul a folosit o regresie logistică multivariată pentru a analiza influența tehnicii de colectare a datelor asupra rezultatelor sondajelor, controlând pentru data aplicării și institutul care a realizat sondajul. Diferențele dintre estimările CATI și cele online sunt exprimate în puncte procentuale, indicând dacă o metodă tinde să supraestimeze sau să subestimeze intenția de vot pentru anumiți candidați.
„Concluzii: Sondajele online au produs estimări mult mai mari în cazul lui Nicușor Dan (+7 puncte procentuale) și, oarecum surprinzător, mai mari în cazul lui Crin Antonescu (5 pp; mă așteptam ca scorul acestui candidat să fie ceva mai mare în sondajele CATI). Sondajele telefonice (CATI) produc estimări mult mai mari în cazul lui Victor Ponta (9 pp, probabil o supra-estimare) și puțin mai mari în cazul candidaților George Simion (2 pp) și Elena Lasconi (3 pp)”.
Cum ajustăm scorurile în funcție de metoda de sondare
Analiza arată cum pot fi interpretate estimările din sondaje în funcție de metoda folosită: dacă știm cu ce tehnică a fost realizat sondajul (CATI sau online), putem ajusta scorurile candidaților adăugând sau scăzând diferențele medii identificate între metode. Alternativ, putem face media celor două estimări pentru a obține o valoare mai apropiată de realitate, presupunând că avem încredere egală în ambele metode.
„Cum pot fi folosite aceste estimări? Atunci când vedem o estimare a intenției de vot pentru un anumit candidat, aflăm care a fost modalitatea de colectare a datelor și, funcție de situație, scădem sau adunăm din acea estimare numărul de puncte procentuale indicat în grafic. Obținem astfel estimarea intenției de vot care s-ar fi obținut dacă sondajul ar fi fost realizat prin cealaltă tehnică. Dacă dorim să ținem cont de ambele tehnici, facem media celor două estimări (alternativ scădem/ adunăm jumătate din numărul de puncte procentuale indicat în grafic).
De exemplu, dacă într-un sondaj telefonic (CATI) candidatul Victor Ponta are o estimare a intenției de vot de 20%, într-un sondaj online, celelalte condiții fiind similare, are probabil aproximativ 11% (20% – 9%). Calculând media simplă dintre 20% și 11% obținem 15.5%, estimare care în general are șanse mai mari să fie mai apropiată de realitate (alternativ, scădem 5.5% din 20%). Desigur, aceste calcule corespund situației în care nivelul de încredere în cele două tehnici de sondare este aproximativ același”, mai explică sociologul.
Compararea corectă a două sondaje realizate diferit
Pentru a compara corect două sondaje făcute în condiții similare, dar cu metode diferite (CATI vs. online), trebuie ajustate estimările cu diferențele medii identificate între metode. Astfel, dacă un candidat are scoruri diferite în cele două sondaje, dar diferența corespunde efectului de metodă observat, estimările pot fi considerate comparabile.
„În aceeași logică, dacă dorim să comparăm estimările din două sondaje realizate în aproximativ aceleași condiții, cu excepția tehnicii de colectare a datelor, adunăm / scădem punctele procentuale din grafic la estimările realizate de unul dintre sondaje. De exemplu, să presupunem că Crin Antonescu a obținut într-un sondaj CATI o intenție de vot de 20%, iar într-un sondaj online 25%. Pentru că acest candidat obține în sondajele online cu aproximativ 5 pp mai mult decât în cele CATI, putem concluziona că cele două estimări sunt relativ similare. Desigur, putem evalua care tehnică a produs estimările cele mai corecte doar după aflarea rezultatelor oficiale”, a conchis Mircea Comșa.
Cea de-a XII-a ediție a Colectei Naționale de Alimente, desfășurată între 4–6 aprilie în peste 1.000 de magazine din toată țara, a adus un nou record de solidaritate. Datorită generozității oamenilor cu inimă mare, au fost colectate peste 704 tone de alimente neperisabile, transformate în peste 1,4 milioane de porții de mâncare pentru cei aflați în dificultate. Este cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în cele douăsprezece ediții ale acestei campanii.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, Colecta Națională de Alimente, organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale, a adus împreună români din toate colțurile țării care, timp de trei zile, au ales să transforme un gest simplu – acela de a dona alimente – într-un act de grijă și solidaritate. Prin cele 398 de organizații partenere ale Rețelei Băncilor pentru Alimente, alimentele donate au ajuns pe masa a 121.890 de oameni aflați în dificultate din toată țara.
Timp de trei zile, românii au răspuns apelului la solidaritate, donând alimente neperisabile care au devenit un sprijin real pentru zeci de mii de persoane aflate în nevoie. Cu sprijinul generozității donatorilor, al efortului voluntarilor și al implicării partenerilor, campania a reușit să adune peste 704 tone de alimente neperisabile, echivalentul a peste 1,4 milioane de porții de hrană, care vor deveni o masă demnă de Paște pentru 121.890 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 398 de organizații caritabile partenere.
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Această cantitate impresionantă donată echivalează cu aproximativ 2.347 de frigidere de familie încărcate cu hrană – o imagine concretă a generozității oamenilor care au ales să dăruiască din puținul lor pentru cei care au mai mare nevoie.
Sub mesajul „Împreună hrănim speranța”, campania organizată de Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR și cele 9 Bănci Regionale pentru Alimente a reunit mii de voluntari, parteneri, organizații și donatori din întreaga țară, demonstrând că puterea binelui devine realitate atunci când este împărtășită.
Impactul impresionant al acestei ediții a campaniei reflectă o creștere pe toate planurile:
– 704,1 tone de alimente colectate – cu 77,13 tone mai mult decât la ediția precedentă. Printre produsele donate: ulei, făină, conserve, orez, paste, zahăr, dulciuri, cereale și alimente pentru copii.
– 1.408.209 porții de hrană – cu 154.268 mai multe decât la ediția precedentă. Fiecare pungă portocalie a devenit un simbol al grijii față de ceilalți.
– 398 de organizații partenere – cu 46 mai multe față de ediția anterioară: ONG-uri care oferă sprijin social, educațional și emoțional celor aflați în dificultate și prin care hrana donată a ajuns la cei în nevoie.
– 121.890 de oameni sprijiniți – cu 21.097 mai mulți decât la ediția precedentă: vârstnici singuri sau din cămine, mame fără sprijin, copii din centre rezidențiale, de zi sau de recuperare, persoane fără adăpost, familii cu venituri reduse și mulți alți oameni aflați în nevoie.
– 10.519 voluntari implicați – cu 1.722 mai mulți decât la colecta anterioară: tineri, angajați din companii, elevi, studenți și pensionari care au transformat timpul și energia lor într-o punte către cei vulnerabili.
– 1.017 magazine participante – cu 32 mai multe față de ediția precedentă, din rețelele Lidl România, PENNY | REWE România, Auchan România și Kaufland România.
„Fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate”
Deși colecta în magazine s-a încheiat pe 6 aprilie, munca din spatele gestului a continuat intens în depozitele Băncilor și în cadrul organizațiilor partenere. Întreaga Rețea a Băncilor pentru Alimente, organizațiile partenere și mii de voluntari au lucrat contracronometru pentru a prelua, transporta, sorta și distribui alimentele donate, astfel încât acestea să ajungă înaintea sărbătorilor în cămările centrelor sociale și ale gospodăriilor celor sprijiniți.
„Colecta Națională de Alimente este despre comunitate, despre solidaritate, despre a face loc celuilalt la masa ta. Faptul că, ediție cu ediție, tot mai mulți oameni aleg să transforme un simplu drum la cumpărături într-un gest de grijă pentru cei în nevoie spune multe despre puterea binelui care ne unește. Împreună, în acest lanț viu al solidarității, nu doar oferim alimente – hrănim speranța. Dincolo de orice cifră, fiecare aliment donat înseamnă prezență, grijă și umanitate. Le mulțumim tuturor celor care au ales să fie parte din acest gest”, a spus Gabriel Sescu, președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Primăria Cluj-Napoca, program special de relații cu publicul în perioada Paștelui
Vinerea Mare, ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. Semnificații, tradiții și obiceiuri
Estimările intenției de vot, modificate semnificativ între sondajele telefonice și cele online. Analiza unui sociolog UBB
Peste 704 tone de alimente DONATE în cadrul Colectei Naționale de Alimente
Bărbat de 81 de ani din Cluj-Napoca, găsit mort în apartament. Poliția a deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă
Împistrirea ouălor. Practici RITUALICE în satul tradițional clujean în Joia Mare
Bărbat de 55 de ani din Apahida, arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce și-a lovit concubina
UPDATE. Copil de 3 ani, lovit de o mașină pe strada Mureșului din Cluj-Napoca
