ACTUALITATE
Clujean de 22 de ani, vaccinat cu Pfizer, reacție ADVERSĂ gravă – MIOCARDITĂ. E în spital la București
Clujeanul Mircea Dragoteanu aduce în discuție efectele grave ale vaccinului Pfizer într-o relatare în care vorbește despre situația propriului său fiu, vaccinat la 22 de ani căruia i-a fost pusă viața în pericol și care este internat la un spital din București.
”În data de 1 mai 2021, Bogdan Dragoteanu, fiul meu, 22 ani, student în ultimul an la Informatică, Institutul Politehnic din Cluj-Napoca, s-a prezentat la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, unde fusese programat on line pentru vaccinare anti-Covid. A primit prima doză de vaccin Pfizer-BioNTech.
Și-a făcut datoria față de cei din jur
Nu a mers să se vaccineze de teamă. La 22 de ani, niciodată bolnav, sănătos tun, avea un risc derizoriu de a face o formă severă de Covid-19. A considerat însă că, potrivit propagandei oficiale, dacă ne vaccinăm cât mai mulți, pandemia va lua sfârșit, deci își făcea datoria față de cei din jur alegând să se vaccineze.
Bogdan locuiește doar cu mine, care sunt de mult vaccinat, nu avea pe cine proteja în proximitatea familiei sale. Dar, ca destui alți tineri, a considerat o datorie față de societate să meargă să se vaccineze și el.
La 14 zile după vaccinare, deci exact atunci când apar anticorpii anti-Covid, a început să i se manifeste o erupție cutanată extinsă. Urticarie rebelă la tratament, apărută inițial pe membrele superioare. Au urmat apoi febră și frisoane. Erupția a cedat treptat la medicație antihistaminică per os, pentru febră am apelat la Paracetamol, apoi și la Algocalmin. Simptomele au remis parțial, dar a apărut insidios o jenă retrosternală ce a evoluat apoi spre durere”, a spus Mihai Dragoteanu.
Teste negative la COVID
Acesta a continuat relatarea dramatică:
Două teste rapide anti-Covid cumpărate din farmacii au dat rezultat negativ. Am solicitat un echipaj medical de urgență. La acel moment, autoritățile și firma producătoare ascundeau cu bună știință faptul că vaccinul mARN poate da miocardită.
Medicul de urgență a interpretat, ca și mine, în acest context, durerile retrosternale ca fiind date de o posibilă iritare a esofagului terminal datorită medicamentelor antiinflamatoare luate per os împotriva febrei și frisoanelor.
Seara respectivă, un alt echipaj de la Salvare i-a recoltat la Cluj lui Bogdan, la domiciliu, probele necesare testării PCR. În noaptea respectivă starea lui generală s-a alterat, atunci mi-am dat seama că e ceva putred în propaganda oficială care liniștea populația pe toate canelele media că ”vaccinul Pfizer (ca si celelalte) e deosebit de sigur, nu are efecte adverse severe”.
Internat la Spitalul Militar, apoi la Institul Inimii
L-am dus spre dimineață pe Bogdan la Spitalul Militar Cluj-Napoca, unde fusese vaccinat. Spre seară testul PCR a fost confirmat ca negativ, ulterior alt test a confirmat că nu a avut Covid-19.
A fost reținut la Spitalul Militar în serviciul de urgență, spre a fi investigat. La prânz am fost sunat de la camera de gardă a Institutului Inimii că Bogdan era transferat acolo, că ar avea infarct miocardic și că era necesar (și) avizul meu ca să i se facă coronarografie.
Era puțin probabil un infarct, dar acest diagnostic crunt trebuia exclus, ceea ce coronarografia executată impecabil a și făcut. Ulterior la RMN s-a precizat diagnosticul de miocardită, însoțită de o afectare multiorganică dată de un sindrom inflamator generalizat, deosebit de puternic.
Sindrom Inflamator Multisistemic (MIS-A)
S-au exclus prin determinări minuțioase de laborator cauze infecțioase sau toxice. Echipa conduse de doamna dr Ruxandra Beyer i-a oferit lui Bogdan un sprijin medical de excepție la Institutul Inimii, d-l director Florin Crișan ne-a ajutat cu tot ceea ce a fost nevoie în plan administrativ. Le vom fi întotdeauna recunoscători tuturor celor care acolo l-au salvat pe Bogdan.
Prin marea bunăvoință a unor colege cu mult suflet care lucrează în domeniu în străinătate, am fost puși în legătură cu o somitate a imunologiei pediatrice din Israel, implicată în tratamentul unor miocardite post-vaccinare, care a pus pentru Bogdan diagnosticul de Sindrom Inflamator Multisistemic (MIS-A).
Criteriile diagnostice pentru entitatea respectivă intervenită post-imunizare (inclusiv post-vaccinal) fuseseră stabilite și publicate la nivel național în SUA încă de la începutul lui 2021:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7904456/
Efectele adverse grave, mușamalizate în România
Dar, în Patria Română, în care vaccinarea a devenit un fel de horă cu mici și bere, ori jucată prin corturi și prin gări, astfel de efecte grave ale vaccinurilor nu trebuie semnalate, pentru a fi recunoscute rapid și a putea fi în consecință tratate, ci trebuie mușamalizate, în ideea stupidă de a nu se periclita hora și lăutarii.
Despre cum această conduită a oficialităților cu răspundere în domeniul vaccinării anti-Covid înseamnă din punct de vedere juridic ”tentativă de vătămare corporală (sau de omor), cu intenție indirectă”, vă voi detalia într-o altă postare.
Sindromul MIS-A, o complicație gravă a vaccinării sau a imunizării post-Covid 19, necesită un tratament în trepte, incluzând administrarea de Imunglobuline, care nu s-au putut procura în Cluj, prin urmare Bogdan a fost transferat cu un avion sanitar la București, la Spitalul Fundeni.
Bogdan este si acum internat în Bucuresti, după 6 săptămâni de la debutul bolii provocată de vaccinarea anti-Covid. Încă i se caută un tratament, pentru a putea fi stabilizat și apoi externat.
Scapă cine poate
Pentru a exclude orice dubii, în attachment aveți prima pagină a raportului din categoria ”profesioniști” depus pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului la 15 iunie de o somitate a Imunologiei Românești, d-l profesor universitar dr. Cristian Băicuș, căruia Bogdan îi datorează, nu e deloc mult spus, viața sa.
Cazul lui Bogdan este înregistrat ca reacție foarte gravă la vaccinul Pfizer, cu punerea vieții în pericol.
Desigur că nu ați auzit de astfel de cazuri de la autorități. În general, după ce te vaccinezi, dacă ai probleme funcționează din plin principiul ”scapă cine poate”. Orchestratorii ministeriali și nu numai ai vaccinării nu au în vedere si eventuala protejare a celor vaccinați de efectele grave posibile.
Într-o postare ulterioară voi prezenta, pentru colegii medici în principal, evoluția medicală a lui Bogdan în spitale din București.
E foarte important că dacă recunoașteți post-vaccinare cu vaccinuri mARN aceste simptome, în special la bărbați tineri, de până la 30 de ani, să interveniți urgent.
Mai amintesc faptul că în cazul de față avem de-a face din punct de vedere penal cu o vătămare corporală prin punerea în pericol a vieții (art. 194 alin. e, Cod Penal), provocată de un act medical desfășurat într-o unitate sanitară militară. Este, deci, un caz de competența Procuraturii Militare.
Avertisment în prospectele Pfizer și Moderna
Abia vineri Administraţia pentru Medicamente şi Alimente (FDA) a adăugat un avertisment în prospectele vaccinurilor anti-COVID Pfizer și Moderna legat de inflamațiile cardiace.
Potrivit Mediafax, FDA a adăugat vineri un avertisment în prospectul care însoţeşte vaccinurile anti-COVID Pfizer / BioNTech şi Moderna pentru a indica riscul rar de inflamaţie cardiacă după utilizarea acestuia.
Prospectele vaccinurilor au fost revizuite pentru a include un avertisment, potrivit căruia reacţiile adverse sugerează riscuri crescute de miocardită şi pericardită, în special după a doua doză şi cu apariţia simptomelor în câteva zile după vaccinare, a precizat FDA.
Începând cu 11 iunie, peste 1.200 de cazuri de miocardită sau pericardită au fost raportate ca reacţii advrese la cele două seruri, din aproximativ 300 de milioane de doze de vaccin mARN administrate.
Cazurile par a fi semnificativ mai mari la bărbaţi, mai ales în săptămâna de după efectuarea celei de-a doua doze de vaccin.
CDC a identificat 309 cazuri de spitalizări din cauza inflamaţiei inimii la persoanele cu vârsta sub 30 de ani, dintre care 295 au fost externate.
Autorităţile de reglementare din mai multe ţări au investigat cazuri de miocardită şi pericardită, mai frecvent întâlnite la bărbaţi tineri, după o doză de Pfizer sau Moderna, vaccinuri care se bazează pe tehnologia ARNm.
Moderna a afirmat că are cunoştință despre informaţiile referitoare la cazurile de inflamaţie cardiacă şi că lucrează cu autorităţile de reglementare.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un accident de circulație a avut loc sâmbătă seara pe Splaiul Independenței, la intersecția cu strada George Coșbuc.
Din fericire, nu sunt victime.
Accident pe Spaiul Independenței din Cluj-Napoca, între o mașină și un tramvai
Din primele informații, șoferul autoturismului nu ar fi acordat prioritate.
Atât mașina, cât și tramvaiul au fost avariate.
Revenim cu amănunte
EVENIMENT
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
UDMR și-a constituit, sâmbătă, grupurile parlamentare. Doi clujeni au funcții importante atât la Camera Deputaților, cât și la Senat
Parlamentul nou ales și-a început activitatea, iar grupurile UDMR din Senat și Camera Deputaților și-au ales conducerea și au desemnat membrii comisiilor de specialitate la începutul noului ciclu parlamentar.
Clujeanul Csoma Botond, reales lider al grupului UDMR din Camera Deputaților. Un alt clujean e secretar la Senat
În funcția de lider al grupului UDMR din Camera Deputaților a fost reales Csoma Botond, deputat din județul Cluj.
De asemenea, deputații Szabó Ödön din județul Bihor și Miklós Zoltán din județul Covasna au fost desemnați vice-lideri ai grupului, iar Nagy Szabolcs, deputat din județul Satu Mare, va îndeplini rolul de secretar al grupului, arată reprezentanții UDMR.
Parlamentarii Uniunii i-au acordat lui Magyar Lóránd, deputat din județul Satu Mare, responsabilitatea pentru îndeplinirea atribuțiilor de chestor al Camerei Deputaților.
Tasnádi Szilárd, senator de Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului UDMR
Liderul grupului UDMR din Senat va fi Turos Lóránd, senator din județul Satu Mare.
Conform UDMR, funcțiile de vice-lideri ai grupului vor fi ocupate de Fejér László Ödön, senator din județul Covasna, și Császár Károly Zsolt, senator din județul Mureș, iar Tasnádi Szilárd, senator din județul Cluj, va îndeplini rolul de secretar al grupului.
Atribuțiile de chestor al Senatului au fost încredințate senatorului Novák Levente din județul Mureș de către grupul UDMR din Senat.
Foto: UDMR
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, până la alegerea unui președinte plin. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).