În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ceremonia de inaugurare a preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, va fi mutată în interior, întrucât prognoza meteo pentru luni la Washington indică temperaturi foarte scăzute, a anunțat vineri presa americană, informație confirmată şi de viitorul preşedinte, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Prin urmare, depunerea jurământului, care ar fi trebuit să se desfăşoare pe treptele Capitoliului, va avea loc în interiorul Rotondei Capitoliului, la fel cum s-a procedat la ceremonia pentru al doilea mandat al fostului preşedinte Ronald Reagan.

”Prognoza meteo pentru Washington, D.C. cu un vânt friguros, poate insemna recorduri de temperaturi scăzute. Un front arctic mătură țara. Nu vreau să fie oameni răniți, afectați in orice fel”, a scris Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Ca Reagan în 1985

”Am dispus ca Discursul de inaugurare, precum şi rugăciunile si alte intervenții, să se desfăşoare in Rotonda Capitoliului SUA la fel cum a procedat Ronald Reagan in 1985, atunci tot din cauza vremii foarte friguroase. Diversii demnitari şi oaspeți vor fi aduşi în Capitoliu”, a precizat el in continuare.

Viitorul preşedinte le-a transmis de asemenea susținătorilor săi că vor putea vedea ceremonia de inaugurare pe ecrane amplasate in interiorul Capital One Arena, o arena sportivă din Washington cu o capacitate de 20.000 de persoane.

Foto: Facebook – Donald Trump

Sporirea numărului de militari în zona de graniță româno-ucraineană de pe teritoriul județului Tulcea, precum și amplasarea mai multor puncte de observaţie şi senzori terestri explică rapiditatea cu care Ministerul Apărării Naționale (MApN) a identificat vineri, in comuna Ceataichioi, urme ale unei drone utilizate în războiul declansat de Rusia impotriva Ucrainei

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de MApN, din data de 5 septembrie 2023 până vineri, 17 ianuarie 2025, pe teritoriul României au fost identificate 12 situații, din care 11 in judetul Tulcea, în urma cărora s-au ridicat fragmente de drone pe teritoriul Romaniei, iar dintre acestea sapte au fost găsite în zona Plauru, comuna Ceataichiol, despărţită de oraşul Ismail Ucraina, doar de Dunăre.

MApN a amintit că, după identificarea primelor fragmente de dronă căzute pe teritoriul Rominiel, a luat o serie de măsuri in zona aflată în proximitatea granitei cu Ucraina si a explicat astfel rapiditatea cu care a descoperit vineri urmele de drone, in conditiile in care anterior acestea erau găsite sau făcute publice la un interval de cel puțin 12 de ore de la atac.

Puncte de observație

A fost sporit numărul de militari care execută misiuni în această zonă, pentru implementarea de măsuri suplimentare, inclusiv subunități de interventie care să poată acționa în cel mai scurt timp, in funcție de nevol. Sunt pregătite echipe EOD care să intervină ori de câte ori se cercetează la fata locului, posibile fragmente de drone.

Au fost instalate mai multe puncte de observație și senzori terestri, au fost dislocate mai aproape de această zonă capacități antiaeriene si a crescut frecventa patrulärli pe Dunăre cu navele Flotilei Fluviale, se specifică în adresa MApN

Sursa citată face referire și la războiul electronic care impiică atât semnale false de tinte aeriene, cât și atacuri reale, un caz elocvent fiind cel din data de 8 septembrie 2024, atunci când o platformă aeriană färä pilot rusă a fost monitorizată deopotrivă de radarele de la sol si de aeronavele F-16 ale Forţelor Aeriene Romane, aflate sub comanda NATO, care s-au ridicat de la sol pentru clarificarea situației aeriene.

Situația, monitorizată

„Din informatie obținute prin sistemele electronice de supraveghere şi prin alte mijloace de monitorizare, nu au fost întrunite condițiile unei amenințări militare directe la adresa teritoriutul național sau a apelor teritoriale ale Româniet.

In astfel de situații, măsurite se lau gradual, în mod unitar, pentru întregul spațiu aerian al NATO. Acțiunea cinetică împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spatiul aerian se realizează în condițiile unul atac intentionat, un act ostil impotriva teritoriului României sau al NATO.

Aeronavele F-16 au monitorizat permanent situația aeriană fiind în măsură să intervină în cazul existentel unui pericol pentru teritoriul national.

Guvernul Ciolacu demonstrează din nou că nu se dă înapoi de la nimic pentru a-și păstra puterea, adoptând măsuri care subminează democrația și drepturile fundamentale ale românilor, susține prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea. Pe lângă modificările discriminatorii aduse legii electorale, menite să afecteze libertatea de exprimare în online, regimul PSD-PNL-UDMR a luat decizia de a limita dreptul diasporei de a vota, reducând orele de funcționare ale secțiilor de votare în ultima zi.

Decizia de a restricționa mediul online arată clar că ce nu pot controla, vor să cenzureze. Online-ul este singurul loc unde românii își pot exprima liber opiniile, fără influența televiziunilor aservite guvernului.

Aceste modificări nu sunt menite să protejeze procesul electoral, ci să înăbușe vocile conștiente, educate și capabile să lupte, care contestă puterea. Guvernul știe că mediul online este greu de manipulat, spre deosebire de presa finanțată de partidele de la guvernare și caută să elimine orice spațiu unde adevărul poate fi spus liber.

Măsură cinică pentru diaspora

În ceea ce privește diaspora, reducerea dreptului la vot este o măsură cinică, menită să diminueze influența românilor care votează împotriva partidelor ce au distrus România.

Este evident că această decizie nu este una administrativă, ci un act deliberat de a îndepărta din ecuația electorală un segment al populației ce refuză să fie manipulat. Guvernul se teme de diaspora pentru că știe că aceasta a înțeles, prin expunere la valorile universale, cum trebuie să arate o democrație funcțională, neprazitată de analfabeți funcționali și hoți. Diaspora înțelege, nu uită și sancționează.

Toate aceste măsuri au fost luate fără nicio consultare publică sau dezbatere, în stilul tipic al politicienilor care își bat joc de români și de democrație. Fără transparență, fără dialog, guvernul încearcă să se asigure că viitoarele alegeri vor fi controlate strict de sistem, iar candidații care nu au acces la presa aservită nu vor mai avea nicio șansă.

Discriminare clară

Aceasta este o discriminare clară față de milioane de români care, din cauza distanțelor și a programului de lucru, votează preponderent în ziua de duminică.

În loc să faciliteze participarea democratică, guvernul alege să marginalizeze un segment al populației care și-a demonstrat constant sprijinul pentru schimbare și reformă.

Când diaspora trebuia să susțină interesele sistemului, aparatul de propagandă a depus toate eforturile pentru a le facilita accesul la vot. Când nu le mai convine votul românilor fugiți din țară din cauza lor, în mod discreționar vor să revină la practicile restrictive.

Atacuri la adresa democrației

Aceste atacuri la adresa democrației sunt inacceptabile și reprezintă un abuz grav. AUR condamnă aceste decizii și se angajează să lupte pentru ca drepturile tuturor românilor, fie din țară, fie din diaspora, să fie respectate.

Tocmai de aceea vom sesiza Avocatul Poporului imediat ce documentul va fi publicat în Monitorul Oficial pentru a solicita contestarea la Curtea Constituțională a hotărârii guvernului. Este un nou act abuziv, lipsit de transparență, care încalcă prevederile legale.

România trebuie să rămână o țară a oamenilor liberi, iar încercările guvernului de a cenzura și limita libertățile fundamentale nu vor rămâne fără răspuns. Poporul român are dreptul să decidă, nu să fie redus la tăcere”, a declarat prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea.

În temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, în cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de ajutor social sau al persoanei singure beneficiare de ajutor social, primarii pot dispune acordarea unui ajutor reprezentând o parte din cheltuielile cu înmormântarea.

Ajutorul de deces se acordă unei singure persoane, care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul stabilit în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestora, persoana care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.

Care sunt pașii de urmat pentru obţinerea AJUTORULUI de deces

Ajutorul de deces se acordă pe bază de cerere însoţită de următoarele acte, după caz:

a) certificatul de deces, în original şi în copie;

b) actul de identitate al solicitantului;

c) acte de stare civilă ale solicitantului din care să rezulte relaţia de rudenie cu decedatul sau, după caz, acte care atestă calitatea de moştenitor, tutore, curator;

d) dovezi privind suportarea cheltuielilor cu înmormântarea.

Cererea şi actele doveditoare se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau, după caz, a sectorului Municipiului Bucureşti unde domiciliază familia din care a făcut parte persoana decedată sau, după caz, persoana singură decedată a beneficiat de ajutor social.

Ajutorul se suportă din bugetul local şi poate fi acordat în bani şi/sau în natură.

În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai poate acorda şi un ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al familiei unuia dintre aceştia (care nu era asigurat ori nu era pensionar la data decesului).

Ce persoane sunt considerate membrii de familie

În sensul acodării acestui ajutor, membrii de familie sunt consideraţi:

a) soţul/soţia;

b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial ori cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;

c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

Dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces.

În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil inapt pentru muncă, în vârstă de peste 18 ani, ajutorul de deces se acordă cu condiţia prezentării unui act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia.