În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Ordonanța de urgență care prevede modificări importante privind concediul şi indemnizația lunară pentru creșterea copiilor a fost aprobată de Guvern, scrie Alba24.ro.

Una dintre noutăți este majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei

Actul normativ aprobat aduce o serie de modificări care vizează repartizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copilului între bărbați și femei și creșterea posibilității ca părintele care nu a solicitat inițial concediu pentru creșterea copilului să își exercite acest drept.

Ordonanța de urgență transpune integral în legislația națională Directiva (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE.

Aceasta introduce, la nivelul Uniunii Europene, standarde minime privind concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul îngrijitorilor.

Principalele modificări și completări aduse OUG nr. 111/2010

– extinderea perioadei netransferabile de concediu pentru creșterea copilului în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, de la cel puțin 1 lună la cel puțin 2 luni din perioada totală a concediului, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile legale;

– majorarea nivelului de venituri supuse impozitului ce poate fi obținut de părinte în decursul unui an calendaristic, în perioada concediului pentru creșterea copilului, de la 5 la 8 indemnizații pentru creșterea copilului (ICC) în cuantum minim, respectiv de la 6.500 lei la 10.512 lei;

– recalcularea cuantumului ICC în cazul obținerii unor venituri suplimentare, în perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, din hotărâri judecătorești/adeverințe sau acte de rectificare a veniturilor;

– suspendarea sau încetarea plății ICC în cazul în care certificatul de încadrare în grad de handicap expiră în perioada concediului de creștere a copilului;

– introducerea unei perioade de preaviz de cel puțin 10 zile pe care lucrătorul o acordă angajatorului atunci când își exercită dreptul la concediu și ICC, înainte de finalizarea concediului de maternitate sau înainte de data estimată de începere a concediului pentru creșterea copilului, printr-o cerere, pe suport de hârtie sau electronic, în care precizează perioada preconizată a concediului pentru creșterea copilului;

– menținerea, până la sfârșitul concediului de creștere a copilului, a condițiilor de încadrare și a drepturilor salariale avute la începutul concediului sau dobândite pe parcurs; – introducerea concediului și a indemnizației de acomodare, acordate părinților adoptatori, ca perioadă asimilată pentru dobândirea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și la ICC.

Ordonanța de urgență mai prevede ca, în cazul persoanelor care realizează, în aceeași lună, venituri atât în țară, cât și în statele UE care aplică Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar fără suprapunerea perioadelor de activitate, să se ia în calcul, la acordarea dreptului la concediu pentru creșterea copilului și ICC, sumele obținute în ambele țări.

Indemnizația pentru gemeni și tripleți, majorate cu 50%

De asemenea, s-a decis suplimentarea cu 50% a indemnizației lunare pentru copiii născuți din sarcini gemelare, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil ( deci 50% în plus la indemnizația mamei pentru fiecare copil).

Aceeași măsură se va aplica și pentru sarcinile suprapuse, respectiv pentru mamele care nasc în perioada concediului de îngrijire copil.

Sumele nu pot fi mai mici decât 1314 lei (valoare fixă pe care o primesc în prezent mamele de gemeni, tripleti, si cu sarcini suprapuse, suma obtinuta ca rezultat al inmultirii cu 2,5 a valorii ISR – indicatorul social de referinta, care în 2022 are valoare de 525,5 lei. Deci 2.5 ISR egal 1314 lei.

Noile reglementări se aplică de la 1 ianuarie 2023. Excepție fac reglementările privind majorarea de la o lună la două luni a perioadei de netransferabilitate între părinți, care se aplică atât pentru cererile depuse începând cu 1 ianuarie 2023, cât și pentru cele depuse anterior și nesoluționate până la această dată.

Sursa: Alba24.ro

Cu ocazia Zilei Naționale a României, chef Paul Siserman împărtășește cu Cluj24 mai multe idei referitoare la istoria și cultura bucătăriei românești, trecând în revistă informații dintre cele mai interesante și mai puțin știute, de la rețete dispărute la aportul noilor generații de bucătari.

„E o diferență între bucătăria tradițională românească și cea autentic românească. Tradițional, putem vorbi chiar de shaorma, fiindcă după 30 de ani de existență, s-a integrat în bucătăria din România.

Iar dacă vorbim de autentic românesc, discuția e foarte largă, pentru că fiecare stat își revendică cel puțin un tip de mâncare. Aici trebuie menționată migrația popoarelor, întrucât cultura, implicit gastronomia, capătă noi valențe odată ce popoarele diferite se intersectează.

De exemplu, sarmalele provin din Iran, s-au răspândit în Turcia și Grecia, prin urmare nu sunt un preparat autentic românesc, ci unul tradițional, care s-a integrat foarte bine în bucătăriile de aici. La fel și micii. Se găsesc în toată Europa de Est și în Turcia, unde se numesc shish kebab”, notează acesta.

Cu alte cuvinte, unele produse au căpătat o valență românească, dar nu aparțin românilor.

„Singurul produs autentic românesc, care nu se găsește în altă cultură, e coliva. Există ceva similar în Grecia, dar nu este întocmai același preparat”, completează el.

Citește și 1 Decembrie, istorie și tradiție. Mâncărurile autentice românești. Care e cea mai populară ciorbă și cum a apărut coliva

Cele mai râvnite preparate din bucătăriile cu specific românesc. Ingredientul preferat al ardelenilor

Potrivit spuselor sale, în bucătăriile cu specific românesc, cele mai apreciate preparate sunt sarmalele și tochitura cu mămăligă. Pe o arie mai restrânsă, la Cluj, acestea variază în funcție de sărbătoare.

„În general, merg mâncărurile mai grase, sarmalele cu carne sau cele de post, apreciate mult în ultimul timp, dat fiind că se apropie Crăciunul, iar mulți români postesc. Primăvara, bineînțeles că avem mielul.

În Ardeal, soriciul și pomana porcului au prins foarte bine. Mai nou, nu se mai taie doar de Ignat. Iar dacă vorbim de ciorbe, ardelenii folosesc mult tarhon. Chiar de curând am mâncat o ciorbă de perișoare excepțională cu tarhon și zeamă de varză”, adaugă Siserman.

Teancuri de cărți de rețete pierdute. Care este motivul

În opinia sa, zestrea culinară a unei națiuni o definește, iar în cazul României, problema este că nu s-a pus în valoare adevărata cultură gastronomică românească, asta pentru că, din cauza restricțiilor din perioada comunistă, multe rețete s-au pierdut.

„Ca exemplu o avem pe Sanda Marin, culegătoare de rețete, care a scris, pe parcursul a 15 ani, mai multe cărți de bucate. La editare, multe rețete au fost scoase, pentru că nu se mai găseau ingredientele respective în comerț.

Mai sunt culegători de rețete și acum. După 1990 au început să apară mai mulți. Unul e Mircea Groza, din zona Sălajului. Odată, stăteam la povești cu el și m-a întrebat câte rețete de ciorbe cred că există în țară, iar eu i-am spus <<Maestre, cred că multe, dar pe loc m-aș putea gândi la 25-30>>.

Iar el mi-a răspuns <<Paul, numai eu am 1500>>.

Ce vreau să spun cu asta este că noi am ales calea ușoară după Revoluție, fiind împiedicați să ne dezvoltăm zestrea culinară. Nu ne putem defini ca fiind o țară cu o cultură gastronomică, pentru că țara în sine are puțin peste 100 de ani. Dar statele dinainte, Banat, Crișana și așa mai departe, au avut influențe diferite, prin urmare au avut și o cultură proprie, preparatele fiind diferite de la o zonă la alta”, explică chef Paul Siserman.

Scurt istoric al culturii gastronomice românești. Speranța e în mâinile noii generații

În acest sens, e de părere că pentru a depăși situația actuală, trebuie să fie cineva care să investească în tot procesul de adunare a rețetelor, pentru ca ulterior să fie promovate.

„În Cluj-Napoca, există doar 3 restaurante care promovează preparatele autentic românești. Dar în rest, atât aici, cât și în țară, restaurantele au meniuri mixte.

După 1990, invazia italienilor și turcilor, precum și golul format în comunism, ne-a făcut să adoptăm foarte repede ce era din exterior, considerând că era mai bun decât ce aveam noi. Astfel, în gastronomie, identitatea românească s-a pierdut.

Din fericire, generațiile noi își doresc să clarifice această problemă. Ei ies în afară, se uită cum lucrează alții și descoperă modalități noi de promovare a gastronomiei.

Când vorbim de restaurante, diferența dintre noi și alte popoare este că, în România, restaurantul e un loc unde mergi să mănânci că îți e foame. Dincolo, 90% dintre ele sunt vizitate pentru experiențe gastronomice”, precizează clujeanul.

Preparatul românesc preferat de chef Paul Siserman

Totodată, e de părere că restaurantele ar trebui să își găsească o nișă și să își facă un nume în direcția respectivă, pentru a fi căutate pentru preparatele special alese.

„Bucătarii chefi din generația nouă au avut parte de experiențe în străinătate și s-au apucat de ele pentru că le face cu adevărat plăcere. Ceilalți, mai în vârstă, s-au apucat din nevoie, majoritatea”, punctează el.

Întrebat ce preparate românești apreciază în mod special, a răspuns că îi place ideea de fasole în pâine.

„E un preparat ingenios care, făcut corect, dă satisfacție vizuală, dar și gustativă”, conchide acesta.

Mii de clujeni au participat, joi seara, în Piața Avram Iancu la spectacolul de drone și focuri de artificii organizat de Primăria Cluj-Napoca, mulți dintre ai rămânând, însă, cu un gust amar, la final, când au vrut să se îndrepte spre casă.

Mai mulți cititori ai Cluj24 au relatat că au urmat îndemnul primarului Emil Boc de a folosi transportul în comun în locul mașinii personale, dar s-a dovedit că nu au luat cea mai bună decizie.

”Am venit din Mănăștur pentru spectacolul cu drone și artificii, a fost frumos, ne-a impresionat ce am văzut. Ne-am bucurat de Ziua Națională până când am plecat spre casă.

Ne-am dus în stație la Regionala CFR să luăm troleibuzele 6, 7 sau 14 spre Mănăștur dar, surpriză neplăcută, acestea nu circulau. Am stat aproape o jumătate de oră în frig, în stație, pentru că nu a venit nimic. Plin de lume în stație, toți cu ochii spre Mărăști după troleul salvator care nu mai venea.

Pe panoul de afișaj scria că vine în 12 minute, au trecut cele 12 minute, intervalul a rămas neschimbat, Vine sau nu vine în 12 minute, se respectă orarul afișat? Nici vorbă… Abia am reușit, apoi, să găsim un taxi, și când am trecut pe Memoprandumului m-am îngrozit, full de lume în stație.

Bătaie de joc e puțin spus”, a spus un clujean.

Acesta s-a întrebat cum se poate ca municipalitatea și CTP să nu ia în calcul și ce se întâmplă după o astfel de manifestare cu mii de oameni.

Familii cu copii care au înghețat în stație

”Chiar nu gândește nimeni acolo? Chemi să vină mii de oameni, majoritatea cu transportul în comun, i-ai adus, apoi îl lași în plata Domnului?

Erau familii cu copii care înghețau în stație, erau mulți străini, ce impresie și-au făcut? Nu a putut cineva să se gândească la suplimentarea numărului de troleibuze la ora estimată pentru finalul evenimentului sau chiar la introducerea de autobuze?

Lași oamenii să stea seara în frig în stație? Oare primarul Boc știe ce s-a întâmplat joi seara?”, a arătat un alt clujean revoltat.

Spectacolul de drone și focuri de artificii a început la ora 20 în Piața Avram Iancu și a durat aproximativ 30 de minute.

Anul 2022 se încheie cu 994,6 kilometri de autostradă și drum expres în exploatare, arată monitorizarea independentă făcută de specialiștii de la Asociația Pro Infrastructura.

Totuși pentru o rețea „decentă”, nu neapărat completă, mai este nevoie de aproximativ 2.000 de kilometri de autostrăși și drumuri de mare viteză, spun aceștia.

Cât de unită e România. Cu autostrăzi. 444 de kilometri sunt în licitație

Asociația Pro Infrastructură (API) a făcut o monitorizare independentă a tuturor proiectelor de autostradă aflate momentan în procedură de achiziție publică.

„Avem 444 kilometri de autostradă în licitație. Sunt 18 segmente de pe 4 autostrăzi (A0, A3, A7 și A13), puțin peste 444 kilometri cu o valoare estimată totală de 6,54 miliarde euro.

Unele merg neașteptat de bine (A7 unde UMB a ofertat extrem de agresiv și a speriat competitorii), iar altele își continuă epopeile halucinante începute acum mai bine de 3 ani (A0 Nord).

Cei 444 în licitație se adaugă celor 451 kilometri de autostradă și drum expres care au contracte de lucrări semnate în acest moment. Împreună sunt 895 km care pot fi livrați în următorii 10 ani, într-un scenariu realist-optimist, inclusiv secțiunile teribile de pe A1 Sibiu-Pitești (69 km prin creierii munților) și A3 Poarta Sălajului-Nușfalău (include Tunelul Meseș lung de aproape 3 km)”, arată specialiștii API.

Cât de unită e România. Cu autostrăzi. Mai avem nevoie de 2.000 de kilometri

Specialiștii de la API spun că omedie de 90 de kilometri inaugurați pe an este dublul vitezei medii a ultimilor 5 ani, dar este un obiectiv care poate fi atins și trebuie asumat de toți miniștrii Transporturilor și de către responsabilii CNAIR.

„Vom încheia anul 2022 cu 994,6 km de autostradă și drum expres aflați în exploatare, iar pentru o rețea decentă (chiar dacă nu completă), mai avem nevoie de aproximativ 2.000.

În următorii 10 ani TREBUIE și PUTEM construi MĂCAR 900 de kilometri, chiar dacă ținem cont de bâlbele și poticnelile legendare ale autorităților, provocările tehnice și riscurile la trecerile Carpaților și lălăiala și lenea unor antreprenori generali”, au mai arătat aceștia.

Monitorizarea API

Foto: Lucrări lot Nădășelu – Zimbor, A3