Connect with us

ACTUALITATE

Cine mai înțelege ceva? Gârbovan: Curtea de Justiție a Uniunii Europene NU a impus desființarea SIIJ. Danileț zice că DA

Publicat


Ploiești
Președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gârbovan, susține că Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) NU a impus Statului Român desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). De cealaltă parte, judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj ”a tradus” decizia CJUE și a tras concluzia că Secția trebuie desființată cât mai rapid.
Potrivit judecătorului clujean, Marea Cameră a CJUE a publicat pe data de 18 mai 2021 hotărârea pronunțată într-o serie de cauze conexate ce au privit, în esență, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 de instituire a MCV, precum și a recomandărilor din rapoartele Comisiei întocmite pe baza acestei decizii (rapoartele MCV), supremația dreptului european în raport de dreptul intern, precum și dacă normele europene invocate în aceste cauze se opun legislației internă privind următoarele aspecte:
– numirea interimară la conducerea Inspecției Judiciare;
– înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție;
– răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare.
Voi analiza într-o serie de postări fiecare dintre aceste aspect, dată fiind importanța acestei hotărâri pentru sistemul judiciar român și independența acestuia.

Ce s-a spus despre SIIJ?

Având în vedere că subiectul cel mai disputat în spațiul public este cel legat de înființarea SIIJ, voi începe cu acesta.
A. Ce a spus CJUE despre SIIJ?
Pentru a înțelege în mod corect hotărârea Curții este important de precizat că, prin sesizările făcute, instanțele de trimitere au cerut CJUE să decidă dacă articolul 2 şi articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum şi daca Decizia 2006/928 trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care prevede înființarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specializate care are competența exclusivă de a ancheta infracțiunile săvârșite de judecători şi de procurori.
CJUE putea decide că normele europene invocate se opun reglementării naționale ce prevedea înființarea SIIJ, situație în care, într-adevăr, Statul Român avea obligația fie să desființeze SIIJ, fie să o reorganizeze astfel încât aceasta să corespundă normelor interpretate de Curte.
Contrar așteptărilor unora, precum și celor anunțate cu mult aplomb de aceștia după decizia CJUE, Curtea NU a decis desființarea SIIJ!

CJUE a lăsat instanțele naționale să decidă

CJUE, prin hotărârea dată, a lăsat instanțele naționale să decidă dacă garanțiile enumerate prin hotărâre sunt respectate de normele ce reglementează înființarea și funcționarea SIIJ, impunând instanțelor să verifice următoarele aspecte:
1. dacă înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei;
2. dacă aceasta este însoţită de garanţii specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc că această secţie ar putea fi folosită ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor și procurorilor susceptibil să aducă atingere independenței acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47 şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a UE.

Independența justiției

B. Cum se vor verifica în concret aceste aspecte?
Primă chestiune ce trebuie subliniată este aceea că dezlegările făcute de Curte sunt la nivel de principiu, având în vedere necesitatea garantării independenței justiției și a dreptului la un proces echitabil, în toate componentele sale, valabile pentru orice structură de parchet care anchetează magistrați.
În concret, aceasta înseamnă că același test cerut de CJUE în cazul SIIJ, prin care să se asigure, printre altele, independența de orice ingerință sau influență politică sau de altă natură, trebuie făcut pentru oricare din parchete/secțiile parchetelor ce au/ar avea competența anchetării judecătorilor, fie că e vorba de DNA, DIICOT sau o altă structură de parchet.

CJUE nu și-a asumat concluzia

A doua chestiune ce se impune a fi lămurită este de ce CJUE nu a decis ea însăși dacă cerințele menționate de ea sunt sau nu respectate de legislația privind înființarea și funcționarea SIIJ.
Întrebarea este cât se poate de legitimă, pentru că toate argumentele pro și contra au fost trimise Curții, fiecare parte pronunțându-se pe larg cu privire la aceste chestiuni.
Or, teoretic, Curtea ar fi trebuit să aibă suficiente elemente pentru a da câștig fie unei părți, fie celeilalte.
Cu toate acestea, CJUE a refuzat să își asume concluzia că normele europene se opun înființării SIIJ și a transmis instanțelor naționale că trebuie să efectueze ele însele o analiză aprofundată și serioasă pe baza criteriilor amintite.

CJUE nu a tranșat chestiunea

De ce a ales CJUE această cale?
Răspunsul la această întrebare îl găsim în conținutul analizei făcute de Curte pe această temă, argumentația Curții fiind însoțită de expresii precum “din dosarul aflat la dispoziția Curții reiese că”, “din elementele aflate la dispoziția Curții”, “sub rezerva verificării de către instanțele de trimitere, din indicațiile furnizate de acestea” etc.
Ca atare, deși i s-a cerut, CJUE a refuzat să tranșeze ea însăși chestiunea, tocmai pentru că nu a avut certitudinea că i s-a prezentat de către toate părțile un tablou complet și corect al situației de fapt și drept pe această temă, având în vedere și poziția divizată a sistemului de justiție pe această temă.
Instanțele de trimitere sunt obligate, însă, să verifice îndeplinirea de către SIIJ a condițiilor menționate de Curte.

E nevoie de o analiză

În primul rând, instanțele de trimitere trebuie să verifice daca înființarea unei astfel de secţii este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiției.
Este important de subliniat că trimiterea la lipsa precizării acestora în expunerea de motive nu este suficientă.
CJUE nu și-a însușit teza potrivit căreia, dacă aceste motive nu apar în expunerea de motive a legii, înseamnă că acestea nu există, teză ce a fost intens susținută pentru a bloca orice discuție cu privire la modul abuziv în care DNA a anchetat judecătorii și procurorii.
Instanța de trimitere trebuie să tină seama de “ansamblul elementelor pertinente” care au condus la înființarea SIIJ, adică exact de elementele pe care le-am arătat în mod repetat în ultimii ani, inclusiv metodele de anchetă folosite de DNA ce au încălcat independența judecătorilor și a procurorilor, creând presiune asupra sistemului judiciar.
Această analiză nu va mai putea fi evitată, ea trebuind a fi făcută în urma dezbaterii tuturor elementelor pertinente cu părțile din cauzele aflate pe rol.

Acțiuni abuzive ale DNA

Amintesc că deja exista un raport al Inspecției Judiciare care, pe sute de pagini, a detaliat modul abuziv în care DNA a anchetat și urmărit judecători și procurori, raport ce a fost aprobat de CSM. Prin urmare, abuzurile DNA împotriva magistraților sunt o certitudine despre care nu se va mai putea evita să se discute.
În al doilea rând, în ceea ce privește garanțiile specifice cerute SIIJ, și acestea vor trebui analizate obiectiv, și, mai mult, comparate cu cele anterioare.
Aici intră modalitate de numire a procurorilor în funcții de conducere și execuție la SIIJ comparabil cu alte unități specializate de parchet, excluderea sau implicarea factorului politic în acest proces, vechimea și experiența procurorilor din SIIJ și alte parchete, responsabilitatea acestora, transparența activității, respectarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la apărare etc.

Condiții și garanții

În concluzie, nu doar că CJUE nu a cerut desființarea SIIJ, așa cum manipulativ afirmă unii, ci a enunțat o serie de condiții și garanții pe care o unitate de parchet ce investighează magistrați trebuie sa le aibă, inclusiv contra oricăror influențe politice, iar instanțele naționale trebuie să se pronunțe exact pe acest aspect.
Într-o postare ulterioară voi analiza distinct dezlegarea dată CJUE pe chestiunea principiului supremației dreptului european, o problemă veche, delicată și spinoasă, dar care este prezentată, tot manipulativ, ca fiind una “istorică”.

Danileț: SIIJ trebuie desființată cât mai rapid

De cealaltă parte, judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj, susține că desființarea SIIJ trebuie să aibă loc cât mai rapid.
”Am citit extrem de atent hotărârea CJUE cu privire la secția specială și inspectorul șef. Am <<tradus-o>> pe înțelesul tuturor, reducând cele 50 de pagini de argumente juridice la două pagini ușor de citit.
Date fiind efectele acestei decizii, unii jurnaliști și juriști vor încerca să manipuleze opinia publică, spunând că CJUE nu a decis mare lucru.
Ca să vă convingeți singuri cum stau lucrurile, la fiecare frază folosită de mine am făcut trimitere la paragraful aplicabil din hotărâre. Am evitat cât am putut interpretările personale. Un lucru e clar: SIIJ trebuie desființată cât mai rapid”, a spus Danileț.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

VIDEO. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a votat la Cluj cu candidatul care va continua parcursul european al României

Publicat

De

kelemen

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a votat, duminică, în turul 2 al alegerilor prezidențiale, la secția de votare de la Liceul Teoretic ”Janos Zsigmond”! din Cluj-Napoca împreună cu soția sa, Eva.

”Am votat pentru acel candidat care, în percepția mea, este opțiunea bună, este alegerea bună pentru România pentru comunitatea maghiară și pentru anii care urmează.

Vă rog pe toți cei care n-au fost la vot, care încă se mai gândesc să meargă sau să nu meargă la vot, mergeți și votați pentru viitorul fiecărui om, fiecărei familii, pentru viitorul copiilor, nepoților și să nu lăsați să decidă alții în locul vostru.

Sper că începând de mâine România va continua acel parcurs european pe care s-a angajat acum 35 de ani și pentru care fiecare om a muncit enorm de mult”, a spus Kelemen.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2025, turul II. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 09.00

Publicat

De

Alegeri prezidnțiale, turul II

Secțiile de votare s-au deschis duminică la ora 7.00 și în județul Cluj. Alegătorii pot vota în 674 de secții pe teritoriul județului.

Potrivit AEP, prezența la vot la ora 09.00 era, la Cluj, de 5,03%

Clujenii votează. Prezența la urne la ora 09.00

De asemenea, în Cluj-Napoca, procentul este de 5,80%.

Spre comparație, în primul tur al alegerilor prezidențiale, din 4 mai, prezența la ora 9.00 a fost în județ de 3,6%, iar la Cluj-Napoca a fost de 3,77%.

La turul I al alegerilor prezidențiale din anul 2024, în județul Cluj prezența la vot a fost, la ora 09.00, de 2,64%, față de 4,26% la nivel național. La Cluj-Napoca, până la ora 09.00, votaseră peste 7.000 de alegători, adică 2,60%. Turul II a fost atunci anulat.

În anul 2019, prezența la vot în turul II a fost în județul Cluj de 3,45%, iar la Cluj-Napoca de 3,95%.

La nivel național, prezența la urne este de peste 9,17% din alegători, procent în care sunt incluși și românii care au votat în diaspora.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Vasile Dîncu: Prima duminică de alegeri, fără PSD

Publicat

Vasile Dîncu, PSD

„Astăzi este prima duminică de alegeri fără noi, fără PSD. Prima duminică în care oamenii de stânga din România nu au un candidat pe buletinul de vot. Este prima duminică în care nu suntem prezenți în confruntarea directă a ideilor și valorilor, în care vocea social-democrației românești este absentă”, transmite Vasile Dîncu, președintele PSD Cluj.

„Nu este doar o dezamăgire, ci și un semnal clar al unei crize profunde pe care trebuie să o privim în față, cu sinceritate și curaj”.

Vasile Dîncu: Prima duminică de alegeri, fără PSD

„Am ajuns aici nu din întâmplare și nici din cauza altora. Am ajuns aici din cauza propriilor noastre erori strategice și a unei lungi serii de concesii care ne-au slăbit identitatea. Lipsa asumării clare a valorilor de stânga, a unui mesaj autentic și curajos, ne-a făcut să părem că ne ascundem sub radarul politicii, sperând că vom supraviețui prin tăcere și compromis. Am greșit atunci când am crezut că putem înlocui proiectele și viziunea cu strategii de moment, atunci când am preferat confortul unor alianțe conjuncturale în locul fidelității față de valorile social-democrației.

O parte a vinei noastre este și neputința intelectuală de a gândi politica drept un proiect real și coerent, preferând să îmbrățișăm ideea că politica se reduce exclusiv la vânătoarea de voturi și la aritmetica unor coaliții pragmatice. Această superficialitate ne-a costat scump și a subminat esența însăși a demersului nostru politic.

Am uitat că politica autentică se face printre oameni, nu în studiourile de televiziune, nu cu prezențe cumpărate minut cu minut, ci în dialog deschis și sincer cu oamenii, pentru că ei sunt cei care ne-au dat mereu puterea și încrederea lor”, scrie Vasile Dîncu într-un mesaj pe Facebook.

„Azi mulți vor rătăci în fața urnelor”

„Am greșit acceptând schimbarea formală sau împrospătarea fără substanță, dezideologizarea și fuga de idei, promovarea conformismului și a unei unanimități ucigătoare. Ne-am lăsat dominați de lașități sau de lehamite și am organizat linșajul celor care îndrăzneau să atragă atenția asupra erorilor noastre. Am promovat lideri-surogat pentru funcții importante în executiv sau în structurile noastre de reprezentare, uitând că unanimitatea impusă nu este niciodată o soluție viabilă.

Mulți oameni m-au întrebat, în ultimele zile, care este linia partidului, iar astăzi mulți vor rătăci în fața urnelor, cu îndoieli tăcute și întrebări nerostite, fără certitudinea că votul lor este cel potrivit.

Astăzi este prima duminică fără noi, prima duminică în care vocea stângii autentice lipsește de la vot. Este o duminică în care mulți dintre noi vor merge la urne cu neîncredere, în lipsa unei direcții clare. Este prețul plătit pentru concesii repetate, superficialitate și lipsa curajului.

Și poate că acest sentiment al îndoielii și al incertitudinii este împărtășit și de alți români, care simt la fel, care simt că astăzi nu avem de ales între idealuri, ci între temeri și compromisuri. La fel ca mulți dintre românii care astăzi merg la vot, nici noi nu mai avem încredere în unanimități impuse și în discursuri construite din frică și din resentimente”, arată președintele PSD Cluj.

De ce PSD nu și-a asumat o decizie privind direcția votului

„Dacă noi, la PSD, nu ne-am asumat curajul unei decizii colective privind direcția votului de astăzi, sper că nu este din cauza unui compromis mărunt, ci mai degrabă din culpabilitatea unor decizii anterioare dezastruoase sau din recunoașterea faptului că electoratul poate fi mai înțelept decât noi în anumite momente.

După aceste alegeri fără noi, va trebui să decidem ce drum vom urma: calea opoziției, în care ne curățăm și reconstruim, sau pe cea a compromisurilor și concesiilor, în numele unor comandamente naționale ori pentru a păstra privilegiile unora. Nu va fi ușor de decis, dar ne trebuie curajul de a ieși din acest cerc al lașității și al lipsei de asumare, din care profită mereu doar unii.

Această duminică este momentul adevărului, dar și al unei mari responsabilități. Nu trebuie să pornim o vânătoare de vrăjitoare și nici să căutăm țapi ispășitori. Trebuie, însă, să avem curajul unei asumări demne și sincere a eșecului din partea noastră, a celor care am condus partidul”, a continuat Vasile Dîncu.

„Este timpul unui contract social cu România”

Renașterea PSD nu înseamnă doar schimbarea liderilor, ci reconectarea la realitatea oamenilor, consideră Vasile dîncu.

” Este timpul unui contract social nou cu România, în care PSD este garantul echilibrului, justiției sociale și al democrației participative.

Avem datoria să lăsăm partidul să respire, să lăsăm să apară o nouă echipă, formată din oamenii valoroși care există peste tot în jurul nostru, dar pe care nu i-am văzut sau nu am avut curajul să îi promovăm.

Avem șansa să reconstruim un proiect autentic, să fim din nou naturali și sensibili, să reînvățăm empatia față de cei pe care dorim să îi reprezentăm. Să coborâm din nou între oameni, să le ascultăm grijile și speranțele, să ne regăsim alături de ei în bătăliile cotidiene pentru dreptate socială și solidaritate.

Social-democrația românească nu se termină astăzi, dar această primă duminică fără noi trebuie să fie ultima în care lipsim. Este un moment greu, dar și o oportunitate imensă pentru renașterea autentică a stângii românești. Avem oameni de valoare, avem istorie și, mai ales, avem viitor. Este momentul să le punem pe toate la lucru, cu modestie, onestitate și încredere.

Astăzi simțim lipsa vocii noastre, dar mâine trebuie să reînvățăm să vorbim clar, tare și sincer. Să ne ridicăm din tăcere și să redevenim speranța celor mulți. Pentru că fără oameni, social-democrația este doar o promisiune neîmplinită.

P.S. Dacă se vor găsi transfugi sau migratori politici, pripășiți prin PSD, să mă atace pentru aceste mărturisiri de credință, apărând partidul de noi înșine, înseamnă că am dreptate. Și speranța mea în renașterea noastră rămâne vie și poate deveni credință și proiect”, a mai transmis Vasile Dîncu.

Citește mai departe

EVENIMENT

Clujul votează. S-au deschis secțiile pentru turul II al alegerilor prezidențiale. 616.699 de votanți, așteptați la urne

Publicat

CCR

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2025 în România are loc duminică, 18 mai. Secțiile s-au deschis duminică dimineață, la ora 7.

Potrivit unui comunicat al AEP, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este de 17.988.218 cetățeni. Numărul total de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 1.016.327 de persoane.

Pentru votul prin corespondență au optat pe site-ul www.votstrainatate.ro și sunt înscriși în listele electorale permanente din străinătate 6.085 de cetățeni, iar pentru votul la secția de votare în străinătate 2.235 de cetățeni.

Totodată, 20.326 de cetățeni au dreptul de vot interzis.

616.699 de clujeni, așteptați la urne

În județul Cluj, duminică sunt așteptați la vot 616.699 de cetățeni. În județ sunt deschise 674 de secții de votare.

La Cluj-Napoca, pe liste figurează 270.181 alegători, care sunt așteptați la una dintre cele 184 de secții de votare deschise. Clujenii pot găsi aici secția de vot la care sunt arondați la alegerile de astăzi – https://e-primariaclujnapoca.ro/arondare/.

La Cluj, sunt distribuite 674 de ștampile de control, respectiv 5 ștampile votat per secție. În total sunt 3.370 de ștampile.

Secțiile de vot, deschise până la ora 21

În țară, votarea se desfășoară duminică, 18 mai, între orele 7:00 – 21:00. Alegătorii care la ora 21:00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege până cel mult la ora 23:59.

În turul al doilea al alegerilor prezidențiale, care are loc duminică, 18 mai, se vor confrunta George Simion (candidatul Alianței pentru Unirea Românilor) și Nicușor Dan (candidat independent).

Aceștia au obținut la primul tur de scrutin, potrivit datelor finale transmise de Biroul Electoral Central la CCR:

  • George Simion (Alianța pentru Unirea Românilor) – 3.862.761 voturi (40,96%)
  • Nicușor Dan (independent) – 1.979.767 voturi (20,99%).

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate