EVENIMENT
Ca-dar pentru Floreşti. Consilierul care vrea să-şi transforme comuna din una cu cântec în una cântată și cel care a salvat 200 de familii în perioada Ceaușistă
Marcel Cadar compune muzică. Şi scrie versuri. Şi cântă la chitară. Se simte un artist. Cei din Floreşti poate că nu-l ştiu prea bine. Dar îl ştie, în schimb, Ungaria și Danemarca. Din drag pentru comuna sa, Floreşti, i-a compus o piesă. „Avem comuna cea mai mare din toată România/ Suntem toti împreună și suntem o echipă/ Suntem românii din comună și suntem o elită”. E ca un imn, pentru el. Imn dedicat comunei sale, pe care acum vrea să o ajute. Şi crede că poate s-o facă implicându-se în administraţie. Vrea să fie consilier local.
Experţi din Japonia şi Danemarca
Ca şi cum ar cânta la chitară, Marcel Cadar dă drumul câtorva acorduri despre Floreşti. Despre cum îşi vede el comuna.
„În primul rând, totul pornește de la educatie. Fără asta nu exista viitor. Am de gand să aduc câțiva experți din Japonia și Danemarca, să ne ajute să implementăm un sistem de educație și respect față de profesori, oameni și societate în general, începând de la o varsta frageda. Doresc să construim un sistem educațional de la clasa I pana la sistemul universitar.
La infrastructura, doresc cooperând cu Clujul să prelungim linia de tramvai, să facem o centura de sud pe câte 2 benzi pe sens, să lărgim centura de nord și să găsim alte intrări în Cluj decât cea strâmtă din Grigorescu. Doresc sa construim un spital cu multiple secții și cu unitate de urgență. Doresc un sistem de salubritate propriu selectiv, cu un centru de reciclare.
Pentru toate se pot atrage fonduri UE. La urbanism trebuie să impunem anumite standarde de calitate, inclusiv mărimea suprafeței de spațiu verde, loc de recreere și de joacă la fiecare grup de blocuri, etc. După depunerea candidaturii, în campanie, voi incepe sa public detalii și posibilități reale despre proiecte”, spune Marcel Cadar
Cine este Marcel Cadar
Marcel Cadar
Candidatul, care este numit de mulți un erou al familiilor române din perioada ceaușista, este Marcel Cadar. El este o persoană caldă, dar sigură, care a apărat mereu valorile bunului simț și care i-a ajutat mereu pe cei care au avut nevoie. Marcel, de origine clujean, a fost expulzat în Ungaria în anul 1988, iar apoi a ajuns în Danemarca unde a locuit 14 ani, iar acum, întors în țară, vrea să își dedice timpul și cunoștințele tot în direcția binelui comun, așa cum a făcut de 40 de ani încoace.
El dorește să facă parte din consiliul local pentru a-i putea reprezenta pe floreșteni. Mai mult, el dorește să apere valorile bunului simț prin votul constant, documentat și sigur în cadrul ședințelor din primărie. Iubește atât de mult comuna în care locuiește întrucât a compus un imn acesteia. Lucia Elena Băduț, este clujeanca care și-a împrumutat vocea pentru a interpreta imnul cu versurile compuse de Marcel Cadar.
Viața bate filmul. O poveste de om plecat departe
Marcel este bărbatul din prim plan care ține pancarda. Imaginea este din Ungaria. Sursa: arhivă personală
Marcel Cadar, înainte de exilul din România, a primit numeroase trofee pentru compoziții și virtuozitate instrumentală. Pe lângă asta, era implicat în turnele cu cascadorilor de la Buftea. În aceste turnee, Marcel cânta și prezenta diferitele activități ale evenimentelor. A fost urmărit de un public numeros în peste 20 de stadioane din țară. Candidatul spune că nu s-a putut „abține să-l imite pe Ceaușescu” satirizându-l și criticându-l. Din acest motiv a avut multe probleme cu miliția, dar a fost salvat mereu de un vecin de-al lui, generalul Vâlceanu. „Nu prea îndrăzneau. Când se uitau în buletin și vedeau adresa îmi dădeau drumul”, povestește Marcel.
Candidatul povestește că a fost foarte rău cu comuniștii, iar până la urmă a fost forțat să plece din țară. Marcel risca să fie băgat la închisoare, dar pentru că generalul Vâlceanu era cunoscut în securitate i s-a dat un ultimatum: „ori pleci, ori te băgăm în pușcărie”, ia spus un securist locotenent colonel. Așadar, Marcel a primit în mână un pașaport turistic și a fost exilat din țară în 3 februarie 1988. Putea alege orice țară, dar a plecat în Ungaria.
Ajuns în Ungaria, Marcel Cadar a devenit membru al „Uniunii Mondiale a Românilor Liberi” a lui Rațiu. „Om fain. Am vorbit cu el. Nu odată, a venit și prin Danemarca și am stat de povești acolo. A vrut să facă o treabă, dar românii nu înțeles la acea oră”, spune Marcel despre Ion Rațiu. Candidatului clujean, Ungaria i-a fost cămin doar 8 luni. Pentru românii de acolo supraviețuirea a devenit dificilă, iar din acest motiv Marcel Cadar a plecat în Danemarca. Gândindu-se la familiile de români pe care le-a cunoscut în Ungaria, pentru a avea toți șansa unui viitor mai bun, le-a chemat în Danemarca.
Autoritățile daneze voiau să interzică venirea unui număr așa de mare de refugiați. Totuși, prin faptul că Marcel Cadar a luptat pentru familiile române, într-un final au primit cu toții acceptul. Astfel, 200 de familii de români au fost salvate ajungând în Danemarca cu titlul de refugiați.
Actul care dovedește că, la insistențele lui Marcel Cadar, refugiații români au fost primiți în Danemarca
Viața lui Marcel din Danemarca
În cei 14 ani petrecuți în Danemarca, Marcel Cadar a studiat, terminând două școli, „una de comerț, finanțată de danezi și una privată de import-export în Norvegia” și a compus muzică. Unul dintre lucrurile care l-au marcat pe Marcel este faptul că în Danemarca se vorbește la „per tu”. „Așa niște oameni simpli, poți să vorbești orice cu oricine. Acolo de 70 de ani nu există politică în administrația publică. Se votează omul. Cam asta vreau să implementez și eu aici”, spune Marcel Cadar.
Revoluția din România l-a prins pe Marcel Cadar în Danemarca.
Imnul Floreștiului
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Bruxelles Expres
VIDEO. Daniel Buda: UE să nu ia bani de la agricultură pentru înarmare. E important să avem parte și de securitate alimentară
Eurodeputatul PNL de Cluj, Daniel Buda, susține că UE are nevoie și de securitate alimentară, nu numai de cea militară și pledează ferm pentru ca bugetul agriculturii să nu piardă niciun euro care să fie dat pentru înarmare.
Declarațiile lui Buda au fost făcute la Bruxelles la podcastul Contraste de pe Cluj24 realizat de Florin Danciu.
”În primul rând vorbim de ceea ce înseamnă necesitatea alocării unor resurse financiare adecvate și suficiente pentru sectorul agricol și acest lucru l-am subliniat inclusiv în ședința de grup pentru că pentru noi este extrem de important, evident, să avem parte de securitatea militară, dar este la fel de important să avem parte de ceea ce înseamnă securitatea alimentară.
Acest lucru presupune un buget suficient pentru fermieri deoarece activitatea lor este extrem de vulnerabilă, este extrem de supusă unor intemperii, supusă unor fluctuații de prețuri și așa mai departe. Foarte multe provocări au de înfruntat fermierii și atunci, sigur că vrem mai mulți bani”.
Ferească-vă Dumnezeu să luați banii de la agricultură
”Există aici o dezbatere legat de ceea ce înseamnă unificarea fondurilor din agricultură și coeziune să fie pusă pe modelul Planului Național de Recuperare și Reziliență către statele membre, ceea ce ar însemna ca fermierii să nu mai aibă predictibilitatea cu privire la sumele pe care le pot accesa. Acest lucru din capul locului îl excludem.
Ferească-vă Dumnezeu să luațibanii de la agricultură și să îi puneți într-un singur fond pentru că asta ar însemna moarta sectorului agricol.
Fermierii depind de aceste resurse financiare pe care le primim de la nivelul Uniunii Europene. Și sigur că în alt context evident nu vreau ca acești bani care sunt destinați a agriculturii să fie folosiți în alte direcții de finanțare al oricăror nevoi pe care le are Uniunea Europene, inclusiv spre înarmare”.
”Avem nevoie de bani și să-i ferească Dumnezeu să facă ceva cu fondurile pentru agricultură”.
EVENIMENT
„House effects” în sondajele pentru prezidențiale 2025. Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare
O analiză realizată de Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre estimările diverselor institute de sondare cu privire la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
„Până în prezent au fost publicate 10 sondaje (6 Sociopol, 4 alte institute) în care apar principalii candidați care s-au și înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Chiar dacă numărul de sondaje e foarte mic, pare că deja pot fi observate efectele de institut (house-effect)”, explică Comșa.
Ce înseamnă „house effects” în sondaje?
Conceptul de house effect se referă la diferențele sistematice dintre estimările prezentate de diferite institute de sondare. Aceste diferențe pot apărea din mai multe motive, precum metoda de culegere a datelor (CATI – interviuri telefonice vs. online), perioada în care sunt realizate sondajele sau modelele statistice utilizate.
„În condițiile prezente, o estimare a efectelor e doar orientativă, pentru următoarele motive:
- numărul total de sondaje e foarte mic;
- numărul de sondaje realizate în aproximativ aceeași perioadă e foarte mic;
- unele institute au publicat un singur sondaj;
- efectul de metodă (CATI vs. Online) se suprapune parțial cu efectul de institut;
- nu știm rezultatele finale, deci e posibil ca o deviere de la medie să reflecte de fapt o estimare mai corectă”, a mai arătat Mircea Comșa.
Analiza diferențelor dintre sondaje
În analiza sa, Mircea Comșa a utilizat un model de regresie logistică multinominală, care controlează influența a doi factori esențiali: perioada în care au fost culese datele și metoda de colectare a datelor (CATI vs. Online). Această abordare permite identificarea unor diferențe care nu sunt explicabile doar prin acești factori, sugerând posibile efecte specifice fiecărui institut de sondare.
„Valorile din grafic nu reprezintă estimări ale intențiilor de vot de la un moment dat, nici estimări ale procentelor care vor fi obținute de candidați la alegeri. Valorile reprezintă predicțiile realizate pe baza unui model în care am controlat influența a două variabile (numărul de zile până la alegeri și tehnica de anchetă) cu scopul de a vedea dacă mai rămân diferențe între estimările produse de către institutele de sondare”, mai explică Comșa.
Diferențele, rezultate ale unor metodologii diferite
Diferențele observate nu trebuie interpretate ca fiind manipulări intenționate, ci mai degrabă ca rezultate ale unor metodologii diferite. În plus, deoarece numărul de sondaje analizate este încă redus, aceste efecte trebuie privite cu precauție.
„E normal să apară diferențe între estimările produse de diferite institute. Firesc, ne putem întreba cât de mari trebuie să fie aceste diferențe pentru a le considera puțin probabile din punct de vedere statistic. Diferențele dintre estimările diferitelor institute, așa cum sunt ele observate „cu ochiul liber”, pot avea ca sursă o serie de factori absolut legitimi precum perioada de culegere a datelor și tehnica de anchetă. Prin modelare, am eliminat impactul posibil al acestor factori. Dacă observăm că institutele produc estimări diferite chiar și atunci când controlăm statistic factorii menționați, putem spune că diferențele respective au o altă sursă decât perioada de colectare a datelor și tehnica de anchetă (CATI vs. Online)”, mai arată analiza.
Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare
Câteva concluzii cu privire la estimările intențiilor de vot:
- George Simion: nu apar diferențe notabile între institute (intervalele de încredere asociate estimărilor se suprapun măcar parțial);
- Nicușor Dan: estimări mai mari în cazul institutelor AtlasIntel și Altul (Noi, cetățenii); ambele anchete au fost online;
- Crin Antonescu: estimare mai mică în cazul Sociopol;
- Victor Ponta: estimare mai mare în cazul Sociopol;
- Elena Lasconi: estimare mai mare în cazul Sociopol și CURS, respectiv mai mică în cazul AtlasIntel.
EVENIMENT
Un clujean reclamă la Poliția Rutieră ”Parada Tobelor de Eșapament Modificate”: Pițipoancele și cocalarii turează motoarele
Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, a anunțat că suma pe care statul o acordă în acest an pentru voucherele de vacanță ar putea fi virată din nou pe card, în acest sens urmând a fi emis un ordin de ministru cu normele de aplicare, scrie Alba24.
„O comisie a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Ministerului de Finanțe, Ministerului Muncii și câțiva reprezentanți ai industriei, emitenții de tichete și FHR, alături de ANAT, s-a reunit, la București, ca să dăm o dată drumul la normele de aplicare la vouchere de vacanță.
ANAT: Cei 800 de lei pentru voucherele de vacanță, pe CARD
Știți că s-a redus cuantumul suportat de stat de la 1.600 lei la 800 lei pentru vouchere, dar nici măcar n-au avut o exprimare fericită în acea ‘ordonanță trenuleț’ și de aceea nu puteam să o aplicăm. Până acum nu s-au dat vouchere de vacanță, pentru că nu existau norme de aplicare.
Încercarea noastră a fost că, dacă totuși s-au redus valoric să nu punem presiune suplimentară nici pe angajat – să vină el întâi cu bani de acasă că o să deconteze cândva, cineva – pentru că am făcut niște studii interne și am ajuns la concluzia că 85% din ei ar renunța în condițiile acestea. Nu funcționează așa și cred că am obținut să le punem banii pe card și gata, să nu trebuiască ca ei să crediteze statul înainte”’, a declarat Adrian Voican, potrivit Agerpres.
El a precizat că prin virarea celor 800 de lei pe card, nu se va pune presiune nici pe angajator în sensul de a se transforma ”într-un fel de poliție economică”, să strângă facturi, OP-uri, carduri, ca să dovedească că au fost cheltuiți 1.600 de lei.
”Până la urmă, toată această subvenție s-a redus la 800 lei, din care 160 lei sunt CASS și impozit pe venit, mai rămân 640 lei. Câtă poliție să faci pentru 640 de lei? Probabil că s-a ajuns la o declarație pe proprie răspundere și o atenționare din partea comercianților, ca să nu fie presiune nici pe ei. (…)
„Voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența”
Sper că după această întâlnire am ajuns la o concluzie în sfârșit și o să apară un ordin de ministru cu normele de aplicare sau unul interministerial, cu normele de aplicare, și o să deblocăm voucherele de vacanță”, a mai spus Voican.
Reprezentanții din industria turismului au susținut întotdeauna că voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența pentru că banii s-au întors în economie, iar ”turismul a trecut la alb”.
”În 2006, aveam 6.000 de unități de cazare și am ajuns astăzi să avem 26.000 de unități de cazare cu 585.000 de locuri în România. Și sunt destul de mândru de cifra asta, pentru că turismul acesta este turism la alb. Aș mai reaminti două cifre: am spus 30 de milioane de nopți de cazare. Este pentru prima oară când România depășește această cifră.
Am fost în 2019 la 29,8 milioane, dar acum am depășit chiar 30 de milioane de nopți de cazare și 14 milioane de turiști sosiți la recepțiile unităților de cazare clasificate, parcă 14,24 milioane dacă nu greșesc. E prima oară când depășim această cifră. Dintre aceștia, 11,8 milioane sunt români, 2,4 milioane sunt străini. Nu e foarte mult cu străinii. În 2017, 2018 și 2019 am avut 2,7 aproape 2,8 milioane. În 2018 a fost cel mai bun an de turiști străini”, a explicat vicepreședintele ANAT.
„10 milioane de turiști străini să aducem în România”
Nu în ultimul rând, acesta a precizat că a cerut autorităților un target de 10 milioane de turiști străini pe care să îi aducă în România în următorii ani, care se poate realiza cu o creștere anuală de 20%.
”Am reușit să punem în gura mai multor prim-miniștri și miniștri ai turismului un target: 10 milioane de turiști străini să aducem în România. Nu este imposibil. Un calcul matematic ne spune că dacă creștem cu 20%, timp de 8 ani de zile, am făcut 10 milioane. Nu e imposibil și jumătate din populația țării e bine, nu e ca în Franța cu 100 de milioane de turiști anul acesta sau cu 84 de milioane în Spania. Dar să se poate. Sunt bani acolo. Adică chiar trebuie să facem niște politici, că trebuie să săpăm un pic pământul ca să iasă petrolul, banii din turism, pentru că singuri nu ies.
Și ne lipsesc două lucruri: promovare și tehnologie. Astea ne lipsesc astăzi. Produs turistic avem bunicel, totdeauna e loc de mai bine, dar nu produsul turistic ne ține pe loc. Nu suntem în magazinele din toată lumea asta turistică și nu suntem cunoscuți, pentru că alții au bugete uriașe, de sute de milioane de euro multianuale. Noi în fiecare decembrie așteptăm să se apropie bugetul, să știm dacă în ianuarie putem să mergem la târguri sau nu”, a mai spus Adrian Voican.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO. Daniel Buda: UE să nu ia bani de la agricultură pentru înarmare. E important să avem parte și de securitate alimentară
„House effects” în sondajele pentru prezidențiale 2025. Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare
Un clujean reclamă la Poliția Rutieră ”Parada Tobelor de Eșapament Modificate”: Pițipoancele și cocalarii turează motoarele
ANAT: Cei 800 de lei pentru voucherele de vacanță, pe CARD
O compoziție nelansată a muzicianului clujean Rodion Roșca, la EXTENDED PLAY, un eveniment MUZICAL de excepție
Atenție, ȘOFERI! UE introduce noi REGULI pentru a spori SIGURANȚA în trafic
ANALIZĂ. Euro ar putea CREȘTE peste un an la 5,10 lei
Asfalt, trotuare și iluminat public modern pe o stradă pietruită din Cluj-Napoca. Investiție de 8,6 milioane de lei
