Ce urmează după amânarea deciziei CCR pe pensiile magistraților. Explicațiile unui fost judecător CCR și unui fost membru CSM

Ședința de duminică a Curtea Constituțională a României în care urma să fie tranșată soarta legii privind pensiile de serviciu ale magistraților s-a încheiat fără o decizie, din cauza lipsei cvorumului, fiind amânată pentru luni, ora 10.

Patru judecători ai Curții, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au părăsit sala de plen, făcând imposibilă continuarea deliberărilor. În acest context tensionat, fostul judecător constituțional Tudorel Toader și fostul membru CSM Adrian Toni Neacșu explică ce prevede legea și care sunt consecințele procedurale ale acestui blocaj.

De ce a fost suspendată ședința CCR

Ședința CCR a început la ora 13:00 și a fost întreruptă după aproximativ 45 de minute, când judecătorii au luat o pauză de 15 minute. După reluarea lucrărilor, patru dintre judecători au părăsit sala și nu s-au mai întors. La scurt timp, și ceilalți judecători au ieșit din plen, iar Curtea a constatat lipsa cvorumului, amânând pronunțarea pentru luni, 29 decembrie, ora 10:00.

Potrivit legii de funcționare a CCR, pentru ca o decizie să poată fi adoptată este necesară prezența a cel puțin șase judecători din totalul de nouă. În lipsa acestui cvorum, deliberările nu pot continua.

Tudorel Toader: „Este o situație atipică”

Într-un dialog cu HotNews, Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale între 2006 și 2016 și fost ministru al Justiției, a explicat că legea nu prevede o limită a numărului de amânări ale pronunțării.

„Nu există un termen, nu există o regulă prin care să fie limitate amânările deciziei curții. Teoretic, putem asista la o nouă sau la alte amânări”, a explicat fostul ministru al Justiției.

Totuși, Tudorel Toader subliniază caracterul excepțional al situației create prin plecarea celor patru judecători din sala de ședință.

„Eu am fost 10 ani judecător și n-am întâlnit situația în care 4 judecători să nu participe la ședință, făcând imposibilă desfășurarea acesteia din punct de vedere procedural. Deci este o situație atipică”, spune Toader.

Fostul judecător CCR arată că o decizie poate fi adoptată chiar și în lipsa unor judecători, cu condiția respectării cvorumului.

„Este cvorumul de ședință, cum se spune, cu 5 voturi poate fi adoptată o decizie”, adaugă Toader.

Întrebat dacă există posibilitatea ca judecătorii care au părăsit sala să nu participe nici la următoarea ședință, Tudorel Toader nu exclude acest scenariu.

„Nu exclud, dar iau în calcul perspectiva adoptării unei decizii. Și repet, cu șase judecători în sală, cu cinci voturi într-un sens, decizia poate fi adoptată”, susține fostul judecător.

Adrian Toni Neacșu: explicațiile procedurale ale blocajului

La rândul său, Adrian Toni Neacșu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a explicat pe rețelele de socializare mecanismul procedural care a dus la situația actuală.

Potrivit acestuia, legea prevede că dacă cel puțin trei judecători ai CCR solicită amânarea pronunțării, această amânare este obligatorie. Textul legal nu stabilește durata amânării, aceasta putând fi chiar de pe o zi pe alta.

„Nu se va putea lua o decizie decât vor participa toți judecători”

Neacșu susține că o astfel de cerere de amânare ar fi fost respinsă, deși ar fi fost obligatorie, ceea ce indică existența unei majorități de cel puțin cinci judecători care ar fi încercat să impună o soluție chiar în ședința de duminică.

De asemenea, Adrian Toni Neacșu atrage atenția asupra calendarului legislativ, subliniind că pentru ca legea să producă efecte de la 1 ianuarie 2026, aceasta ar trebui publicată în Monitorul Oficial până cel târziu la miezul nopții de duminică.

Legea pensiilor magistraților, contestată de Înalta Curte

Legea aflată în analiza CCR a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care susține că noile prevederi afectează independența justiției și statutul magistraților. Sesizarea a fost adoptată în unanimitate de judecătorii ÎCCJ, toți cei 102 prezenți votând în favoarea contestării actului normativ.

Legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament și prevede, printre altele, plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii minime în muncă la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani, prag care ar urma să fie atins gradual până în anul 2042.

Amânări multiple

Aceasta nu este prima amânare în cazul legii pensiilor magistraților. În octombrie 2025, CCR a declarat neconstituțională prima variantă a legii, invocând lipsa avizului obligatoriu al CSM. Ulterior, Guvernul a revenit cu o nouă versiune, contestată din nou, de această dată de Înalta Curte.

CCR a dezbătut sesizarea pe 10 decembrie 2025 și a decis atunci amânarea pronunțării, stabilind termenul din 28 decembrie, care nu a mai putut fi respectat din cauza lipsei cvorumului.

În lipsa unei decizii definitive, deliberările rămân suspendate, iar soarta legii pensiilor magistraților depinde de prezența judecătorilor la următoarea ședință și de capacitatea Curții de a întruni cvorumul necesar pentru pronunțare.