CCR a amânat pe luni decizia privind legea pensiilor speciale ale magistraților

Judecătorii Curții Constituționale a României au suspendat temporar dezbaterea asupra legii care modifică regimul pensiilor speciale ale magistraților, urmând să reia deliberările și să pronunțe o decizie luni, la ora 10. Subiectul este unul extrem de sensibil, după ce actul normativ a fost contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție, care susține că legea afectează independența justiției.

CCR nu a dat decizia pe pensiile magistraților, duminică, așa cum fusese anunțat, din cauza lipsei cvorumului. Surse MediaFax au declarat că magistrații propuși de PSD au plecat din ședință.

Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR în legătură cu Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, arătând că noile prevederi încalcă principiile constituționale privind statutul magistraților.

Potrivit judecătorilor Înaltei Curți, modificările legislative conduc, în fapt, la eliminarea pensiei de serviciu, ceea ce ar afecta grav independența justiției. Decizia de a contesta legea a fost adoptată în unanimitate, toți cei 102 judecători prezenți votând în favoarea sesizării.

Legea, asumată de Guvern în Parlament

Actul normativ contestat a fost adoptat după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament, în numele Guvernul României, pentru a doua variantă a legii privind pensiile speciale.

Printre principalele modificări introduse se numără:

• plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;

• creșterea vechimii minime în muncă de la 25 la 35 de ani;

• majorarea vârstei de pensionare de la 48–50 de ani la 65 de ani.

Vârsta de pensionare crește gradual până în 2042

Conform noilor prevederi, pensia ar urma să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu plafonul de 70% din ultima indemnizație netă. Perioada de tranziție a fost extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.

Astfel, vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat, cu câte un an, urmând să ajungă la 65 de ani în 2042.

Un parcurs marcat de amânări 

Legea privind modificarea regimului pensiilor de serviciu ale magistraților a avut un parcurs legislativ și constituțional marcat de amânări repetate.

La începutul lunii octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională prima variantă a legii, respingând actul normativ în ansamblu din motive extrinseci, respectiv lipsa avizului obligatoriu al Consiliul Superior al Magistraturii pentru forma finală a documentului.

Ulterior, Guvernul a revenit cu o nouă versiune a legii, adoptată prin asumarea răspunderii în Parlament de către premierul Ilie Bolojan, aceasta fiind contestată la rândul ei de Înalta Curte de Casație și Justiție.

CCR a dezbătut sesizarea Înaltei Curți în 10 decembrie 2025, însă a decis amânarea pronunțării, stabilind inițial termenul de 28 decembrie 2025.

În lipsa unei soluții definitive, judecătorii constituționali au suspendat temporar deliberările, urmând ca decizia finală să fie pronunțată luni, pe fondul unei controverse majore privind impactul legii asupra independenței justiției și a statutului magistraților.