Doi reprezentanți de seamă ai județului Cluj, Traian Balcău, horitor din comuna Ceanu Mare, și Vasile Pop, cunoscut sub numele de scenă „Lia din Frata”, virtuoz al viorii, vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific de Tezaur Uman Viu.

Anunțul a fost făcut vineri, 20 iunie 2025, de Minuisterul Culturii, care a publicat lista celor 15 români care vor primi în acest an prestigiosul titlu onorific.

Traian Balcău, horitorul din Ceanu Mare

Născut în 1949 în satul Iuriu de Câmpie, Traian Balcău este considerat unul dintre cei mai reprezentativi horitori ai Câmpiei Transilvaniei.

Horitul, o formă arhaică de expresie orală și muzicală, reprezintă o componentă esențială a spiritualității și filosofiei țărănești, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Cu autenticitate și sensibilitate, Traian Balcău continuă această tradiție vie, fiind sprijinit în demersul său de Centrul clujean.

„Lia din Frata” a învățat să cânte “după ureche”

Vasile Pop este una dintre cele mai proeminente figuri ale muzicii instrumentale tradiționale din județul Cluj.

Crescut în spiritul jocului popular din Câmpia Transilvaniei, el a învățat să cânte după ureche, devenind sufletul formației de jucăuși din Frata. Cu vioara sa, a adus și continuă să aducă bucurie la numeroase evenimente populare, arată specialiștii clujeni de la CJCPCT Cluj.

Clujul, lider național în păstrarea tradiției

Odată cu această recunoaștere, județul Cluj ajunge la un total de 17 titluri de Tezaur Uman Viu, consolidându-și poziția de lider național în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial.

Programul național „Tezaure Umane Vii”, derulat anual de Ministerul Culturii, are ca scop identificarea și recunoașterea publică a celor care păstrează, creează și transmit valori ale patrimoniului cultural imaterial românesc.

Titlul este acordat în urma unei selecții riguroase și reprezintă o recunoaștere oficială a contribuției personale la menținerea și transmiterea tradiției autentice.

Foto: CJCPCT Cluj

Un clujean reclamă praful de pe strada Mihail Kogălniceanu, zonă recent modernizată de administrația locală.

Un clujean acuză Primăria, pe rețelele de socializare, că nu a rezolvat problema prafului excesiv din zona străzii Mihail Kogălniceau, care pune în pericol sănătatea elevilor și a profesorilor din zonă.

„Dragă domnule Primar, nu ați rezolvat problema gravă generată de dumneavoastră odată cu modernizarea zonei Kogălniceanu. Este total inacceptabil ca să inhalăm noi și mai ales copii noștri de la Colegiul Emil Racoviță praful dumneavoastră”, transmite acesta într-o postare pe grupul de Facebook Clujul Civic.

Praf sufocant pe strada Mihail Kogălniceanu

Bărbatul reclamă că, în ciuda modernizării recente a zonei Kogălniceanu, soluțiile tehnice adoptate ar fi dus la apariția prafului care se ridică în aer, mai ales în zilele uscate, afectând calitatea aerului în proximitatea unităților de învățământ.

Strada Mihail Kogălniceanu a trecut printr-un amplu proces de reamenajare în cadrul unui proiect al Primăriei care viza transformarea zonei într-un spațiu pietonal la standarde europene.

Sesizări de la mai multe instituții

Clujeanul solicită Primăriei să trateze problema cu urgență. Potrivit acestuia, au fost transmise oficial plângeri legate de aerul irespirabil din zonă de către instituțiile din zonă: Colegiul Național „Emil Racoviță”, Liceul Teologic Reformat sau Filiala Cluj a Academiei Române.

„Am înțeles ca nu ați luat act de nenumăratele sesizări pe care primăria le-a primit legate de praful insuportabil de aici. Va invit să veniți să vă desfășurați activitatea aici în «aer liber» până la rezolvarea problemei. (…) Sesizările au fost făcute de către Colegiul Emil Racoviță, Liceul Teologic Reformat și Academia Română”, a mai arătat acesta.

Un producător din raionul Hâncești din Republica Moldova a venit de la 500 de km distanță să vândă cireșe bio la târgul ”Produs de România” care a început, vineri, pe platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian” Cluj-Napoca.

Nicolai Tronciu a declarat pentru Cluj24 că cireșele au fost culese din livada proprie și a adus peste 20 de kg care aproape s-au vândut încă din prima zi.

”Am venit cu cireșe bio, culese din livada proprie, dar și cu vinuri din struguri proprii. Avem cultură eco, cu certificare. Cireșele le vând cu 10 lei caserola de 500 de gr, deci kilogramul este la 20 de lei.

Cireașa este un fruct care nu se păstează mult timp și nu le ținem prea mult, le dăm cu acest preț”, a spus Tronciu.

Aproape de standul fermierului din Republica Moldova este cel cu produse ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca unde kilogramul de cireșe se vinde cu 25 de lei.

La târgul ”Produs de România” sunt prezinți aproximativ 100 din mai multe județe ale țării, dar și din Republica Moldova.

Degustat și cumpărat

Vizitatorii pot degusta și cumpărapreparate tradiționale din carne și lapte (slănină, cârnați, jumări, caș proaspăt și brânzeturi maturate), produse apicole (miere, polen, lăptișor de matcă, faguri și ceară), dar și dulciuri de casă (turtă dulce, ciocolată, rahat, prăjituri tradiționale).

De asemenea, vor descoperi vinuri și țuică tradițională, produse din pește și păstrăv proaspăt, pâine de casă, gemuri, dulcețuri și sucuri naturale. Standurile artizanilor oferă costume populare lucrate manual, podoabe, obiecte din ceramică, pielărie și multe alte creații tradiționale.

Printre acestea, un meșter din Alba vinde tulnice din lemn la 900 de lei bucata, cu care se poate și cânta.

Pentru gurmanzi, oferta culinară este variată, de la grătare și bucate tradiționale până la langoși, kurtos-kalacs, palanețe, înghețată artizanală și sucuri naturale.

Spectacol folcloric

Târgul durează până duminică. În ultima zi, va avea loc un spectacol folcloric, iar pe scenă vor urca tinerii interpreți Maria Moldovan, Diana Moga, Alesia Rus, Raluca Drule, Teodora Nan, Adela Burcă, Ansamblul folcloric „Românașul” al UTCN, Ioana Breda Morar, Amalia Chiper Iurian, Petrică Mureșan, Oana Bozga Pintea, Cornel Borza, Mioara Velicu, Constantin Enceanu, Ana Ilca Mureșan și Deți Iuga.
Acompaniază Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj.

Primăria Cluj-Napoca a organizat o primă ediție de bugetare participativă în școli, prin care s-au urmărit susținerea implicării elevilor în viața comunității și transformarea ideilor lor în proiecte concrete.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, împreună cu Grupul Pont și Federația Tinerilor din Cluj, au organizat în perioada mai-iunie ediția pilot de bugetare participativă dedicată elevilor desfășurată în două școli gimnaziale: „Com’on Goga” și „Com’on Hațieganu”.

„Un colț de școală devine un colț de viitor”

Cele două școli din cartierul Mănăștur au fost selectate pentru a testa această idee de bugetare participativă în școli, în zona țintă a proiectului european Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighborhoods, coordonat de municipalitate prin programul NetZeroCities.

„Un colț de școală devine un colț de viitor. Mă bucur că elevii clujeni reușesc prin acest proces să îmbine energia cu creativitatea, mișcarea cu tehnologia, adică pregătesc terenul pentru viitor. Separat de faptul că îi premiem cu o sumă simbolică prin care să își implementeze ideile, ei învață niște aptitudini necesare mai târziu în viață, pentru facultate, pentru muncă, pentru implicarea în comunitate. Este un proces din care toată lumea are de câștigat: elevi, părinți, profesori, facilitatori, administrație, întreaga comunitate”, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul festivității de premiere.

Sute de elevi implicați

Peste 370 de elevi au fost implicați în procesul de informare, ateliere de ideație și promovare a unor proiecte cu impact real asupra vieții școlare: idei verzi pentru spațiul școlar și comunitar, implicare civică, bugetare participativă.

Printre propunerile formulate s-au numărat:

• spații verzi de relaxare
• fântâni de apă
• foișoare reamenajate
• vestiare
• ludoteci
• ateliere de artă
• stații de încărcare alimentate prin biciclete

Votul final a avut loc în 18 iunie, iar ceremoniile de premiere s-au desfășurat în cele două unități școlare: la Școala Gimnazială „Octavian Goga” în data de 18 iunie, respectiv la Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” în data de 20 iunie. Peste 1.000 de elevi din cele 2 școli au fost implicați în procesul de vot.

Procesul de implementare și acordarea premiilor au fost susținute financiar prin proiectul Blueprint for Net-Zero Apartment-block Neighborhoods, în contextul implicării municipiului Cluj-Napoca în Misiunea Europeană pentru 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030. În perioada următoare, un ghid despre întreaga desfășurare a procesului va fi realizat și făcut public, astfel încât oricine dorește să implementeze astfel de procese să le poată replica.