Connect with us

ACTUALITATE

Ce firme deszăpezesc străzile din Cluj-Napoca. Sunteți mulțumiți de cum au intervenit luni dimineață?

Publicat


Comandamentul central de deszăpezire funcţionează în fiecare an în cadrul Primăriei Cluj-Napoca în perioada 15 noiembrie – 15 martie, iar activitatea propriu-zisă de deszăpezire se desfăşoară pe două sectoare în trei grade de urgenţă.

Cele două firme care prestează aceste servicii sunt S.C. ROSAL GRUP S.A. (sector I) și COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER-VERES S.A. (sector II).

S.C. ROSAL GRUP S.A. prestează servicii de deszăpezire pe raza sectorului I, care cuprinde cartierele Mănăștur, Zorilor, Plopilor, Gruia, Grigorescu și zona centrală – parțial.

S.C. COMPANIA DE SALUBRITATE BRANTNER VERES S.A. prestează servicii de deszăpezire pe raza sectorului II, care cuprinde cartierele Someșeni, Bulgaria, Mărăși, Gheorgheni, Andrei Mureșanu, Iris, Dâmbu Rotund și zona centrală – parțial.

În total, cele două firme, intervin pe un număr de 678 străzi.

Prin activitatea de deszăpezire se asigură înlăturarea zăpezii căzute pe partea carosabilă a arterelor de circulație și combaterea poleiului pe toată perioada sezonului rece.

Intervențiile pentru înlăturarea impedimentelor cauzate de căderile de zăpadă și formarea poleiului trebuie efectuate în vederea asigurării transportului în comun, aprovizionării unităților vitale ale municipiului, asigurarea asistenței medicale, a accesului la școli, grădinițe, cămine, a fluidizării circulației și punerea iîn funcțiune și a altor căi de circulație.

În ce constă activitatea de deszăpezire:

– înlăturarea zăpezii de pe partea carosabilă a străzilor cu mijloace mecanizate

– curățarea manuală a zăpezii din piețe și de pe trotuare

– combaterea poleiului prin răspândirea materialelor antiderapante cu mijloace mecanizate și manuale

– evacuarea zăpezii și a gheții rezultate în urma curățirii carosabilului și a trotuarelor

– spargerea lentilelor și podurilor de gheață aparute pe căile de acces.

Unde se pot semnala probleme?

Problemele apărute în funcționarea activității de deszăpezire pot fi semnalate la numărul de telefon: 0264/431753 (Dispeceratul Central al Primăriei), dar și la dispecerantele celor două firme

S.C. ROSAL GRUP S.R.L.: 0786-429557, 0264/987

S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SRL: 0737 -770.428.

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Marius

    ianuarie 11, 2021 la 9:49 am

    Părerea mea e că străzile în pantă ar trebui să aibă prioritate la acest tip de acțiuni. Din păcate, la ora 09.00 în această dimineață, atât Trifoiului cât și Becaș erau greu circulabile.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

FOTO. Povestea dureroasă a “Luceafărului”. Mihai Eminescu şi Veronica Micle, o iubire ucigaşă. Cei doi au fost prin Cluj

Publicat

S-au iubit, dar pe pământ i-a despărţit viaţa. Veronica Micle şi Mihai Eminescu s-au născut şi au murit în acelaşi an. Ea s-a otrăvit după 50 de zile după moartea lui. Au vrut să se căsătorească de două ori. S-au minţit, s-au înşelat, s-au detestat, dar n-a putut unul fără altul. Iar din iubirea şi din durerea lor s-a născut “Luceafărul”. Deşi Mihai Eminescu voia să renunţe la scris pentru Veronica. Secretul a fost ţinut 42 ani. Şi încă un amănunt: şi Veronica, şi Mihai Eminescu au văzut Clujul. Dar în ani diferiţi. Ea, la 14 ani, în 1864, când s-a măritat la Cluj. Iar el, la 16 ani, în 1866, în drumul dintre Cernăuţi şi Blaj. Încă nu se cunoşteau…

Veronica a murit pe 3 august şi ironia sorţii face ca într-o zi de 4 august să fi murit şi fostul ei soţ, Ştefan Micle, cu care s-a căsătorit, într-o zi de 7 august, în Biserica Bob din Cluj.

În revista Familia din martie-aprilie 1937 (în imagini, arhiva Cluj24), Ion Al. Brătescu-Voineşti face o mărturisire pe care a ţinut-o secretă 42 de ani. În 1898, el avusese o discuţie cu Titu Maiorescu, în care acesta din urmă dezvăluia faptul că, din dragoste pentru Veronica, Eminescu voia să renunţe la scris. Şi că din durerea pricinuită de faptul că Veronica avusese o aventură cu IL Caragiale s-a născut “Luceafărul”.

Veronica, prietena multora

Titu Maiorescu către Ion Al. Brătescu Voineşti, despre Eminescu: “Dumneata, ca toţi cei din generaţia dumitale, nu-l cunoşti îndeajuns şi nu-ţi poţi da seama de genialitatea lui; dumneata nu-l cunoşti decât ca poet. (…) Mai târziu (…) aveţi să vă daţi seam ace vastă minte avea, constatând că nu există problemă a neamului nostrum care să nu-l fi preocupat ţi asupra căreia să nu se fi pronunţat cu desfăvârşită competenţă şi claritate. A! ce şubrezi suntem, dacă o astfel de minte… Luceafărul a răsărit din noaptea unei mari dureri. Am să-ţi fac o mărturisire, dar şi o rugăminte: păstreaz-o pentru mult mai târziu.

Între Eminescu şi mine exista o legătură ca aceasta care ne uneşte pe noi doi, ba poate şi mai strânsă. Cu timpul, ne ajunseseră ca o rudă apropiată şi dragă, căreia îi era uşa deschisă la orice oră. De câtăva vreme însă, vizitele lui se răreau şi în curând începu să să lipsească şi de la adunările noastre literare. Am aflat degrabă pricina acestei schimbări; era legătura cu Veronica Micle, legătură care pe zi ce trecea ameninţa să-l înstrăineze cu totul de cercul “Junimei”. (…)

Poţi deci înţelege cât mă îngrijora şi mă durea faptul că-l vedeam în fiecare zi mai învălui în mrejele unei femei ca Veronoca Micle. Cunoşteam bine reputaţia de care se bucura. Ştiam că fusese… prietena multora, între cari şi a lui Caragiale. Mi-o mărturisise chiar el”.

Replica lui Eminescu: “Canalia!”

Dialogul dintre Titu Maiorescu şi Mihai Eminescu:

Maiorescu: În ce mreje ai fost prins, de n-ai dat atâta vreme semen de viaţă?

Eminescu: Domnule Maiorescu, situaţia e mult mai serioasă decât credeţi. Nu mai pot continua viaţa pe care am dus-o până acum… Vreau să-i pun capăt… Vreau să mă căsătoresc.

Maiorescu: Cu cine?

Eminescu: Cu Veronica Micle. (…) Voi munci pentru amândoi. Voi munci şi la nevoie vom munci amândoi.

Maiorescu: Şi atunci poezia?

Eminescu: Mă las de poezii. Poate ar fi fost mai bine pentru mine dacă n-aş fi scris nici un rând de poezie!

Maiorescu: Eminescule, iartă-mă, te rog, de sfâşierea pe care ştiu că o să ţi-o pricinuiesc, dar aceea pe care ţi-ai ales-o drept tovarăşă de viaţă nu merită această cinste… N-o merită. Înainte de dumneata a fost… prietena multora, a fost şi a lui Caragiale. Mi-a mărturisit-o chiar el…

Eminescu: Canalia!

Scene de gelozie, rupturi

Maiorescu către Ion Al. Brătescu Voineşti despre continuarea dialogului cu Eminescu: S-a sculat şi a plecat. Multă vreme nu l-am mai văzut. Luceafărul n-a apărut în Convorbiri, ci într-o publicaţie din Viena, de unde apoi a fost reprodus în Convorbiri. S-a jenat să mi-o trimeată mie? Căci, oricât de splendidă era haina în care îmbrăcase prozaicele mele cuvinte prin care încercasem să-l conving, ştia c-o să le recunosc. (…) Ce s-a întâmplat în urma plecării lui atunci de la mine, nu ştiu. Probabil scene, ruptură. Încercări de recucerire din partea ei: “Cobori în jos luceafăr blând/ Alunecând pe-o rază…”.

Revoltă, indignare, rezistenţă din partea lui: “El tremura ca alte dăţi/ În codri şi pe dealuri/ Călăuzind singurătăţi/ De mişcătoare valuri/ Dar nu mai cade ca-n trecut/ În mări, din tot înaltul:/ -Ce-ţi pasă ţie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?”…  Da, ai dreptate, dintr-o mare durere a răsărit Luceafărul… Şi totuşi Eminescu, mai târziu, a recăzut “ca-n trecut în mări, din tot înaltul”: s-a împăcat cu Veronica Micle.

Veronica s-a măritat la 14 ani cu Ştefan Micle din Feleacu

Se pare că prima vizită –poate şi ultima- în Cluj a Veronicăi Micle, pe atunci Ana Câmpeanu, a fost când s-a măritat. La 14 ani, în 1864. Soţul ei devenea Ştefan Micle, profesor universitar, din Feleacu, care avea 47 de ani.

“Veronica Micle se pare că n-a stat în Cluj, dar se pare că a stat în Feleacu. Atunci când s-a măritat, câteva zile. Ştefan Micle era din Feleacu şi Biserica Bob din Cluj era singura biserică catolică din zonă. În Feleacu era o biserică, dar nu era de confesiune greco-catolică. Deşi Veronica Micle nu era greco-catolică, din câte ştiu. Dar în Feleacu n-au stat mult, doar pentru nuntă, pentru că el era deja profesor la Iaşi, chiar primul rector, parcă, al universităţii de acolo. Ea s-a măritat la 14 ani, dar atunci erai femeie de măritat la 14 ani.

Se pare că şi Mihai Eminescu a fost în tranzit prin Cluj, în drumul spre Blaj. La Cluj, la Liceul Piarist a studiat şi profesorul său Aron Pumnul”, spune istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Se pare că, într-adevăr, în 1866, după moartea profesorului său Aron Pumnul, Mihai Eminescu renunţă la şcoală şi pleacă din Cernăuţi spre Blaj. Cu acea ocazie, în drumul său, se presupune că el ar fi trecut prin Cluj. Şi că ar fi şi înoptat la Cluj, într-o casă de pe actuala stradă a Bisericii Ortodoxe. Dar alte surse susţin că din Cernăuţi, el ar fi ajuns doar în localităţile clujene Dej şi Gherla. După care ar fi mers la Târgu Mureş şi de acolo la Blaj.

Despre ei

*Mihai Eminescu (Mihail Eminovici, 15 ianuarie 1850, 15 iunie 1889), poet, prozator și jurnalist, socotit cea mai importantă voce poetică din literatura română.

*Veronica Micle (Ana Câmpeanu, 22 aprilie 1850, 3 august 1889), poetă, a publicat poezii, nuvele și traduceri în revistele vremii și un volum de poezii. E cunoscută publicului în special datorită relației cu Mihai Eminescu.

*Ștefan Micle (25 septembrie 1817, 4 august 1879), pedagog și fizician, profesor şi rector universitar la Iași. Pe 7 august 1864 s-a căsătorit în Biserica Bob din Cluj cu Veronica Micle, care atunci avea 14 ani.

(MaAv)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Platforma digitală pentru programare la vaccinare în etapa a doua este disponibilă

Publicat

Platforma digitală https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ este disponibilă și poate fi accesată la nivel național, în vederea programării pentru vaccinare.

Procedura de transferare și sincronizare a datelor și serviciilor din aplicația utilizată pentru etapa 1 în aplicația dezvoltată pentru etapa 2 s-a încheiat.

Precizăm faptul că noua versiune a platformei a fost optimizată pentru a facilita înscrierea persoanelor vulnerabile – adulți peste 65 de ani și bolnavi de afecțiuni cronice.

Aplicația are o interfață îmbunătățită, care să vină în sprijinul populației vulnerabile, a medicilor de familie, a angajatorilor și tuturor celor care doresc să se vaccineze.

Citește mai departe

ACTUALITATE

80% din angajații Terapia Cluj sunt înscriși să se vaccineze anti-COVID, în etapa a doua

Publicat

Reprezentanții Terapia Cluj anunță că 80% din cei 900 de angajați s-au înscris pe lista de vaccinare anti-Covid. Fabricile de medicamente din țară au intrat în etapa a doua.

„Încă mai vin solicitări de la cei care nu posibilități online. Sperăm să se deblocheze sistemul, să ne planificăm și vaccinăm cât de repede. E un interes extrem de mare pentru vaccinare la toate fabricile de medicamente din țară”, au transmis aceștia.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, acuzat de DNA pentru atacuri publice nefondate

Publicat

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că a constatat “cu îngrijorare” existenţa unor “atacuri publice nefondate” la adresa sa din partea reprezentanţilor partidelor politice, cu referire la declaraţiile deputatului UDMR Csoma Botond, președintele UDMR Cluj.

Reprezentanții oamenilor politici atacă DNA, în contextul dezbaterilor privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție

“În contextul dezbaterilor privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie constatăm cu îngrijorare existenţa unor atacuri publice din partea reprezentanţilor partidelor politice cu privire la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi modalităţii în care procurorii din cadrul instituţiei îşi desfăşoară activitatea (…).

Solicităm oamenilor politici să se abţină de la atacuri publice nefondate împotriva DNA de natură să afecteze imaginea instituţiei noastre şi credibilitatea eforturilor de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt”, declară DNA într-un comunicat de presă remis vineri.

Vineri, DNA a reacţionat la declaraţiile recente ale deputatului UDMR Csoma Botond cu privire la desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în care a făcut referiri şi la anchete.

Declarațiile lui Csoma Botond la care face DNA referire

“Având în vedere declaraţiile recente ale domnului Csoma Botond, liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, preluate de mai multe publicaţii media, în care susţine caracterul abuziv cert al anchetelor DNA în cauzele cu magistraţi, făcând afirmaţii precum:

  • ‘Trebuie găsită o soluţie astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori şi judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut’,
  • ‘vedem un pericol mai mare ca judecătorii şi procurorii să fie investigaţi din nou de parchetul anticorupţie’, ‘nu ar trebui să existe loc pentru şantaj în lupta împotriva corupţiei’,
  • ‘Nu ştiu conţinutul acestora, dar faptul că DNA a produs un număr atât de mare de dosare pentru judecători este excesiv de suspect’.

Direcţia Naţională Anticorupţie face următoarele precizări:

  • * A susţine că procurorii DNA au comis fapte de abuz în serviciu şi şantaj faţă de magistraţi reprezintă un atac direct şi nefondat la adresa instituţiei, care aduce atingere probităţii profesionale şi independenţei magistraţilor procurori.
  • * Nu există nicio hotărâre definitivă a vreunei instanţe care să constate săvârşirea presupuselor abuzuri comise de procurorii DNA. Numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA care vizează procurori şi judecători a fost aproape egal pentru ambele categorii de magistraţi, iar numărul sesizărilor din oficiu a constituit un procent redus din numărul total de dosare, majoritatea acestora fiind constituite ca urmare a plângerilor şi denunţurilor depuse de cetăţeni.
  • * Procurorii DNA aplică aceleaşi reguli şi standarde procedurale, prevăzute de lege, indiferent de calitatea persoanei cercetate.
  • * Nu a existat niciun dosar penal care să fie înregistrat ca urmare a ‘neacceptării argumentelor procurorilor anticorupţie şi tratării acuzaţiilor din rechizitoriu cu rezerve de către judecători’; au fost însă înregistrate dosare care vizau comiterea de infracţiuni de corupţie sau asimilate celor de corupţie, de către magistraţi.
  • * De altfel, susţinerile privind deschiderea de dosare penale ca urmare a dispunerii vreunei soluţii de achitare este lipsită de temei logic, având în vedere multitudinea de exemple de judecători care au pronunţat soluţii de achitare în cauzele DNA şi care nu au fost anchetaţi, precum şi trimiterea în judecată a unui număr similar de procurori sau judecători în materie civilă.
  • * Nu a existat o disproporţie privind numărul de dosare înregistrate la nivelul DNA şi care vizau magistraţi, faţă de numărul de dosare înregistrate care vizau alte categorii profesionale de competenţa unităţii de parchet.
  • * În cazul DNA au existat condamnări definitive ale judecătorilor şi procurorilor trimişi în judecată.
  • * În perioada în care a avut în competenţă fapte de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (2002 – octombrie 2018), DNA a trimis în judecată 161 de magistraţi (76 de procurori şi 85 de judecători), iar în aceeaşi perioadă au fost condamnaţi 100 de magistraţi (47 de procurori, 52 de judecători şi 1 magistrat asistent).
  • * Unele cauze în care DNA a dispus trimiterea în judecată a unor magistraţi se află în continuare în diferite faze de judecată.
  • * În acelaşi timp, după pierderea de către DNA a competenţei privind infracţiunile de corupţie săvârşite de magistraţi (octombrie 2018) şi până la finalul anului 2020, niciun magistrat nu a mai fost trimis în judecată pentru corupţie.
  • * DNA nu a avut şi nu solicită competenţa exclusivă pe infracţiunile săvârşite de magistraţi. Procurorii DNA sunt specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate corupţiei, iar în cazul săvârşirii, de către magistraţi, a altor infracţiuni, competenţa de urmărire penală ar trebui să revină parchetelor de pe lângă curţile de apel şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (inclusiv pentru eventuale fapte penale comise de procurorii DNA)”.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate