Cât de NOROCOS să fie Neluțu Varga sau cât de FRAIER să fie neamțul? Împrumuturi de zeci de milioane de euro fără nicio GARANȚIE

Cluj24 v-a prezentat în săptămânile trecute împrumuturile în valoare de 61,7 milioane de euro acordate lui Ioan-Gheorghe Varga, patronul CFR-ului, de către neamțul Abris Lelbach, în nume propriu sau prin firmele sale. Întrebarea care se pune și care, de altfel, se regăsește și în titlu, este cât de norocos poate fi Varga sau cât de fraier este neamțul?

Un scurt remember: suma totală de 61,7 milioane de euro i-a fost împrumutată lui Varga în 4 tranșe:

– 12.000.000 de euro, împrumut din contul firmei Agathon către Ioan Varga, la data de 04.03.2015, cu termen de restituire la data de 15.12.2018

– 22.220.000 de euro, împrumut de la Abris Lelbach către Ioan Varga, la data de 21.05.2015, cu termen de restituire la data de 31.12.2018

– 7.000.000 de euro, împrumut din contul firmei Lelbach Holding Austria către Ioan Varga, la data de 07.07.2015, cu termen de restituire la data de 31.12.2018

– 20.500.000 de euro, împrumut din contul Lelbach Holding Germania către Ioan Varga, la data de 11.05.2016, cu termen de restituire la data de 15.12.2018.

Cât de NOROCOS să fie Neluțu Varga sau cât de FRAIER să fie neamțul? Împrumuturi de zeci de milioane de euro fără nicio GARANȚIE

Ce este ciudat este faptul că, dacă analizăm contractele de împrumut, pe niciunul nu apare vreo garanție. Cum să dai împrumut o asemenea sumă fără să ai o certitudine că-ți vei recupera banii?

În contracte se stipulează că împrumutatul poate investi sumele în, practic, ce vrea el, adică terenuri, energie, turism, construcții, agricultură, resurse naturale de ce nu și în echipe de fotbal. Bun, în acest caz, cum de „generosul” domn Lelbach n-a solicitat, măcar de ochii lumii, o garantare a împrumutului cu obiectul investițiilor?

Cine a garantat și cu ce?

Același domn Lelbach contraataca la declarația lui Varga în care acesta din urmă „definea” împrumutul ca o asociere în participațiuni, prin întrebarea retorică: „Cum să mă asociez cu cineva care nu vine cu nimic în asociere?”

Dacă Ioan Varga n-a garantat cu nimic, atunci se ridică întrebarea pertinentă: CINE a garantat și cu CE?

Un alt element cel puțin ciudat îl reprezintă actele adiționale aferente fiecărui contract în parte, acte prin care se modifica dobânda de la 2,4% la 0,5% pe an: acestea au fost emise în aceeași zi cu contractul de împrumut. Adică, închei contractul și după cinci minute trântești un adițional prin care modifici dobânda? Și nu o dată, ci de mai multe ori?

„Părțile s-au întâlnit și au agreat modificarea contractului de împrumut astfel încât să reflecte actualele lor interese și scopuri de afaceri”, se motivează în adiționalul contractului de împrumut al sumei de 22,2 milioane de euro din data de 21 mai 2015.

Același „fenomen” s-a petrecut și în cazul împrumutului sumei de 12 milioane de la firma Agathon Holding, aparținându-i aceluiași Lelbach, prin contractul încheiat la data de 4 martie 2015.

Contracte și adiționale

Contractul de împrumut din 11 mai 2016, având ca și creditor Lelbach Holding și o sumă împrumutată în valoare de 20,5 milioane de euro este singurul care face referire concret la un obiect de investiții și anume achiziționarea de terenuri în București pentru o dezvoltare imobiliară ulterioară. Și acesta însă „suferă” aceeași modificare a dobânzii, în ziua încheierii, la fel ca precedentele.

Să fie „cunoașterea situației din teren” cel mai mare atu al lui Neluțu Varga? Suficient de mare încât să se constituie garanție în toate aceste împrumuturi? Se pare că da, din moment ce acesta este singurul amintit și doar într-unul dintre contracte. Pentru că administrarea afacerilor nu pare să-l recomande, având în vedere că majoritatea firmelor în care este acționar sunt pe pierdere.