EVENIMENT
Cât de NOROCOS să fie Neluțu Varga sau cât de FRAIER să fie neamțul? Împrumuturi de zeci de milioane de euro fără nicio GARANȚIE

Cluj24 v-a prezentat în săptămânile trecute împrumuturile în valoare de 61,7 milioane de euro acordate lui Ioan-Gheorghe Varga, patronul CFR-ului, de către neamțul Abris Lelbach, în nume propriu sau prin firmele sale. Întrebarea care se pune și care, de altfel, se regăsește și în titlu, este cât de norocos poate fi Varga sau cât de fraier este neamțul?
Un scurt remember: suma totală de 61,7 milioane de euro i-a fost împrumutată lui Varga în 4 tranșe:
– 12.000.000 de euro, împrumut din contul firmei Agathon către Ioan Varga, la data de 04.03.2015, cu termen de restituire la data de 15.12.2018
– 22.220.000 de euro, împrumut de la Abris Lelbach către Ioan Varga, la data de 21.05.2015, cu termen de restituire la data de 31.12.2018
– 7.000.000 de euro, împrumut din contul firmei Lelbach Holding Austria către Ioan Varga, la data de 07.07.2015, cu termen de restituire la data de 31.12.2018
– 20.500.000 de euro, împrumut din contul Lelbach Holding Germania către Ioan Varga, la data de 11.05.2016, cu termen de restituire la data de 15.12.2018.
Cât de NOROCOS să fie Neluțu Varga sau cât de FRAIER să fie neamțul? Împrumuturi de zeci de milioane de euro fără nicio GARANȚIE
Ce este ciudat este faptul că, dacă analizăm contractele de împrumut, pe niciunul nu apare vreo garanție. Cum să dai împrumut o asemenea sumă fără să ai o certitudine că-ți vei recupera banii?
În contracte se stipulează că împrumutatul poate investi sumele în, practic, ce vrea el, adică terenuri, energie, turism, construcții, agricultură, resurse naturale de ce nu și în echipe de fotbal. Bun, în acest caz, cum de „generosul” domn Lelbach n-a solicitat, măcar de ochii lumii, o garantare a împrumutului cu obiectul investițiilor?
Cine a garantat și cu ce?
Același domn Lelbach contraataca la declarația lui Varga în care acesta din urmă „definea” împrumutul ca o asociere în participațiuni, prin întrebarea retorică: „Cum să mă asociez cu cineva care nu vine cu nimic în asociere?”
Dacă Ioan Varga n-a garantat cu nimic, atunci se ridică întrebarea pertinentă: CINE a garantat și cu CE?
Un alt element cel puțin ciudat îl reprezintă actele adiționale aferente fiecărui contract în parte, acte prin care se modifica dobânda de la 2,4% la 0,5% pe an: acestea au fost emise în aceeași zi cu contractul de împrumut. Adică, închei contractul și după cinci minute trântești un adițional prin care modifici dobânda? Și nu o dată, ci de mai multe ori?
„Părțile s-au întâlnit și au agreat modificarea contractului de împrumut astfel încât să reflecte actualele lor interese și scopuri de afaceri”, se motivează în adiționalul contractului de împrumut al sumei de 22,2 milioane de euro din data de 21 mai 2015.
Același „fenomen” s-a petrecut și în cazul împrumutului sumei de 12 milioane de la firma Agathon Holding, aparținându-i aceluiași Lelbach, prin contractul încheiat la data de 4 martie 2015.
Contracte și adiționale
Contractul de împrumut din 11 mai 2016, având ca și creditor Lelbach Holding și o sumă împrumutată în valoare de 20,5 milioane de euro este singurul care face referire concret la un obiect de investiții și anume achiziționarea de terenuri în București pentru o dezvoltare imobiliară ulterioară. Și acesta însă „suferă” aceeași modificare a dobânzii, în ziua încheierii, la fel ca precedentele.
Să fie „cunoașterea situației din teren” cel mai mare atu al lui Neluțu Varga? Suficient de mare încât să se constituie garanție în toate aceste împrumuturi? Se pare că da, din moment ce acesta este singurul amintit și doar într-unul dintre contracte. Pentru că administrarea afacerilor nu pare să-l recomande, având în vedere că majoritatea firmelor în care este acționar sunt pe pierdere.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Nicolae Maniu, unul dintre cei mai cunoscuți artiști plastici contemporani, împlinește astăzi 81 de ani.
Pictorul s-a născut la Turda, în anul 1944.
Pictorul Nicolae Maniu a expus în galerii din Europa și SUA
Nicolae Maniu este recunoscut pentru stilul său suprarealist, care combină influențe clasice cu elemente moderne. În 1983 s-a stabilit la Köln, în Germania, iar în 1993, la Paris, în Franța. În prezent, locuiește în Cluj-Napoca.
Nicolae Maniu a expus lucrări în galerii din Europa și din Statele Unite ale Americii, iar criticii îl compară adesea cu Salvador Dali. Interesant este faptul că tatăl lui a fost proprietarul celei mai importante librării din Transilvania, ”Librăria Noastră”, astăzi Librăria Universității din Cluj-Napoca.
Foto: Nicolae Maniu/Facebook

S-au intensificat tentativele de fraudă de tip spoofing, apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului în care este folosită identitatea vizuală a BNR.
„În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false (de tip ponturi sau recomandări de investiții). Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă”, transmite BNR într-un comunicat.
ATENȚIE! Tentative de FRAUDĂ în numele Băncii Naționale a României
Conform acestuia, toate aceste încercări vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare în numele victimelor.
Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube, transmite banca centrală.
„Totodată, semnalăm că astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei”, se mai arată în comunucat.
BNR arată că nu solicită niciodată prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile şi consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing.
ECONOMIE
Cursul dolarului a scăzut la valorile de la începutul lui octombrie, după ultimul anunț al lui Donald Trump

Anunțul făcut preşedintelui Donald Trump privind o suspendare de 90 de zile a suprataxelor vamale „reciproce”, cu excepţia Chinei, în cazul căreia le-a majorat la 125%, a relaxat piețele financiare și a determinat creșterea apetitului pentru risc.
Leul, însă, nu a putut profita de sentimentul din piață, de care au beneficiat celelalte monede de la marginea zonei euro, în condițiile în care presiunile de depreciere sunt ridicate, arată analistul economic Radu Georgescu.
Cursul leu – euro după acest anunț
Radu Georgescu precizează că leul nu a “profitat” și din cauza încetinirii ritmului de creștere a economiei românești.
Conform estimărilor INS, PIB-ul anului trecut a fost de 1.760,11 miliarde de lei, mai mult cu doar 0,8% faţă 2023, în timp majorarea din ultimul trimestru din 2024 a fost de doar 0,5% comparativ cu perioada similară din 2023.
Pe acest fond, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9772 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare s-a restrâns la 4,977 – 4,978 lei.
Indicele ROBOR la trei luni a revenit de la 5,89
Piața monetară a rămas calmă, arată analistul economic Radu Georgescu, dar se observă o ușoară tendință de creștere a indicilor ROBOR, după decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,5%. Banca centrală a semnalizat, de asemenea, o tendință de creștere a inflației până la jumătatea anului.
Joia aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a revenit de la 5,89 la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,98 la 5,99%, iar cel la 12 luni a stagnat la valoarea stabilită miercuri de 6,07%.
Care este cursul leu-dolar
Creșterea apetitului pentru risc a apreciat euro de la un minim de 1,0943 la 1,1088 dolari, aproape de maximul atins vinerea trecută de 1,1109 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a coborât de la 4,5115 la 4,5061 lei, o valoare similară fiind înregistrată la începutul lui octombrie trecut, arată Radu Georgescu.
Cererea de monedă elvețiană se menține ridicată, dar aceasta nu a mai coborât sub pragul de 0,93 franci/euro, astfel că media ei a scăzut de la 5,3594 la 5,3426 lei. Lira sterlină a recuperat o parte din pierderile suferite zilele trecute iar cursul ei a crescut de la 5,7821 la 5,7999 lei.
Prețul aurului a crescut
Prețul gramului de aur a crescut de la 441,8413 lei la 450,7054 lei, evoluție determinată de aprecierea metalului galben la 3.068,30 – 3.135,60 dolari/uncie.
Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2644 zloți/euro, respectiv 405,97 forinți/euro.
Criptomonedele au profitat de aprecierea companiilor din domeniul tehnologiei listate la New York. Bitcoin a crescut la 81.324 – 82.704 dolari, față de minimul de 74.617 atins miercuri. Ethereum, care a coborât în ziua precedentă până la 1.390 dolari a urcat la 1.582 – 1.671 dolari.
EVENIMENT
Pentru iubitorii de dulciuri. Festivalul ciocolatei, în weekend la Cluj. E prima ediție în afara Capitalei

Clujul va găzdui, în acest weekend, un festival al ciocolatei.
Chocolate Saga are prima ediție locală între 11 și 13 aprilie, la Chios, în Parcul Central.
Festivalul ciocolatei la Cluj
Ciocolatierii români cresc ca număr de firme, dar și ca profesionalism. Aproape jumătate din branduri sunt poziționate in vestul țării. De aceea, prima ediție a festivalului ciocolatei din afara capitalei începe vineri 11 aprilie, la Cluj, arată organizatorii festivalului.
Astfel, în ultimii ani, antreprenorii locali din domeniul dulciurilor au demonstrat o creștere remarcabilă, atât în ceea ce privește numărul de afaceri nou-înființate, cât și în calitatea produselor artizanale.
Dulciurile românești capătă identitate
“Vestul țării s-a remarcat ca o zona creativa, cu aproape jumătate din brandurile autohtone dezvoltate aici. Este un semn clar că dulciurile românești capătă identitate și valoare adăugată”, spune Adina Istrate, organizator Chocolate Saga.
Evoluția vine pe fondul unui interes tot mai mare al consumatorilor pentru produse autentice, cu povești locale și gusturi originale, ceea ce oferă antreprenorilor din domeniu oportunitatea de a-și construi branduri solide, competitive nu doar pe piața internă, ci și la export.
Ciocolată pentru toate gusturile
Va fi ciocolată pentru toate gusturile și activități pentru familie:
- Ciocolată albă: pentru cei care cred în unicorni și în magie.
- Ciocolată roz: pentru visători și romantici incurabili.
- Ciocolată cu lapte: clasică, ca o îmbrățișare caldă.
- Ciocolată cu caramel: pentru cei care iubesc gusturile surprinzătoare.
- Ciocolată neagră: pentru cei care apreciază intensitatea și profunzimea.
- Ciocolată de casă: ca la mama acasă, cu multă dragoste.
- Ciocolată explozivă: pentru cei care vor să simtă fiorul pe limbă.
Biletele sunt disponibile AICI.
Alexandru
octombrie 7, 2024 la 7:31 pm
Ce mare lucru?! CFR-ul din Liga I e a neamțului, iar Varga este doar mascota, paravanul. Iar „neamțul” o fi unul dintre potentații politici români ai Clujului.