Connect with us

EVENIMENT

Cât de mari sunt șansele de a câștiga la zaruri?

Publicat


sansa de a castiga la zaruri

Jocul de zaruri (cunoscut și sub denumirea de “craps” în limba engleză) își are originea în Franța. Era foarte îndrăgit chiar și în perioada Evului Mediu, dar forma care este jucată acum în cazinourile fizice și online din întreaga lume a fost creată în orașele americane Louisiana și New Orleans, mai exact în interiorul comunității afro-americane.

Zarurile au un ritm de joc alert, simplu, ușor de înțeles, ceea ce le face să fie foarte atractive în rândul iubitorilor de jocuri de noroc.

Dacă te-ai întrebat cât de bun este avantajul casei la jocul de zaruri și care sunt cele mai bune șanse de a câștiga, din acest articol vei afla tot ce este necesar să știi pentru a îmbina distracția cu câștigul.

posibilitatile de pariere

posibilitățile de pariere

Care sunt posibilitățile de pariere?

Zarurile se află în portofoliul multor cazinouri online și vin la pachet cu bonusuri fără depunere, dar și alte avantaje dacă ai cont de jucător pe respectivele platforme de joc.

La jocul de zaruri, există zeci de variante de pariere, tocmai de aceea este posibil să-ți fie dificil să alegi din start cea mai bună opțiune. Majoritatea variantelor de pariuri au cote mult prea mici și un avantaj al casei nefavorabil jucătorilor astfel că nu merită a fi luate în seamă. Cele mai bune tipuri de pariere sunt cele care au cel mai redus avantaj al casei.

Astfel, jucătorii cu experiență recomandă doar câteva tipuri de pariere la zaruri. Pe această listă se află următoarele:

Pariul Pass Line

Avantajul casei la pariul Pass Line este 1.41%.

Pass Line este principalul tip de pariu la jocul de zaruri, este printre cele mai bune variante de pariere și este recomandat mai ales jucătorilor fără experiență.

Iată cum funcționează acest pariu: trăgătorul (shooter-ul) aruncă zarurile și pariul Pass Line este câștigat dacă suma celor două zaruri aruncate este 7 sau 11 la prima aruncare (denumită aruncarea de ieșire sau comeout).

Dacă trăgătorul aruncă 2, 3 sau 12 atunci pariul este pierdut. Situația se schimbă dacă shooter-ul aruncă 4, 5, 6, 8, 9 sau 10. Oricare din aceste cifre a fost aruncată ea devine punct, iar trăgătorul trebuie să arunce iar zarurile înainte să arunce din nou 7.

Pariul trebuie plasat înainte ca trăgătorul să arunce zarurile.

Pariul Come

Avantajul casei pentru acest pariu este 1.41%.

Pariul Come este similar cu Pass Line, cu diferența că se face atunci când există un punct pentru jucătorii care pariază pe varianta Pass Line.

Pariurile Don’t Pass Line și Don’t Come

Avantajul casei în cazul ambelor tipuri de pariu este 1.36%.

Sunt două dintre cele mai cunoscute tipuri de pariere la jocul de zaruri și sunt recomandate mai degrabă într-un cazinou fizic, decât în unul online din cauza faptului că pariul se face împotriva trăgătorului, deci este un pariu pe care trebuie să îl piardă trăgătorul.

Sunt opuse pariurilor Pass Line și Come. Trebuie ca miza să fie plasată pe Don’t Pass Line dacă următoarea aruncare a zarurilor este ieșire (comeout) și pe varianta Don’t Come dacă următoarea aruncare nu este comeout.

Fiind exact opusul lui Pass Line și Come, câștigi dacă aruncarea este 2 sau 3 și pierzi dacă este 7 sau 10.

Pariul Place 6 și Place 8

Avantajul casei este 1.52% pentru ambele tipuri de pariere.

Sunt două dintre cele mai bune variante de pariuri la jocul de zaruri. Trebuie să pariezi dacă 6 sau 8 va fi aruncat înaintea unui 7. Poți să-ți alegi numărul înainte ca trăgătorul (shooter-ul) să plaseze un punct pe ieșire (comeout). În aceasta constă pariul Place 6 sau Place 8.

Dacă shooter-ul aruncă 6 sau 8 ai câștigat pariul, dar dacă aruncă 7 ai pierdut.

Tot la variante de pariere mai există și Place 5, Place 9, Place 4, Place 10, Hardways, dar nu sunt atât de populare și nici atât de avantajoase ca cele descrise anterior.

zaruri vs alte jocuri

zaruri vs alte jocuri

Diferența de șanse între zaruri și alte jocuri

La jocul de zaruri, cotele și avantajul casei sunt bune în cazul pariurilor de bază. Lucrurile diferă însă și în funcție de cazinoul în care joci. Dar cum se compară șansele de a câștiga la zaruri în comparație cu alte jocuri de cazino?

Potrivit jucătorilor experimentați, înainte să pariezi la jocul de zaruri, trebuie să ții cont și de avantajul casei la celelalte jocuri. Avantajul casei optim care ar trebui să existe la cazinouri este următorul:

  • Video Poker: 0.76% avantajul pentru jucător
  • Zaruri (Craps): 0.02% avantajul casei
  • Blackjack: 0.11% avantajul casei
  • Sloturi: 1% avantajul casei
  • Ruletă: 1.35% avantajul casei (pentru varianta franceză)

Avantajul casei scade atunci când pariezi cote mari.

Concluzie

Pentru a deveni cât mai bun la jocul cu zaruri, exersează cât de mult poți cele mai populare variante de pariere, precum Pass Line și Don’t Pass Line.

De asemenea, nu ezita să folosești și celelalte tipuri de pariuri pentru că, în fond, zarurile pun mai mult accentul pe distracție și noroc decât pe strategie.

drmax.ro/

 

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Octombrie va avea nopți RECI și brumă dar și temperaturi de 38 de grade

Publicat

toamna1

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a făcut o caracterizare a lunii octombrie, considerată cea mai stabilă lună de toamnă. Vremea va fi însorită pe parcursul a mai multor zile, însă nopţile vor deveni tot mai reci şi va apărea fenomenul de brumă.

Meteorologii precizează că, uneori, din cauza pătrunderii unor mase de aer tropical pe teritoriul ţării, în luna octombrie se mai pot înregistra temperaturi maxime „estivale” ce depăşesc 35 – 38 de grade Celsius.

„Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, în cea mai mare parte a Dobrogei şi pe areale mai restrânse din Moldova.

„Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade”

Pe Litoral, în Delta Dunării şi local, în sud-vestul Banatului şi în lunca Dunării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (la peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 2 – 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (judeţul Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată pe 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius.

„În luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, susţin meteorologii.

De asemenea, temperatura maximă absolută a fost depăşită la un număr mare de staţii şi în anii: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13 – 17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

„Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade”

În topul anilor cu cele mai calde luni octombrie, la nivelul României, se regăsesc 2020, 2019, 2018, 2012, 2001, 1984, 1966 etc.

Tot în această lună, advecţiile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub minus 15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

La Bucureşti, minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mică decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27 – 30 octombrie.

În topul anilor cu cele mai reci luni octombrie se află: 2010, 1997, 1979, 1972, 1971 etc.

„Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie (…) este de 318,1 mm”

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una dintre lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării, cu diferenţa că în jumătatea estică şi în centrul ţării cantităţile sunt mai mici cu aproximativ 10 mm faţă de celelalte regiuni. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea şi Transilvania. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1.800 de metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

În Capitală, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la staţia Bucureşti – Filaret, în anul 1972. La staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa şi Bucureşti – Afumaţi, cantităţile lunare maxime absolute de precipitaţii din octombrie s-au înregistrat în anul 1972 şi sunt de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice). Cele mai ploioase luni octombrie s-au înregistrat în anii: 2016, 2007, 2003, 1974, 1972, iar cele mai secetoase în anii: 2000, 1995, 1985, 1969, 1965 etc..

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm, la Cernavodă, în data de 4 octombrie 1945.

În zona Capitalei, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti – Afumaţi şi Bucureşti – Filaret, maximele absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în octombrie, s-au înregistrat în data de 1 octombrie 2013, fiind 71,2 mm, respectiv 64,6 mm.

„Cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile”

Estimările meteorologice emise pentru intervalul 3 – 31 octombrie 2022 de ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), arată că valorile termice vor fi apropiate de normalul perioadei, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi, în general, deficitare pe întreg teritoriul României.

Totodată, în săptămâna 3 – 10 octombrie, valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, iar regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, sudice, estice şi la munte, în timp ce în regiunile nordice şi centrale va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

De asemenea, în perioada 10 – 18 octombrie 2022, estimările arată că temperatura aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru acest interval vor fi deficitare în toate regiunile.

În săptămâna 17 – 24 octombrie 2022, temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, posibil local deficitar în sud-vestul ţării.

În ultima săptămână de prognoză, 24 – 31 octombrie, mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în sud-estul teritoriului. Cantităţile de precipitaţii vor avea o tendinţă uşor excedentară în regiunile nord-vestice, dar şi uşor deficitară în cele sudice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Sursa: Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

De-acuma, gata VARA! Vezi când trebuie să-ți schimbi ANVELOPELE

Publicat

anvelopa

Odată cu scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii, șoferii trebuie să ia în considerare schimbarea anvelopelor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe drumurile acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contravenție şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: „Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, fără ca acesta să fie dotat cu anvelope de iarnă, iar în cazul autovehiculului de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone și al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, fără ca acestea să fie echipate cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau fără a avea montate pe aceste roți lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate”.

Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

EVENIMENT

RĂZBOI în Ucraina: Peste 60.000 de soldați ruși au fost UCIȘI, anunță armata ucraineană

Publicat

razboi 3

Conform The Guardian, forțele armate ucrainene și-au actualizat estimarea privind numărul militarilor ruși uciși până acum în război. Acestea susțin că aproximativ 60.110 soldați ruși au fost uciși și 2.377 de tancuri au fost distruse.

Conform aceleiași surse, Moscova a pierdut numai în ultimele 24 de ore 500 de soldați, suferind cele mai mari pierderi în Kramatorsk și Bakhmut.

Citește și: Putin va semna vineri ANEXAREA la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate

Preşedintele Ucrainei a transmis duminică un mesaj încurajator armatei şi poporului.

„În cursul acestei săptămâni, în Donbas au apărut mai multe steaguri ucrainene. Vor fi şi mai multe peste o săptămână (…) Steagul nostru va fi peste tot. (…) Ucraina va continua să se apere şi va învinge în acest război”, dă asigurări Zelenski.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

Clujeni de 5 stele

VIDEO. Domeniul Ciucea, începuturi. Pierdut la poker. A ajuns cum este datorită femeilor. La pas prin istoria Clujului (RO-EN)

Publicat

De

foto ciucea domeniu poker

Sunt şi se spun multe poveşti despre Castelul Ciucea. Se vorbeşte mai mult despre ultimele sale perioade, de când a intrat în proprietatea lui Octavian Goga. Dar se ştiu mai puţine lucruri despre începuturile sale. Despre faptul că, de exemplu, probabil nu ar fi fost cum este astăzi, dacă domeniul n-ar fi fost pierdut odinioară la poker. Şi dacă nu ar fi existat trei femei care să se ocupe de el. Istoricul clujen Vladimir Alexandru Bogosavlievici ne oferă câteva amănunte.

Domeniul Ciucea, începuturi

„Suntem la Ciucea, în arealul castelului sau conacului de la Ciucea. O scurtă istorie a conacului care l-a avut ca proprietar pe Octavian Goga şi pe soţia sa Veturia.

VEZI ALTE ARTICOLE DIN

LA PAS PRIN ISTORIA JUDEŢULUI CLUJ

Iniţial, această proprietate era a unui reprezentant al familiei arstocrate Banffy, un împătimimt al jocurilor de noroc”, povesteşte istoricul clujean.

Pierdut la poker

„Acesta, la un moment dat, pierde la o partidă de poker, în favoarea avocatului din Huedin, Boncza, o sumă substanţială. Neavând bani lichizi să îşi achite datoria, i-a dăruit avocatului acest teritoriu.

VEZI ŞI:

ISTORIA PLIMBATĂ A CLUJULUI

Acest avocat, Boncza, s-a căsătorit la un moment dat cu nepoata sa de soră”, arată Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

A ajuns cum este datorită femeilor

„Această nepoată cu care s-a căsătorit l-a influenţat să ridice aici un conac, un castel.

Această muncă a fost continuată apoi, foarte puţin timp, de fiica lor Berta, care devine soţia marelui poet maghiar Ady Endre. Dar ei nu au stat prea mult în acest areal, doar între anii 1915-1917, trăind mai mult la Budapesta, până în 1919, când poetul moare din cauza bolilor pe care le avea.

Berta, fiind atunci şi dezamăgită, şi falită, l-a rugat pe Octavian Goga, printr-o scrisoare, ştiind relaţia de prietenie dintre el şi Ady Endre, să îi cumpere acest domeniu.

Octavian Goga, într-un act filantropic, putem spune, îi oferă o sumă de 280.000 de koroane, adică o sumă substanţială, spre nemulţumirea Veturiei. De ce era nemulţumită Veturia?! Pentru că starea acestui conac, atunci, era destul de precară. Dar, datorită Veturiei, începe o acţiune de reconstrucţie şi de construcţie a unor noi imobile”, menţionează istoricul clujean.

Actualul domeniu Ciucea. Prezentare

„Ceea ce vedem noi acum în acest areal este casa în care au locuit Octavian Goga şi Veturia, apoi e casa Ady Endre, acum o casa memorială Ady Endre, mai avem Casa Albă, unde, în general, erau primiţi musafirii.

Avem şi Casa de pe stâncă, unde era un mic salon de vânătoare. de asemenea, Veturia aduce dintr-un sat din judeţul Sălaj o bisericuţă de lemn, de la Gălpâia.
Şi, nu în ultimul rând, se construieşte o mănăstire de maici, care funcţionează şi în zilele noastre, cu hramul Sfintei Maria”, menţionează Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

*Asociația Cluj24 derulează proiectul „La pas prin istoria judeţului Cluj”, realizat în colaborare cu profesorul de istorie Vladimir-Alexandru Bogosavlievici și co-finanțat de Consiliul Judeţean Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax