ACTUALITATE
Campionii industriei Smart City în România, 2020

Asociația Română pentru Smart City a organizat duminică, 20 decembrie 2020, cea de-a 5-a ediție a Smart City Industry Awards, evenimentul de premiere a oamenilor, instituțiilor și companiilor care au contribuit la dezvoltarea comunităților din România în acest an plin de provocări.
Deși, pentru prima dată în cei 5 ani de existență, evenimentul s-a desfășurat în mediul online, gala SCIA a reușit, și de această dată, să reunească cei mai importanți actori ai industriei de Smart City din România, europarlamentari, primari de mari municipii, CEO ai unora dintre cele mai mari companii de pe piața națională sau reprezentanți ai mediului academic.
Câștigătorii celor 10 premii speciale ale Asociației Române pentru Smart City:
1. Premiu special pentru contribuția adusă României și pentru viziunea de dezvoltare a mobilității inteligente din Europa
Câștigător: Adina Vălean, Comisar European pentru Transporturi
2. Best Smart City Project/ Cel mai bun proiect smart city
Câștigător: Primăria Sectorului 4, București, Primar Daniel Băluță
3. Mayor of the Year / Primarul Anului 2020
Câștigător: Emil Boc, Primarul Municipiului Cluj-Napoca
4. CEO of the Year
Câștigător: Andrei Militaru, CEO Network One Distribution
5. Most Active Member of the Year / Cel mai activ membru
Câștigător: Dell Technologies, Valentina Frângu, Sales Manager
6. Best Smart Village Project / Cel mai bun proiect Smart Village
Câștigător: Primăria Municipiului Ciugud
7. Partner of the year/ Partenerul anului 2020
Câștigător: Institutul pentru Libertate și Democrație, Președinte Cristian David
8. Best Smart City Company/ Cea mai bună companie Smart City
Câștigător: UiPath
9. City Manager of the Year/ Administratorul Public al anului 2020
Câștigător: Dorin Apahidean, administratorul public al Municipiului Turda, județul Cluj
10. Best Mass Media Supporter
Câștigători: Ziarul Bursa și Business Review
11. Smart City Ambassador
Câștigător: Mihai Chirica, primarul Municipiului Iași
Câștigătorii celor 6 categorii premiate de juriul SCIA 5 (detaliile complete ale proiectelor se găsesc pe www.scia.ro):
1. Best Smart Mobility Project – Primăria Municipiului Turda, Primar Cristian Octavian Matei, pentru proiectul ”Transport în comun 100% electric în Municipiul Turda”
2. Best Smart Governance Project – Autoritatea pentru Digitalizarea României, Președinte Sabin Sărmaș, pentru proiectul ”Platforma Software Centralizată pentru Identificare Digitală – PSCID”
3. Best Smart Economy Project – Oracle, pentru proiectul ”Oracle for Start-Ups”
4. Best Smart Environment Project – Continental Automotive România, CEO Christian von Albrichsfeld, pentru proiectul ”Sistem Inovativ de Generare a Energiei la sediul automotive din Timișoara”
5. Best Smart Living Project – Primăria Câmpia Turzii, Primar Dorin Nicolae Lojigan, SecurifAI, CEO Valeriu Filip și Orange România pentru proiectul ”Sistem de securitate pe bază de inteligență artificială în Municipiul Câmpia Turzii”
6. Best Smart Citizen Project – Auchan România și Leroy Merlin pentru proiectul “Unități de Suport Medical – Bucureștii Noi și Cluj Sala Polivalentă”
Social Innovators Awards – o categorie creată special în contextul pandemiei Covid-19
● Asseco SEE pentru implementarea proiectului ”Semnătura Digitală” în cadrul Primăriei Sectorului 4 al Capitalei
● Smart Infrastructures – Sixense, CEO Mariana Gârștea, pentru proiectul ”Servicii de proiectare, execuție lucrări si servicii de monitorizare pentru urmărirea comportarii in timp a construcției pentru obiectivul de investiții Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf”
● Asociația Descoperă Constanța – Campania ”SOS Constanta – Helpline”
● Hospice Casa Speranței pentru campania ”#Facem loc și pentru ei”
● Up România pentru introducerea primelor carduri din România cu plata pe bază de recunoaștere facială
● Vegacomp Consulting – ”Radiografia proiectelor Smart City din România”
● Act For Tomorrow pentru programul „Acţionăm pentru Ape – A.P.A”
● E-Government Solutions pentru sprijinul acordat administrațiilor publice din România pe perioada pandemiei de COVID-19
Mai multe detalii despre campionii SCIA 2020, puteți citi aici: https://scia.ro/campionii-industriei-smart-city-romania-2020/
Zeci de prieteni și parteneri au fost alături de ARSC la această ediție aniversară, exprimându-și aprecierea și urând un călduros ”La mulți ani!” evenimentului. Invitații speciali ai SCIA 5 au fost: Andrei Carabelea, Primarul Municipiului Piatra Neamț City, Ivan Vuković, Primarul Orașului Podgorița, Capitala Muntenegrului; Radu Puchiu, Co-Fondator, H.appy Cities; Maria Țoghină, jurnalist, Radio România; Francesco D'Ambrosio, Managing Partner Daco Energy; Constantin
Tomescu, expert Smart Governance; Cornel Bertea Hanganu, Fondator `Școala fără Șomeri`; Zorina Plesca, CEO Enjoy Marketing; Alexandru Coita, CEO Ganes; Raul Apostoiu, consilier local, Consiliul Local al Municipiului Sibiu și David Coyne, CEO EasyDo Digital Technologies.
Partenerii evenimentului: Dell Technologies, Orange România, Network One Distribution, Asseco SEE, Up România, ArcelorMittal, Sixense, BMF Group, Dewatering & Silent Piling.
Parteneri suport: Asociația Comunelor din România (ACOR), Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Asociația de Fibră Optică din România (AFOR), Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Asociația pentru Educație Antreprenorială, Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicații din România (ATIC), Asociația Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS), Asociația Națională a Antreprenorilor.
Parteneri media: Bursa, Business Review, Agerpres, Jurnalul de Afaceri, Revista Cariere, Economistul, Financiarul, Trenchless România, Mașini și Utilaje, Matek, Cluj24, Ziua de Vest, Vocea Olteniei.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Un document intern al Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA, obținut recent de jurnalistul Daniel Lippman, dezvăluie că decizia administrației Trump de a elimina România din Programul Visa Waiver a fost influențată nu doar de motive de securitate a frontierelor.
Decizia a fost influențată și de preocupări legate de respectarea normelor democratice, scrie Politico.
Memorandumul reuniunii comitetului de coordonare a politicilor NSC din 14 martie indică faptul că eliminarea României făcea parte dintr-un „efort mai amplu al administrației de a preveni deteriorarea normelor și practicilor democratice în Europa”.
TOP SECRET: SUA a eliminat România din programul de vize și din motive POLITICE
Printre aspectele menționate se numără anularea alegerilor de anul trecut și interzicerea candidaturii politicianului de extremă dreapta Călin Georgescu la scrutinul din această lună.
Acest aspect a stârnit nemulțumirea vicepreședintelui american JD Vance, iar documentul arată că pentru administrația Trump a fost important să se asigure că România „respectă procesul democratic și organizează alegeri libere, corecte și transparente”.
Comitetul, condus de Andrew Peek, directorul senior al NSC pentru Europa, a decis în favoarea eliminării României din program în ciuda obiecțiilor Ambasadei SUA de la București, care a avertizat că această măsură „ar putea afecta imaginea SUA”.
„Țara ar putea fi reconsiderată pentru program în viitor”
Un oficial al Casei Albe a declarat că „există cerințe stricte pentru a beneficia de Programul de scutire de vize, cerințe pe care România nu le îndeplinea în mod clar atunci când administrația Biden a grăbit procesul în ultimele zile ale mandatului său”. Oficialul a adăugat că există îngrijorări cu privire la „acțiunile antidemocratice din Europa, inclusiv utilizarea legii împotriva anumitor puncte de vedere”.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Tricia McLaughlin, a declarat că SUA rămân „recunoscătoare pentru parteneriatul strâns al României” și că țara ar putea fi reconsiderată pentru program în viitor.
În replică, Ambasada României a afirmat că astfel de considerente privind normele democratice „nu fac parte din dialogul nostru cu oficialii americani” și că, „pe baza evaluării agențiilor americane, România îndeplinește cerințele legale ale programului”.
Reprezentanții României au subliniat că „decizia de a interzice candidatura domnului Călin Georgescu a fost luată în cadrul constituțional existent de către o autoritate independentă, nu de către guvernul român”.
ADMINISTRAȚIE
FOTO. Nou pod în comuna Ciurila, recepționat. Gata în 7 luni. A costat peste 2 milioane de lei

Noul pod din comuna Ciurila, edificat de Consiliul Județean Cluj la kilometrul 17+700 al drumului județean DJ 107R, a fost recepționat la terminarea lucrărilor.
Din comisia de recepție au făcut parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Direcției de Administrare Drumuri Județene, precum și ai Inspectoratului de Stat în Construcții.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj a declarat că se bucură că pentru realizarea de la zero a acestui pod a fost nevoie de doar șapte luni, deși termenul de execuție prevăzut în contract era de 36 de luni.
”Un alt motiv de satisfacție îl reprezintă faptul că lucrările executate au fost de cea mai bună calitate, în procesul de recepție a lucrărilor nefiind identificată nicio neconformitate”, a spus Tișe.
Pod de 10 m lungime
Construcția noului pod s-a realizat după demolarea vechiului pod, decizia fiind determinată de starea de degradare în care acesta se afla, dar și de motive care țin de siguranța rutieră, având în vedere lățimea redusă a părții carosabile. Astfel, în baza propunerii experților în domeniu, a fost luată decizia demolării vechiului pod și construirii unuia nou.
Noul pod are o deschidere în lungime totală de 10,14 metri, o lățime de 10 metri și o parte carosabilă de 6,50 metri.
Lucrările la noul pod au demarat la finalul lunii iulie a anului trecut, au fost finalizate la începutul lunii martie a acestui an și au un termen de garanție de 5 ani.
În vederea construirii noului pod din localitatea Ciurila au fost alocați 1.899.279,21 lei (TVA inclus) prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și 146.011,85 (TVA inclus) din bugetul Consiliului Județean Cluj.
CULTURA
Maneliștii, la mare căutare la Cluj. Tzanca Uraganu, concert SOLD OUT, diseară. Babasha cântă săptămâna viitoare

Clujul pare să redescopere gustul pentru manele, iar publicul nu ezită să arate asta. Doi dintre cei mai cunoscuți artiști ai genului, Tzanca Uraganu și Babasha, susțin concerte în luna mai la Club NOA.
Tzanca Uraganu, sold out la Cluj
Vineri seară, Tzanca Uraganu este așteptat pe scena Clubului NOA, de pe strada Republicii 109. Accesul publicului va fi permis începând cu ora 21:30. Biletele pentru eveniment s-au epuizat, semn că interesul este uriaș – prețurile au variat între 40 de lei (pentru blind tickets) și 120 de lei la categoria VIP.
Organizatorii au precizat că biletele nu pot fi returnate, iar evenimentul este destinat exclusiv persoanelor cu vârsta de peste 18 ani. Atmosfera se anunță incendiară, iar Tzanca promite un show pe măsură.
Înainte de concertul de la Club NOA din Cluj, Tzanca Uraganu va fi prezent, în aceeași zi, la o petrecere specială la o sală de jocuri din Florești, pe strada Eroilor nr. 17. Evenimentul începe la ora 18:00, iar organizatorii anunță „ore norocoase” cu premii în valoare totală de 20.000 de lei.
Babasha vine în Cluj cu un „Concert ATIPIC”
Săptămâna viitoare, tot Club NOA îl va găzdui pe Babasha, într-un eveniment intitulat „Concert ATIPIC”. Accesul se va face de la ora 22:00, însă artistul urmează să urce pe scenă abia la ora 01:30. Concertul se anunță o explozie de energie, cu un mix de piese noi și hituri deja binecunoscute: „Păi Naa”, „Amo Amo”, „Baklava” și altele.
Babasha promite o seară „plină de adrenalină, emoție și un sound care te va ține legat de scenă”, potrivit organizatorilor. La acest eveniment, încă mai sunt bilete disponibile, la prețul de 80 de lei.
Amintim că Babasha a urcat anul trecut pe scenă alături de Coldplay la București, moment care a stârnit controverse și reacții mixte, însă între timp și-a consolidat poziția în peisajul muzical românesc, atrăgând tot mai mulți fani.
Clujul, deschis către manele
Faptul că biletele la aceste evenimente se vând rapid și că publicul tânăr este prezent în număr mare pare să confirme: manelele devin parte din peisajul muzical urban al Clujului. Iar artiști ca Tzanca Uraganu și Babasha sunt în centrul acestui val de popularitate.

Într-un context în care ceea ce în secolul trecut părea de domeniul fantasticului este astăzi (din ce în ce mai aproape de) realitate, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc în perioada 13 – 22 iunie la Cluj-Napoca, nu doar că propune o retrospectivă trasă la temă, ci îndrăznește și să imagineze un viitor dominat de tehnologie.
Progresele în materie și erupția Inteligenței Artificiale în absolut toate domeniile au, cu siguranță, avantajele lor, dar în același timp generează o angoasă tot mai reală, amenințând să altereze lumea așa cum o știm, o dată ce cutia Pandorei a fost larg deschisă, iar lucrurile par să fi scăpat de sub control.
Cu „ajutorul” AI-ului, dar și cu contribuția unui scenarist cât se poate de uman, campania vizuală a TIFF-ului din acest an propune o viziune futuristă a Clujului gazdă, cu un dram de ironie și imaginație obraznică, dar cum nu se poate mai plauzibilă.
Parafrazând titlul plin de semnificații al unui film celebru, „Viitorul sună întotdeauna de două ori” – nu doar în spotul celei de-a 24-a ediții de TIFF, ci și într-o antologie amplă de capodopere clasice și vizionare, dar și de titluri recente, din program, denumită sugestiv Tomorrow is Fear.
Clujul peste 25 de ani
În spot, actorul Gabriel Spahiu interpretează un cinefil care se folosește de un soft AI pentru a afla detalii despre TIFF. Acesta e declicul real care-i alimentează brusc curiozitatea, declanșând un schimb virtual – și din ce în ce mai agasat – de replici despre cum va arăta Clujul peste 25 de ani. Răspunsul final pare să-l satisfacă, deși ceva-ceva nu sună tocmai încurajator.
Spotul TIFF.24 este regizat de Radu Bărbulescu, imaginea este semnată de Tudor Mircea, montajul de Alexandru Pintică, scenografia de Raluca Pascu și scenariul de Dan Panaet și Tudor Giurgiu. Spotul a fost realizat cu sprijinul Cutare Film, Eval Compact, Colorgrade, Raza Studio, FrameBreed Studio, Avanpost.
Afișul ediției, realizat de Péter Árpád Lorant, imaginează o proiecție de film în Piața Unirii, într-o ambianță futuristă ultratehnologizată în care roboții veghează asupra spectatorilor TIFF.
Simboluri din filme
Campania vizuală anticipează o retrospectivă eclectică și generoasă – Tomorrow is Fear – alcătuită din filme care fie imaginează, în cheie preponderent SF și distopică, viitorul, fie explorează anxietățile actuale generate de progresele tehnologice (în special AI-ul) și doctrine ideologice. Simboluri din filmele secțiunii se regăsesc, mai mult sau mai puțin camuflate, și în afișul ediției.
Selecția e „copertată” de Lumile ce vor veni (Things to come, r. William Cameron Menzies, 1936), în care briliantul exercițiu de anticipație al scriitorului și scenaristului H.G. Wells merge până în 2036, și foarte recentul documentar-avertisment În burta inteligenței artificiale (In the Belly of AI, r. Henri Poulain, 2025), care dezvăluie fețele ascunse ale „AIsbergului”.
Filme la TIFF
Spectatorii vor mai putea urmări pe marele ecran capodopere precum Brazil (1985), satira distopică a lui Terry Gilliam despre un birocrat care încearcă să evadeze dintr-o societate opresivă; Vânătorul de recompense (Blade Runner, r. Ridley Scott, 1982) în varianta restaurată final cut; SF-ul cult 2001: O odisee spațială (2001: A Space Odyssey, r. Stanley Kubrick, 1968) sau adaptarea fidelă a romanului lui George Orwell despre totalitarism, 1984 (r. Michael Radford, 1984). În program sunt incluse și alte titluri de colecție: Fahrenheit 451 (r. François Truffaut, 1966), Hrana verde (Soylent Green, r. Richard Fleischer, 1973), Până la capătul lumii (Until the End of The World, r. Wim Wenders, 1991) în versiunea integrală de aproape 5 ore și incredibil de profetica fabulă Ea (Her, r. Spike Jonze, 2013).
Antologia Tomorrow is Fear e completată de filme noi: Tu ești lumea mea (U Are the Universe, r. Pavlo Ostrikov, 2024), despre un transportor spațial de deșeuri nucleare care rămâne ultimul om de pe Pământ, Casa fără adresă (The House with No Address, r. Hatice Aşkın, 2024), un thriller distopic care explorează supravegherea publică și noțiunea de cancel culture, Copilul electric (Electric Child, r. Simon Jaquemet, 2024), o poveste tulburătoare despre tehnologie, parenting și AI, și premiatul berlinez Albastru infinit (The Blue Trail, r. Gabriel Mascaro, 2025), călătoria unei femei prin Amazon, într-un viitor în care bătrânii nu mai au loc în societate.
În secțiune mai pot fi văzute falsul documentar generat aproape integral de un AI „hrănit” cu opera și personalitatea regizorului Werner Herzog, Despre un erou (About a Hero, r. Piotr Winiewicz, 2024), și, last but not least, musical-ul apocaliptic Sfârșitul (The End, r. Joshua Oppenheimer, 2024), cu Tilda Swinton și Michael Shannon în rolurile principale.
Programul complet al TIFF.24 va fi anunțat la finalul lunii mai. Primele evenimente au fost puse în vânzare pe tiff.ro.