În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un eveniment conceput special pentru a răspunde nevoilor antreprenorilor, investitorilor, precum și ale altor profesioniști cu interes în domeniul economic are loc la Cluj-Napoca joi, 31 octombrie.

Dezbaterea este deschisă publicului larg.

Ce-i așteaptă pe antreprenori în 2025? Dezbatere la Cluj pentru a răspunde nevoilor antreprenorilor și investitorilor

Evenimentul este organizat de Viorel Băltărețu, antreprenor, investitor și deputat de Cluj, membru în comisiile parlamentare pentru Antreprenoriat, Industrii și Servicii, Afaceri Europene și Automatizarea muncii, care va dezbate provocările anului 2025, dar va căuta să găsească și posibile soluții, alături de:

• Dragoș Petrescu – Membru în Consiliul Director Romanian Business Leaders, membru în Boardul Concordia și Președinte City Grill Restaurants
• Cristian Popa – Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și fost Director de Investiții al celui mai mare administrator de fonduri de pensii private din România
• Oana Țoiu – Vicepreședintă a Camerei Deputaților, membră a Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților
• Violeta Alexandru – Deputată, fost ministru al Muncii și Protecției Sociale.

Agenda discuțiilor cuprinde impactul contextului politic național și al trendurilor din economia globală asupra antreprenorilor români, strategii de adaptare și dezvoltare pentru antreprenori, construcția unui business rezilient într-un context incert, dar și
lecții din crizele anterioare pentru o adaptare mai bună.

Evenimentul va avea loc la Platinia Shopping Center, Calea Mănăștur 2-6, de la ora 17.00, iar prezența trebuie confirmată prin formularul de înscriere, AICI.

Secretarul general al Guvernului, clujeanul Mircea Abrudean, participă în aceste zile la Forumul Global OCDE – Creșterea Încrederii și Consolidarea Democrației, de la Milano.

Potrviti acestuia, eforturile pe care le face România sunt apreciate la cel mai înalt nivel.

Mircea Abrudean: România este considerată de OCDE reper de bună practică în domeniul guvernării deschise

În aceste zile are loc, la Milano, evenimentul ”Forumul Global OCDE – Creșterea Încrederii și Consolidarea Democrației”, organizat de Secretariatul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) şi Italia, care deține președinția G7 în acest an, cu tema „Identificarea de noi oportunități pentru viitorul democrației: Demnitate-Securitate-Încredere”.

În cadrul demersurilor de avansare a candidaturii României la OCDE, Secretariatul General al Guvernului României a fost invitat să participe, alături de toate guvernele statelor membre și statelor candidate, și este reprezentat de Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului.

Creșterea încrederii în guvernarea deschisă

Forumul OCDE din acest an urmărește să ofere o platformă incluzivă de dialog pentru guverne, societatea civilă și sectorul privat pentru a avansa agenda globală privind creșterea încrederii în guvernarea deschisă, potrivit Secretariatului General al Guvernului.

Discuțiile vor avea ca bază de plecare progresele de etapă pentru cei cinci piloni ai Declarației ministeriale de la Luxemburg, adoptată în marja primei reuniuni a Forumului (2022) și la semnarea căreia a participat și România, reprezentată la acel moment de Mircea Abrudean, în calitate de șef al Cancelariei prim-ministrului.

Încrederea în instituțiile publice stă la baza celor 5 piloni de lucru care formează Inițiativa OCDE pentru consolidarea democrației, combaterea dezinformării, consolidarea reprezentării, participării și deschiderii în viața publică, adoptarea responsabilităților globale ale guvernelor și construirea rezistenței la influența străină, pregătirea guvernelor pentru a răspunde provocărilor climatice și de mediu și transformarea guvernanței și guvernării publice pentru o democrație digitală.

România şi-a exprimat intenția de a se alătura inițiativei ”Trust survey”

Forumul OCDE din acest an de la Milano se va axa pe instrumentele digitale și utilizarea inteligenței artificiale ca instrument constructiv în procesul de guvernare, pe integritatea informației, combaterea dezinformării și consolidarea rezilienței față de ingerințele străine nejustificate, pe cooptarea cetățenilor în procesul de tranziție ecologică, precum și pe guvernarea deschisă, pornind de la rezultatele celui de-al doilea Studiu OCDE privind încrederea în instituțiile publice, lansat la 10 iulie 2024.

În ceea ce privește tematica „Reconstruirea încrederii în guverne”, va fi prezentat Studiul OCDE privind încrederea în instituțiile publice ”Trust Survey”.

Studiul a fost extins şi la nivelul statelor aflate în proces de aderare la OCDE.

În acest sens, România şi-a exprimat intenția de a se alătura inițiativei ”Trust survey” și de a participa în analiza pe care OCDE o va realiza în etapa următoare, respectiv 2025 – 2026, pentru toate statele doritoare.

Luni, Mircea Abrudean a fost speaker în cadrul unuia dintre panelurile Forumului, în cadrul sesiunii ”Facem ca vocile oamenilor să conteze – Întărirea democrației reprezentative prin participarea semnificativă a cetățenilor”, alături de George Papandreau, raportorul pentru Democrație al Consiliului Europei, Leo Varadkar, fost prim-ministru al Irlandei, Thierry Beaudet, președintele Consiliului Economic, Social și de Mediu al Franței, precum și alți reprezentați ai mediului internațional și reprezentați ai societății civile.

La acest panel, la care pe lângă participanții din sală, au fist prezente online peste 750.000 de persoane, din cele peste 44 de state reprezentate la Forum, Mircea Abrudean a purtat discuții libere pe tema consolidării proceselor de participare cetățenească ca o caracteristică de bază a democrațiilor reprezentative.

România este dată drept exemplu

De asemenea, secretarul general al Guvernului a avut o întrevedere bilaterală cu Gillian Dorner, director adjunct al Direcției pentru Guvernanța Publică a OCDE și Calos Santiso, șeful Diviziei pentru Guvernare Digitală, Inovare în sectorul public și Guvernare Deschisă OCDE.

Principalele teme au fost progresele și temele comune de colaborare între Guvernul României și OCDE pe domeniile guvernării deschise, inovării in sectorul public, creșterea încrederii populației în guvern și inițiativele viitoare ale OCDE la care Secretariatul General al Guvernului ar putea contribui.

“România este considerată de OCDE reper de bună practică în domeniul guvernării deschise și este dată drept exemplu în toate rapoartele pe care organizația le face pe această temă. Mă bucur să văd că eforturile pe care țara noastră le face sunt apreciate la cel mai înalt nivel”, a precizat Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului.

În pragul alegerilor parlamentare, declarațiile de avere ale candidaților din Cluj relevă o abundență de proprietăți și investiții, cu câștiguri din funcții publice, dar și din activități private.

Cluj24 vă prezintă o sinteză a averilor candidaților din principalele partide politice, a căror declarații sunt publice și actualizate recent.

Partidul Național Liberal

Mircea Abrudean

Primul pe lista pentru Senat, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului deține două terenuri extravilane: unul agricol în Cluj-Napoca (4660 mp) și altul de categorie diversă în Sălicea (23000 mp). De asemenea, are un teren intravilan în Cluj-Napoca (2460 mp) și un apartament de 213 mp în oraș.

Bijuterii, ceasuri și tablouri de 30.000 euro

În colecția sa de obiecte de valoare se regăsesc ceasuri, bijuterii și tablouri în valoare de 30.000 de euro.

Abrudean are cinci conturi bancare totalizând aproape 659.000 lei și a acordat împrumuturi în nume personal în valoare de peste 645.000 lei. Datoriile sale includ patru credite la diferite bănci, însumând aproximativ 1 milion de lei.

Veniturile sale anuale provin din funcțiile sale de ministru, membru în diverse consilii și chirii, totalizând peste 500.000 lei.

Soția sa, Abrudean Adina, a obținut venituri de 132.901 lei din funcția de director adjunct al Curții de Conturi Cluj. De asemenea, cei doi soți au mai câștigat 59.116 lei din chirii și 75.564 lei din dividende. Acestora se adaugă alocația copilului de circa 3.000 lei pe an.

Radu Moisin

Deputatul Radu Moisin deschide lista candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile din 1 decembrie. Parlamentarul deține două terenuri intravilane în Cluj-Napoca (381 mp, respectiv 44 mp) și unul agricol în Mărișel (1.000 mp), împreună cu patru apartamente în oraș.

Conturi în valută și investiții

Are două mașini Mercedes (C250 și CLA din 2015), dar și numeroase conturi bancare, în lei, euro și franci elvețieni, și investiții, printre care acțiuni la OMV Petrom și Banca Transilvania. Moisin a investit și prin platforma de brokeraj XTB aproximativ 64.000 de euro.

Veniturile sale din funcția de deputat, cabinet de avocatură și alte surse depășesc 280.000 lei anual.

Ovidiu Cîmpean

Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și a Proiectelor Europene, are o singură proprietate, un apartament în Cluj-Napoca (81 mp). Fostul director din Primăria Cluj-Napoca deține un autoturism Volvo fabricat în 2021.

Acționar în 35 de companii

În contrui, secretarul de stat are o sumă de 24.524 lei. Totodată, este acționar la 35 de companii, inclusiv Arobs, BRD, SEE, Medlife, Romgaz, OMV, BT, Teraplast, UiPath, Alibaba sau Digi Communications.

Liberalul are și un credit la Banca Transilvania de 365.394 lei, scadent în 2035.

Veniturile sale anuale, din funcțiile publice și predare la UBB, se aproie de 180.000 lei. Totodată, Ovidiu Cîmpean a obținut venituri de peste 48.000 lei din dividende.

Mircea Moroșan

Primarul orașului Huedin, Mircea Moroșan, este al treilea pe lista candidaților la Camera Deputaților a Partidului Național Liberal.

Mircea Moroșan deține mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere în județele Cluj, Sălaj și Bihor. De asemenea, edilul are o casă la Huedin (260 mp), un apartament la Cluj-Napoca (74 mp) și o casă de vacanță la Râșca (126 mp).

Are două mașini, un Mercedes fabricat în 2014 și un Volvo din 2018. Primarul are în conturi circa 575.000 lei, dar și și datorii de 62.600 lei. Veniturile sale provin din funcția de primar și alte activități, totalizând peste 145.000 lei.

Partidul Social Democrat

Alexandru Cordoș

Alexandru Cordoș, cel care deschide lista candidaților la Senat al PSD Cluj, deține mai multe terenuri în Feleacu și Turda, dar și o casă în Feleacu (126,5 mp).

„Politicianul pieton”. Nicio mașină în declarația de avere

Omul politic deține și o colecție de bijuterii și tablouri în valoare de 12.000 euro. În declarația sa de avere nu apare însă niciun autovehicul.

Alexandru Cordoș are conturi bancare, inclusiv fonduri private de pensii, cu 63.500 lei și datorii de 99.470 lei la BRD.

Veniturile sale principale vin din activități didactice și de cercetare, dar și din funcția de decan la Universitatea Dimitrie Cantemir, totalizând peste 120.000 lei anual. Alte 35.000 de lei reprezintă indemnizația de consilier județean.

Răzvan Ciortea

Primul pe lista PSD Cluj la Camera Deputaților, fostl subprefect Răzvan Ciortea are două apartamente în Turda (51 mp și 47 mp).

Social-democratul deține un Volkswagen Golf fabricat în 2007, pe care l-a moștenit, și bijuterii de aur în valoare de 15.000 euro.

În cele 8 conturi bancare are peste 177.000 lei și 15.000 de euro. Veniturile sale din activitatea de prefect și alte surse însumează peste 120.000 lei.

Uniunea Salvați România

Oana Murariu

Deputata Oana Murariu ocupă primul loc pe lista pentru Cameră și la alegerile viitoare. Ea deține diferite cote-parte din mai multe terenuri  din Cluj-Napoca, Sântejude-Vale, Ciumbrud (AB) și Supuru de Jos (SM), dar și două apartamente în Cluj-Napoca (64mp și 44 mp), precum și o casă de vacanță în Sântejude-Vale.

19 conturi bancare în lei, euro și dolari

Are 19 conturi bancare în lei, euro și dolari, inclusiv fonduri de pensii private, cu peste 100.000 lei și nu are datorii.

Veniturile sale provin din funcția de deputat și participarea la conferințe, cumulând peste 175.500 lei.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

Tasnadi Istvan

Fostul subprefect al Clujului Tasnadi Istvan deschide lista UDMR la alegerile din 1 decembrie.

Candidatul fără nicio proprietate pe numele său

Acesta nu deținea nicio proprietate imobiliară în cea mai recentă declarație de avere publică, din 2022. Politicianul are însă un BMW X5 fabricat în 2016.

În cele patru conturi bancare, fostul subprefect avea economii de 55.600 lei. Veniturile sale declarate la acel moment erau de 97.130 lei din indemnizația de prefect și 103.217 lei din activitatea de avocat.

Csoma Botond

Liderul deputaților UDMR și cel care deschide lista pentru Cameră, Csoma Botond deține un teren (500 mp) și trei case în Cluj-Napoca (190 mp, 43 mp și 22 mp). Are o mașină Skoda Octavia din 2020 și conturi bancare cu 34.000 euro și 30.000 lei. Datoriile sale includ un credit de 74.000 lei contractat în 2024 și un credit ipotecar de 50.000 de euro.

Veniturile anuale ale parlamentarului se ridică la 146.000 lei de la Camera Deputaților și 4.800 euro din chirii.

Alianța Unirea Românilor (AUR)

Alin Coleșa

Deputatul Alin Coleșa ocupă locul doi pe lista candidaților pentru Camera Deputaților a AUR Cluj. El deține trei terenuri intravilane cu diverse cotă-parte la Cluj-Napoca (1.350 mp, 550 mp și 800 mp) și unul agricol, la Uioara de Jos (AB), de 2,17 ha.

Deputatul are o casă în Cluj-Napoca (390 mp) și două mașini, o Toyota Prius din 2014 și un Volkswagen Caddy din 2011.

Are șase conturi la bancă, cu 14.000 euro și 186.000 lei și o datorie de 65.000 lei contractată în 2023.

Venturile sale de la Camera Deputaților s-au ridicat la 114.496 lei.

Forța Dreptei

Adrian Oros

Adrian Oros, candidat la Camera Deputaților din partea partidului Forța Dreptei, deține un teren intravilan la Florești, de 1.700 mp, dar și un teren agricol la Jucu de Mijloc (4.100 mp) și unu la Cetățele (MM), de 11.500 mp.

Senatorul are două apartamente, unul în Cluj-Napoca de 71 mp și unul în Florești, de 51 mp, dar și o casă la Florești, de 280 mp.

Și-a împrumutat partidul cu 390.000 lei

Parlamentarul are două mașini, un BMW fabricat în 2009 și o Skoda Octavia din 2018. Politicianul a făcut un împrumut în nume personal Partidului Forța Dreptei, de 390.000 lei. Are datorii la bancă de 100.000 euro și încă unul către două persoane fizice, de 150.000 lei, scadent anul acesta.

Veniturile sale din funcția de senator ajung la 126.709 lei anual, iar de laUSAMV obține un salariu de 151.671 lei.

Adela Mîrza

Adela Mîrza, candidata de pe primul loc la Senat, deține două apartamente în Cluj-Napoca (60 mp și 40 mp) și două mașini, un Ford Focus an fabricație 2011 și un Volkswagen Beetle din 2000. Are șase conturi bancare cu 15.000 lei.

Ea a obținut anul trecut un venit de 64.800 lei din funcția de specialist marketing la Tetarom, iar soțul său a câștigat peste 160.000 lei din activitatea la Emerson.

Partidul REPER

Ramona Strugariu

Ramona Strugariu deține un teren intravilan și două apartamente. Are o mașină Mazda CX30 din 2015 și opt conturi bancare, majoritatea în Bruxelles, cu peste 176.000 euro. Are o datorie de 57.000 euro la BRD, scadentă în 2039.

Venituri de europarlamentar

Veniturile sale din funcția de europarlamentar s-au ridicat la 93.793 euro de la Parlamentul European și 94.601 euro de la Consiliul Uniunii Europene.

Ciprian Mihali

Profesorul universitar Ciprian Mihali deschide lista partidului pentru Senat. Acesta are în declarația de avere un teren intravilan de 176 mp situat în Dezmir, județul Cluj, și o casă de locuit de 112 mp în aceeași localitate.  Mihali deține și două autoturisme: o Skoda Octavia fabricată în 2008 și un Mitsubishi ASX din 2014.

Pe plan financiar, candidatul are deschise două conturi bancare, unul în lei și unul în euro, cu solduri totale de aproximativ 5.500 de lei și 39.450 de euro.

Veniturile lui Ciprian Mihali provin în principal din activitatea sa academică la Universitatea Babeș-Bolyai, de unde a obținut un salariu anual de 98.230 de lei. De asemenea, el a încasat venituri din drepturi de autor în valoare de 12.000 de lei, precum și 13.250 de lei din participarea la conferințe și 6.313 lei din activități de traducere.

SOS România

Florian Nicula

Medicul Florian Nicula deschide lista partidului SOS România la Senat. Acesta a declarat un teren intravilan în localitatea Gilău, județul Cluj, cu o suprafață de 833 mp, precum și un teren forestier de 10.182 mp în Râmeți, județul Alba. De asemenea, deține o casă de locuit în Gilău cu o suprafață de 470 mp și o mașină Toyota Land Cruiser, fabricată în 1993.

Pe plan financiar, veniturile sale anuale provin de la Institutul Oncologic din Cluj, unde a obținut 283.790 de lei.

Partidul România în Acțiune

Gabriela Ciot

Prof. dr. Gabriela Ciot candidează pentru un loc în Camera Deputaților din partea partidului România în Acțiune, care îl susține pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale. Ea deține un teren intravilan în Băiuț, cu o suprafață de 207 mp, precum și o casă în aceeași localitate, de 84 mp. În ceea ce privește bunurile mobile, deține un autoturism BMW X4, fabricat în 2014, și bijuterii moștenite, evaluate la 20.000 de euro.

La capitolul financiar, Gabriela Ciot are două conturi bancare cu un sold total de 11.300 lei. Veniturile sale provin din activități didactice la Universitatea Babeș-Bolyai, de unde a încasat 132.750 lei, de la Ministerul Afacerilor Externe (3.510 lei), și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (1.000 lei). A mai câștigat 740 de euro pentru diverse studii și 474 de lei din drepturi de autor.

Sabin Sărmaș – independent Camera Deputaților

Sabin Sărmaș, candidat independent la Camera Deputaților, deține trei terenuri agricole în Bistrița-Năsăud și un teren forestier, patru apartamente în Cluj-Napoca (de 60 mp, 56 mp, 57 mp și 51 mp) și o casă.

„Zi Sabin și vin”… pe motocicletă

Are o motocicletă Harley-Davidson și nouă conturi bancare totalizând 81.584 lei, 530 euro și 166 dolari. A acordat un împrumut de 400.000 lei, în nume personal, firmei NOVA WORLD Holding, administrată de familia Sărmaș, și are datorii de 678.500 lei.

A încasat venituri anuale de la Camera Deputaților de 141.636 lei.

3 bărbați au ajuns după gratii la Cluj, fiind acuzați de înșelăciune privind asigurările.

Aceștia au fost ridicați luni, în urma unor percheziții, și au ajuns 24 de ore după gratii.

3 bărbați, reținuți de poliție la Cluj după ce au cerut, fraudulos, despăgubiri pentru o mașină de 100.000 de euro

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Cluj, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, au pus în executare 11 mandate de percheziție domiciliară și 7 mandate de aducere.

Acțiune a aavut loc în cadrul operațiunii JUPITER, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratului General al Poliției Române.

Acțiunea, arată reprezentanții IPJ Cluj, a vizat investigarea unor infracțiuni de înșelăciune în domeniul asigurărilor și fals în declarații.

Tentativă de obținere frauduloasă a unei despăgubiri

Printre aspectele anchetate se află o posibilă tentativă de obținere frauduloasă a unei despăgubiri pentru un autoturism, evaluat la aproximativ 100.000 de euro.

Mașina, un Lamborghini, a fost implicată recent într-un accident la Cluj-Napoca. În evenimentul rutier în care un tânăr a fost rănit, au mai fost implicate alte trei mașini, respectiv un Audi, un Opel și un BMW.

În cadrul investigațiilor efectuate de polițiști, au fost identificați 3 bărbați, cu vârste curpinse între 34 și 38 de ani, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune privind asigurările.

După finalizarea perchezițiilor, au fost ridicate mai multe bunuri cu valoare probatorie, iar persoanele bănuite au fost conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj pentru audieri și măsuri procedurale.

În baza probatoriului administrat, polițiștii au dispus măsura reținerii pentru 24 de ore, a celor 3 bărbați, aceștia fiind conduși într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.

Cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune privind asigurările, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.