În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit noaptea trecută în comuna Iclod, unde un bărbat a fost prins sub un tractor.

Ajunse la fața locului, echipajele operative au găsit victima, care prezenta leziuni incompatibile cu viața. Solicitarea a venit în jurul orei 00.30. La misiune au luat parte pompierii de la Punctul de Lucru Gherla.

UBB Cluj a lansat un volum omagial dedicat academicianului Ioan Aurel Pop, care a fost și rector al universității clujene.

Volumul a fost lansat de Universitatea Babeș-Bolyai, la doar câteva săptămâni după ce președintele Academiei Române a împlinit 70 de ani.

Volum dedicat lui Ioan Aurel Pop

La lansarea volumului, care este coordonat de conf, univ, dr. Adinel Dincă și de dr. Alexandru Simon, a fost prezent și a spus câteva cuvinte și noul ministru al Educației, Daniel David.

De asemenea, au luat cuvântul și rectorul interimar al Universității Babeș-Bolyai, Adrian Petrușel, dar și decanul facultății de Istorie și Filosofie, Ovidiu Ghitta. La acest eveniment, unde au fost prezenți numeroși membri ai comunității academice, a vorbit și primarul Emil Boc.

A condus UBB Cluj timp de 8 ani

Isoricul clujean Ioan aurel Pop a absolvir cursurile UBB și este profesor universitar din anul 1996. El a condus Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între anii 2012-2020. În anul 2018, Ioan Aurel Pop a devenit președinte al Academiei Române.

Aplicația TikTok este la un pas de a fi interzisă în SUA. Curtea Supremă din Statele Unite ale Americii a aprobat intrarea în vigoare a legii care amenință cu interzicerea iminentă pe teritoriul american a popularei rețele de socializare TikTok.

Acest lucru se va întâmpla dacă societatea chineză care o deține nu vinde aplicația pentru SUA până duminică, 19 ianuarie. Acest lucru se pare că nu se va întâmăla, astfel că aplicația folosită de milioane de americani s-ar putea închide brusc.

TikTok s-ar putea închide în SUA

“Nu există nicio îndoială că, pentru peste 170 de milioane de americani, TikTok oferă un important mod de exprimare, de interacțiune și de apartenență la o comunitate. Dar Congresul a stabilit că cesiunea sa este necesară pentru a răspunde preocupărilor bine fundamentate în materie de securitate națională”, au motivat cei nouă judecători ai Curții Supreme, care au apreciat că legea contestată de TikTok nu încalcă Primul Amendament al Constituției SUA, car garantează libertatea de exprimare, potrivit Agerpres.

TikTok, obligată să taie legăturile cu China

Președintele democrat în exercițiu Joe Biden a promulgat în aprilie o lege care obligă această platformă să taie toate legăturile cu compania-mamă chineză ByteDance.

În caz contrar, rețeaua de socializare TikTok va fi eliminată pe teritoriul american din magazinele de aplicații pentru smartphone-uri, precum Apple și Google, iar compania Oracle, care este furnizorul de servicii cloud al TikTok, nu va mai putea găzdui datele utilizatorilor în SUA.

Duminică trebuie finalizată tranzacția

Termenul maxim dat în lege realizării unei asemenea tranzacții este 19 ianuarie 2025, cu numai o zi înaintea învestirii președintelui republican Donald Trump. Acesta din urmă, care a avut și el o tentativă de a interzice TikTok în primul său mandat, invocând atunci rațiuni de securitate națională, are acum o cu totul altă opinie despre populara rețea socială cu filmulețe scurte și distractive, care numără circa 170 de milioane de utilizatori în SUA.

“Am un loc cald în inima mea pentru TikTok”, declara Trump luna trecută la o conferință de presă, răspunzând unei întrebări referitoare la o posibilă interzicere a acestei aplicații în SUA și sugerând astfel că, odată ajuns la Casa Albă, ar putea căuta o soluție pentru rețeaua de socializare.

Decizia finală este la Donald Trump

În verdictul comunicat vineri, Curtea Supremă nu definește clar viitorul TikTok în SUA, prin urmare acest lucru depinde în mare măsură de ce va decide Trump. Și Casa Albă a anunțat săptămâna aceasta că administrația Biden va lăsa administrația Trump să decidă asupra legii promulgate în aprilie.
Totuși, mai multe surse mass-media afirmă că societatea ByteDance ar fi ales ca, în lipsa unui verdict favorabil la Curtea Supremă, ceea ce s-a întâmplat acum, să închidă abrupt aplicația TikTok în SUA începând de duminică.

Foto: pixabay.com

Mircea Comşa, sociolog, doctor în sociologie și conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a realizat o serie de analize pentru a decripta imaginea pe care o are comunismul în societatea actuală.

Acestea au fost realizate pe baza datelor dintr-un sondaj realizat de IRES la finalul anului 2024.

Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune

De asemenea, sociologul vrea să vadă și modul în care comunismul ne influențează prezentul.

“Să măsori ceva ce nu este vizibil, palpabil, e destul de complicat. Întotdeauna te întrebi dacă ceea ce măsori chiar este ceea ce ai și vrut să măsori. Cu aceste limite în minte, am inclus în cercetarea IRES de la finalul anului 2024 o întrebare prin care am încercat să măsor imaginea populației cu privire la perioada comunistă, mai exact ultimii 10 ani ai acesteia” arată Mircea Comș.

Pentru aceasta, el a formulat 42 de afirmații inspirate din discursurile publice cu privire la viața din perioada comunistă. În varianta finală a chestionarului au fost păstrate 22 de afirmații. Din cele 22 de afirmații, pentru această analiză, profesorul a reținut cinci.

“Fericirea oamenilor”

Profesorul a prezentat și formularea întrebării, și afirmațiile selectate.

“Din câte știți sau ați auzit, următoarele afirmații despre ultimii 10 ani de comunism din România, adică perioada 1980-1989, sunt adevărate sau false?
Alimentele erau mai sănătoase
Oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc
Majoritatea oamenilor erau fericiți
Oamenii se ajutau unii pe alții
Majoritatea oamenilor citeau mult
“După cum se poate observa în graficul de mai jos, cu o singură excepție, afirmația cu privire la fericirea oamenilor, 80-90% dintre respondenți consideră că afirmațiile respective cu privire la perioada comunistă sunt adevărate”, explică Mircea Comșa.

Cele cinci afirmații selectate, arată sociologul, par să măsoare același concept, ceva ce am putea numi imaginea pozitivă a comunismului sau idealizarea comunismului, lucrurile bune din perioada comunistă, aspectele pozitive din perioada comunistă.

“Pentru a avea o confirmare suplimentară, dintr-o perspectivă diferită, am analizat statistic relațiile dintre cele 22 afirmații, iar rezultatul obținut susține existența unui concept diferit, definit de cele cinci afirmații (restul afirmațiilor definesc deprivarea de diferite tipuri; voi discuta despre deprivare în următoarea analiză).

Pornind de la această constatare, am combinat răspunsurile la cele cinci întrebări și am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă). Putem numi acest concept și indicatorul asociat „imaginea comunismului: lucrurile bune”, spune Mircea Comșa.

Românii tind să idealizeze perioada comunistă

Concluzia socilologului este că populația României tinde să idealizeze perioada comunistă.

De asemenea, acesta spune că se observă că, având în vedere criteriile considerate, majoritatea populației, respectiv 88% evaluează pozitiv perioada comunistă, iar 43% dintre respondenți au scorul maxim (1), deci consideră că toate cele cinci afirmații sunt adevărate.

Cei născuți după 1996 au un nivel mai redus al idealizării

Pentru a vedea dacă apar diferențe în funcție de caracteristicile respondenților, sociologul clujean a analizat variația indicatorului în funcție de o serie de caracteristici folosind un model de regresie multiplă.
Apoi, pe baza modelului de regresie, a calculat valorile prezise ale idealizării pentru fiecare dintre caracteristicile considerate.

“La modul general, citim datele astfel: ‘Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, în medie, categoria x1 (de exemplu bărbat) idealizează perioada comunistă mai mult/puțin comparativ cu categoria x2 (de exemplu femeie)’. Putem observa că nivelul de idealizare a perioadei comuniste nu diferă (sau diferă foarte puțin) în funcție de gen, mediu de rezidență și direcția percepută în care merge țara.

Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal. Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal”, a concluzionat sociologul Mircea Comșa.