Bolojan intră cu drujba în bugetari: Reduceri drastice de personal la prefecturi, primării și poliția locală. Clujul, afectat?

Potrivit expunerii de motive, în anul 2026 cheltuielile de personal din ministere, din alte instituții centrale aflate în subordinea Guvernului și a ministerelor, dar și din instituțiile subordonate acestora, vor fi reduse cu 10% față de nivelul cheltuielilor din 2025.

„În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului si a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor se reduc cu 10% de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025”, potrivit expunerii de motive ale proiectului.

Mai puține cheltuieli și venituri mai mari pentru administrațiile locale

Proiectul de lege propune, totodată, limitarea cheltuielilor unităților administrativ-teritoriale și creșterea veniturilor acestora, astfel încât serviciile publice destinate cetățenilor să poată fi finanțate mai eficient. Scopul declarat este reducerea presiunii asupra bugetului de stat și crearea unui echilibru financiar mai bun, atât la nivel central, cât și local.

„Pentru asigurarea cheltuirii eficiente a fondurilor publice, proiectul de lege propune și reducerea cu unu a numărului de consilieri personali de la cabinetul demnitarului de la nivelul administrației publice centrale și reducerea numărului de consilieri de la nivelul administrației publice locale în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Menționăm faptul că această măsură a fost avută în vedere pentru realizarea de economii substanțiale care reprezintă cheltuielile ocazionate de salarizarea personalului vizat”, se prevede în proiect.

În acest sens, sunt avute în vedere reduceri ale unor cheltuieli de funcționare, dar și măsuri care să ajute administrațiile locale să-și crească veniturile, fără a afecta calitatea serviciilor publice.

Reduceri masive de personal și eliminarea posturilor de consilieri

Una dintre cele mai sensibile măsuri este legată de reducerea personalului din administrația publică. Proiectul prevede diminuarea cu un post a numărului de consilieri personali din cabinetele demnitarilor de la nivel central, dar și reducerea numărului de consilieri din administrația locală, în funcție de numărul de locuitori ai fiecărei localități.

Numărul maxim de posturi pentru cabinetele primarilor, viceprimarilor și președinților de consilii județene se stabilește astfel: 4 posturi pentru populație peste 100.000 locuitori, 3 posturi pentru 30.000-100.000 locuitori, 2 posturi pentru 10.000-30.000 locuitori și 1 post pentru sub 10.000 locuitori.

Conform calculelor oficiale, aceste modificări ar duce la eliminarea a 6.102 posturi de consilieri personali la nivel central și local, ceea ce ar însemna economii anuale de peste 362 de milioane de lei din cheltuielile cu salariile.

„Această măsură generează o reducere a numărului total de posturi la cabinetul demnitarilor din administrația centrală și locală de 6.102 posturi, respectiv o economie anuală de 362.630.400 lei”, se transmite în document.

Prefecturi, primării și poliție locală, vizate de restructurări

Sunt vizate și alte instituții importante. În cazul prefecturilor, numărul de posturi ar urma să fie redus cu 25%.

Instituția Prefectului – Județul Cluj funcționează în prezent cu aproximativ 50 de angajați. Aplicarea reducerii de 25% ar duce la eliminarea a 12–13 posturi, ceea ce ar însemna că prefectura ar urma să funcționeze cu circa 37–38 de angajați.

La nivelul primăriilor și consiliilor locale, proiectul propune scăderea cu 30% a numărului maxim de posturi.

Conform datelor comunicate de administrația locală, Primăria Cluj-Napoca are în prezent aproximativ 954 de posturi ocupate. Aplicând procentul de reducere prevăzut în proiect la situația reală din Cluj-Napoca, rezultă prin reducerea de 30%, tăierea a 286 posturi. Posturi rămase după aplicarea legii fiind de 668.

De asemenea, structurile de poliție locală vor fi redimensionate în funcție de numărul de locuitori, autoritățile susținând că aceste măsuri sunt gândite pentru a cheltui mai eficient banii publici, fără a afecta furnizarea serviciilor esențiale.

Limitări ale poliției locale pentru localitățile mici

În ceea ce privește poliția locală, proiectul introduce reguli clare. Astfel, se va aloca un post de polițist local la fiecare 1.200 de locuitori în comune, orașe, municipii și sectoarele municipiului București.

La nivel județean sau pentru București, se va aplica norma de un post la 6.500 de locuitori. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori nu vor putea înființa poliție locală decât dacă își pot acoperi integral cheltuielile de funcționare din venituri proprii, iar numărul maxim de polițiști locali va fi de trei.

Pentru municipiul Cluj-Napoca, cu o populație de 308.265 locuitori și aproximativ 311 polițiști locali, prin aplicarea normei propuse de Guvern, un polițist local la 1.200 de locuitori, ar permite un număr maxim de aproximativ 257 de polițiști locali, ceea ce înseamnă reducerea a unui număr de 54 de posturi.

Primăriile pot alege cum își gestionează tăierile

Ministerul Dezvoltării, Cseke Attila, precizează că în 2026 primăriile pot opta între diminuarea cheltuielilor salariale sau tăierea posturilor, însă din 2027 reducerea personalului va deveni singura variantă.

„Pentru anul 2026 autoritățile locale pot alege între reducerea cheltuielilor cu personalul sau reducerea numărului de angajați. Din 2027 nu există decât o singură variantă. Reducerea numărului de posturi” a precizat acesta, potrivit Mediafax.

Proiectul se află în prezent în procedura de transparență decizională, iar autoritățile așteaptă observații și propuneri din partea instituțiilor publice, a societății civile și a cetățenilor.

După această etapă, forma finală a legii ar putea fi adoptată, urmând să producă una dintre cele mai ample reorganizări ale administrației publice din ultimii ani, cu impact direct asupra funcționării instituțiilor și asupra echilibrului bugetar al României, potrivit Ministerul Dezvoltării.​