Sportivii clujeni s-au întors cu patru medalii de la Campionatul Mondial de Karate desfășurat în perioada 9–13 iulie 2025 la Malmö, Suedia. Competiția a avut loc în Malmö Arena, una dintre cele mai mari săli polivalente din regiune, reunind peste o mie de participanți din întreaga lume.

Antrenați de Radu Popescu, multiplu campion mondial, copiii din Cluj au obținut următoarele rezultate:

• Selena Popa, 10 ani – medalie de aur la kumite open -145 cm

• Daria Câmpeanu, 11 ani – medalie de aur la kumite open -155 cm

• Octavian Crișan, 8 ani – medalie de argint la kumite open

• Tudor Mureșan, cadeți 14–15 ani – medalie de bronz la +75 kg

La competiția de Karate au mai evoluat foarte bine sportivii Șerban Deac, Daria Deac, Torok Tomas și Ciprian Asandei, contribuind la o prezență consistentă a Clujului pe scena mondială a artelor marțiale.

Rezultatele confirmă valoarea școlii de arte marțiale din Cluj-Napoca și capacitatea de a forma sportivi competitivi la nivel internațional.

Pentru al doilea an consecutiv, organizatorii FICT lansează proiectul „Geamul cu poezie”, prin care implică oamenii din comunitatea clujeană și aduc poezia mai aproape de trecători.

Anul trecut, Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a lansat proiectul „Geamul cu poezie”, o inițiativă care dorește să aducă oamenii mai aproape de lectură. Peste douăzeci de cafenele, magazine și instituții din Cluj-Napoca și-au transformat ferestrele în spații dedicate poeziei. Anul acesta, în data de 31 iulie, începând cu ora 17, echipa FICT va fi din nou prin centrul Clujului, cu carioci speciale, scriind versuri.

Personalități clujene, invitate să li se alăture în demersul de scriere a poeziilor

Anul acesta, proiectul merge la un nou nivel și va implica și mai mult oamenii. Din acest motiv, au invitat personalități clujene ca să li se alăture în demersul de scriere a poeziilor.

„Acest proiect nu este doar despre noi, echipa FICT. Este despre fiecare local, magazin sau instituție care ne-a oferit o fereastră pe care să scriem versuri, despre fiecare trecător care citește poeziile și, acum, despre oamenii pe care i-am provocat să ni se alăture”, transmit organizatorii.

Se caută geamuri pentru poezii

Organizatorii FICT sunt în căutatea de ferestre din zona Clujului, pe care să le „decoreze” cu poezii. Doritorii pot să îi contacteze până în data de 25 iulie pe pagina de Facebook sau pe adresa de mail transilvaniabook@gmail.com dacă vor să se implice în proiect. Condiția este: geamul să fie cât mai mare, fără afișe și în zonă cât mai centrală.

Proiectul „Geamul cu poezie” a fost inițiat în toamna anului 2023 de scriitorul Gabriel Bota, director FICT, care a început să scrie poezii pe geamul de la ușa intrării în bloc.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română. În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării

A fost ajutor nemijlocit de moderator și moderatoare, un fel de ficus vorbitor cu papilon, care spunea lucruri deștepte, apoi, treptat, din Cenzurat a devenit Epic. Invitat în podcastul „Clujăreala”, realizat de Marius Aciu, umoristul clujean Tibi Codorean, o apariție rară, un om care nu doar gândește bine, dar știe să transforme observația în frază clară, iar ironia în diagnostic cultural, a vorbit despre umorul inteligent, educația românească, societatea digitalizată, iluzia branding-ului și riscul de a trăi fără reflecție.

Într-o eră în care conversațiile publice sunt dominate de agresivitate sau clișeu, Tibi Codorean s-a referit la internet ca la un rău necesar care a adus libertate, dar și vid. „Internetul ne-a dat voce, dar nu ne-a învățat și să ascultăm.”

VIDEO. Umoristul Tibi Codorean, la „Clujăreală”: Brandurile îți vând soluţii la probleme pe care tot ele ți le-au creat

Social media nu e neapărat un rău, dar este „un spațiu de evacuare”, în care ideile se pierd sub valuri de enunțuri rapide, neargumentate, memorabile doar prin ton, nu prin sens. În acest context, umorul românesc, altădată subtil și dens, devine uneori doar formă fără fond.

Născut la Vulcan, în Valea Jiului, a urmat cursurile celui mai bun liceu din Petroșani, după care s-a tras spre Cluj, la facultate. „Am ales-o pentru că suna foarte bine, Facultatea de Studii Europene, Managementul Integrării Europene. Și mă gândeam eu că o să lucrez atât de european și de internațional după ce termin facultatea, încât nu au văzut Valea Jiului așa ceva.

Diploma mi-a folosit pe partea de vânzări, pentru că la un moment dat, la câțiva ani după facultate, am vândut carduri de credit. Încercam să conving oameni să-și facă carduri de credit în aeroportul din Timișoara. Și am lucrat aproximativ trei luni pentru o bancă și în trei luni am reușit să conving un om să-și facă un card de credit, care nu i s-a aprobat. Și după aceea am fost disponibilizat, să îmi găsesc ceva mai bun de făcut, pentru că vânzările nu erau pentru mine. Nu eram foarte convingător, pentru că în momentul în care oamenii spuneau despre carduri că sunt o prostie, eu eram de acord cu ei, fiind foarte empatic. Ziceam, așa este, da. Nu vă faceți ce vă vând eu”, a spus Tibi.

„Școala românească este o structură blocată în rigiditate”

El a trecut și prin învățământ, ca profesor într-un liceu din Cluj. Nu vorbește din auzite, ci din teren. Concluzia? Elevii și profesorii sunt de fapt în aceeași barcă, una care ia apă constant, dar în tăcere: „Elevii n-au o problemă cu profesorii, au o problemă cu sistemul. Și profesorii au o problemă cu sistemul.” Pentru el, școala românească este o structură blocată în rigiditate, care nu cultivă gândirea critică, ci o oprește. O instituție în care schimbarea e tolerată doar ca retorică, nu ca reformă reală.

Din 2013, Tibi face parte dintr-o echipă ce și-a construit notorietatea mai întâi la televiziune, apoi în online. E vorba de Cenzurați, mai întâi, apoi deveniți Epici. Alături de Bogdan Bob Rădulescu, Adi Cucu și Dragoș Stan, sub ochiul tehnic vigilent care este Cezar „Druidul” Enache, echipa care a spart tiparele umorului clasic este pe val. „Funcționează foarte bine prietenia dintre noi. Cred că asta ne-a ținut mai mult împreună decât umorul. Uneori ne certăm aprig pe teme foarte serioase, cum ar fi glumele. Noi tot vrem să ajungem să ne certăm din cauza banilor și nu reușim, pentru că nu facem niciodată destui ca să ne certăm din cauza lor”, spune Tibi.

„Preferăm sarcasmul în locul confruntării oneste”

După experiența din stand-up, și-a construit cariera în publicitate. Dar nu ca entuziast al sloganului gol, ci ca observator al ipocriziei sistemice. E direct: „Brandurile îți vând soluții la probleme pe care tot ele ți le-au creat.” Lumea în care trăim este, în opinia sa, una profund în contradicție: ni se induce frica pentru a ni se vinde alinarea.

„Avem umor dar îl folosim rareori ca instrument de adevăr. Preferăm sarcasmul în locul confruntării oneste. Avem umor, dar nu prea avem sinceritate. E un umor defensiv, o formă de evitare, nu de curaj. O ironie care maschează anxietatea culturală și dezamăgirea istorică”, mai spune Tibi Codorean.

Ce fac ei e doar publicitate sau nu? „Nu e doar publicitate. Este umor de conjunctură. Depinde de conjunctură. Uite, de exemplu, de alegeri am făcut mult umor de conjunctură și ne-a mers extraordinar de bine. Pentru că nici nu puteai să faci umor despre altceva, pentru că toată țara era concentrată pe un subiect. Timp de câteva săptămâni, acela era subiectul. Și dacă făceai despre orice altceva, nu era nimeni interesat. Așa că am făcut despre politică și a mers foarte, foarte bine. Milioane de vizualizări, viral. După ce a trecut chestia asta, putem să facem și alte subiecte. Care nu sunt neapărat de conjunctură, pot fi subiecte eterne, despre bani, despre relații.

„Ce facem noi e să ne manifestăm artistic”

Nu e nici neapărat content, pentru că ce facem noi nu e destul de constant și de stabil ca să fie content. Și nu e bazat pe aceeași structură. Și nu suntem atât de ahtiați după trenduri și după vizualizări ca să îl considerăm content. Deci ce facem noi e să ne manifestăm artistic în felul nostru. Asta e. Manifestări artistice”, spune Tibi.

Legat de societatea românească, el a avut o observație care merge dincolo de politică sau economie: „Tragedia românească nu este că nu ne merge bine, ci că ne-am obișnuit să nu ne meargă bine. Nu e un verdict, ci o constatare lucidă. Dar tocmai luciditatea e primul pas spre ieșirea din automatism. Atunci când înțelegi în ce stare te afli, poți începe să o schimbi. Nu e nevoie de spectaculos, ci de o revenire treptată la normal. Nu am uitat cum e să ne fie bine – doar că n-am mai exersat de mult”.

Un studiu realizat de agenţia MKOR în luna mai 2025, la cererea companiei IULIUS, confirmă atractivitatea Iulius Mall la nivel regional. Centrul comercial şi-a consolidat poziția de lider pe o piață matură, intens concurențială, pe care deține o cotă de 28,3%.

Clujenii manifestă un comportament de consum bine structurat, preferând activitățile urbane precum shoppingul și restaurantele, dar și activitățile în natură. Există o tendință în creștere (80%) pentru petrecerea timpului liber în localitatea de reședință, ceea ce indică o atractivitate locală tot mai consolidată. În acest context, Iulius Mall, care include şi o amplă zonă verde, capitalizează datorită experienței bogate oferite în timpul unei vizite la mall.

În materie de preferinţe de cumpărături, studiul evidențiază preferința clujenilor pentru magazinele specializate din mall (32%) și hypermarketuri (95%). Deși modelul omnichannel rămâne stabil (40%) și cumpărăturile online înregistrează o creștere moderată (14%), clujenii preferă în continuare experiența fizică în magazine (46%). Aceştia optează să cumpere din magazinele fizice atunci când vine vorba despre produse alimentare, fast-food, încălţăminte, bijuterii, articole sportive, îmbrăcăminte şi produse de îngrijire.

Mai mulți vizitatori fideli

Clujenii vin frecvent la mall – Iulius Mall are o medie de 1,4 vizite pe lună/ persoană, iar segmentul de vizitatori fideli (cel puțin o vizită săptămânală) a crescut de la 24% la 26%. Millennials, persoanele cu venituri peste medie și cele cu un stil de viață activ sunt cei mai fideli cumpărători.

„Studiul MKOR ne arată că publicul local preferă experiențele urbane, iar Iulius Mall este un pol de atractivitate. Rata de vizitare peste medie, creșterea numărului de vizitatori fideli și consolidarea poziției de lider de piață ne bucură și ne provoacă în același timp să continuăm să fim creativi pentru a oferi publicului experiențe inedite cu ocazia fiecărei vizite”, a spus Ştefan Roman, Shopping Center Manager Iulius Mall Cluj.

O destinație completă, intens experențială

Cu o cotă de piață de 28,3%, Iulius Mall se diferențiază tot mai clar de competiție prin mixul său comercial, oferta culinară și atmosfera generală. Studiul subliniază că Iulius Mall este perceput ca o destinație completă, cu un accent puternic pe experiența clientului. Oferta variată de fast-food și cafenele poziționează mall-ul ca un hub de socializare rapidă. Potrivit studiului, clujenii ies mai des la restaurant – 16% față de 11% media generală.

În cadrul studiului au fost intervievate 1.000 de persoane, marja de eroare fiind de +/-3.1%.